Vitamina A

CE ESTE VITAMINA A

Vitamina A este o vitamină liposolubilă (solubilă în grăsimi), cu un rol esențial în organismul uman. Vitamina A este o denumire generică, ce se referă la mai multe substanțe, printre care retinol, retinal, acid retinoic, retinoizi și cartenoizi. Absorbția acestei vitamine se realizează la nivelul intestinului subțire, în prezența sărurilor biliare și a mineralelor. Vitamina A este prezentă în mod natural în multe alimente.

În 1913, Elmer McCollum, un biochimist de la Universitatea Wisconsin și colega lui, Marguerite Davis, au identificat un nutrient solubil în grăsimi de lapte și ulei de ficat de cod, pe care l-au denumit “fatcell A factor”. Munca lor a confirmat-o pe cea a lui Thomas Osborne și Lafayette Mendel, de la Yale, care au sugerat existența unui nutrient solubil în grăsimi găsit în lapte, tot în 1913. Mulți ani mai târziu, prima sinteză completă a acestui compus a fost găsită de David Adriaan van Dorp și Jozef Ferdinand Arens în 1947, iar din 1950 a început să fie folosită pe scară largă în cosmetică.

Vitamina A sau retinolul este extrem de utilă organismului uman datorită multor izomeri geometrici care pot apărea ca rezultat al configurației trans sau cis a celor patru legaturi duble găsite în structura moleculară a vitaminei. Izomerii cis sunt mai puțin stabili și se pot ușor converti în configurația trans care are multe implicații pozitive pentru corpul uman. George Wald a caștigat în 1967 Premiul Nobel pentru Fiziologie și Medicină pentru munca sa cu pigmenții retinei.

FORMELE VITAMINEI A

Există doua tipuri de vitamina A :
-vitamina A preformată sau retinoizii, cum sunt retinolul sau acidul retinoic pe care organismul le absoarbe din surse precum carnea păsărilor de curte, ficat, pește, ouă și produse lactate;
-caretenoidele,cum este beta-carotenul (cea mai activă formă de vitamina A), pe care organismul le absoarbe din legume, mai ales din morcovi, fructe de cătină sau măceșe. Carotenoidele sunt provitamine (substanțe inactive), organismul fiind cel care le transformă in vitamina A.

Retinolul este cel mai cunoscut derivat de vitamina A si este implicat în dezvoltarea sistemului osos și al dentiției, sistemului reproducător, pielii si mucoaselor precum și în vedere.

Retinolul este indispensabil vederii in special cea crepusculară, pentru creșterea și diferențierea țesuturilor în perioada embrionară și în copilarie și sinteza glicoproteinelor, fiind implicată în prevenirea apariției afecțiunilor maligne și al celor cardiovasculare. Vitamina A prezintă un efect antioxidant puternic cu rol in formarea leucocitelor dar și al anticorpilor cu întărirea sistemului imunitar.

Retinolul stimulează producția de colagen la nivelul organismului fiind utilizat în produsele de îngrijire ale pielii pentru atenuarea semnelor de îmbătrânire cauzate de înaintarea în vârstă și expunerea la soare.

Deși are numeroase funcții in organism, vitamina A este cunoscută pentru efectele sale benefice asupra pielii și este considerat cel mai puternic agent anti-aging pe care il putem adăuga în produsele de îngrijire a tenului. Acesta ajută la diminuarea ridurilor fine, a petelor pigmentare dar și stimulează sinteza de colagen. Vitamina A este așadar, un ingredient de bază în rejuvenarea tenului matur.

ROLUL VITAMINEI A ÎN ORGANISM

Multe dintre funcțiile non-vizuale ale vitaminei A sunt mediate de acidul retinoic, care reglează infățișarea genelor prin activarea receptorilor acidului retinoic intracelular. Funcțiile non-vizuale ale vitaminei A sunt esentiale in funcțiile imunologice, reproductive si dezvoltării embrionare a vertebratelor, cum este arătat de creșterea insuficientă, susceptibilitatea la infecții si defectele congenitale observate la populațiile care primesc cantități mai mici decât optim de vitamina A din dietă.

Retinolul poate fi folosit și ca tratament pentru acnee în creme. O formă a acidului retinoic este utilizată în prezent drept chimoterapie pentru leucemie promielocitică acuta, un subtip de leucemie mielogenoasă acută. Aceasta se întâmplă deoarece aceste celule transformate ale acestui subtip răspund de cele mai multe ori la receptorul acidului retinoic (RAR).

Vitamina A mărește acuitatea vizuală pe timp de noapte, îmbunătățește vederea și ajută in tratamentul multor boli de vedere prin faptul că permite formarea purpurei ochiului. Mărește rezistenta la infecțiile respiratorii. Ajută la funcționarea normală a sistemului imunitar. Scurtează durata de boală. Menține sănătatea straturilor superficiale ale țesuturilor și organelor interne. Contribuie la înlăturarea petelor pigmentare determinate de vârstă. Menține procesul de creștere și consolidare a oaselor și starea de sănătate a pielii, părului, dinților și gingiilor. Ajută in tratamentul acneii, al ridurilor superficiale si în afecțiuni ca impetigo, furunculoză, în arsuri și ulcere deschise, atunci când este folosită în uz extern. Este adjuvant în tratamentul emfizemului și al hipertiroidismului.

O cantitate suficientă de vitamina A asigură buna funcționare a întregului organism. Este necesara pentru producerea rodopsinei – pigmentul responsabil de vederea crepusculară si nocturna și sprijină sănatatea pielii, a unghiilor si a dinților.

Vitamina A are efect antioxidant, ține nivelul colesterolului sub control, și ne ajută să stocăm grăsimi. Protejează în același timp mucoasa bucală și digestivă, dar are grijă și de sistemul respirator. Contribuie la dezvoltarea oaselor, sprijină sistemul imunitar si ne ajuta sa ne vindecam mai rapid in cazul unor infecții sau inflamații. Tocmai de aceea, medicii o prescriu în cazurile de rujeolă, pentru o recuperare mai rapidă și reducerea riscului unor complicații.

Pe scurt, Vitamina A :
-este necesara pentru formarea pigmenților fotosensibili în retină și în prevenirea tulburărilor de vedere, ameliorând vederea crepusculară;
-contribuie la reglarea troficității mucoaselor și tegumentelor;
-are proprietăți anticanceroase;
-intervine în procesele imune prin stimularea formării de anticorpi;
-este implicată și în procesul de creștere a oaselor, în reproducere și dezvoltarea embrionului;
-intervine în funcționarea normală a testiculului și ovarului;
-prezintă un rol important în metabolismul steroizilor și sinteza colesterolului;
-acționează asupra funcției tiroidei;
-prezintă un rol antioxidant.

DEFICIENȚA VITAMINEI A

Una dintre cele mai grave probleme de sănătate care poate apărea din cauza carenței de vitamina A este nictalopia, o afecțiune din cauza căreia omul sau animalul nu vede în intuneric. Este un simptom pentru mai multe boli de ochi. Nictalopia, atunci cand nu are origini genetice sau nu survine la naștere este cauzată in 99% dintre cazuri cu simptome extrinseci de carentă acută de Vitamina A.

Cea mai comună cauza a nictalopiei este retinitis pigmentosa, o tulburare în care celulele cu bastonaș din retină își pierd gradat abilitatea de a reacționa la lumină. Pacienții care suferă de această afecțiune genetică au nictalopie progresivă și, după o perioada de timp, este posibil ca și vederea din timpul zilei să fie afectată.

Zona exterioara a retinei este formată din mai multe celule cu bastonaș decât celule cu con. Celulele cu bastonaș sunt cele care ne permit să vedem in iluminare reduăa. Acesta este motivul pentru care pierderea vederii laterale conduce deseori la orbire de noapte. Indivizii care suferă de nictalopie nu doar văd slab noaptea, dar necesita și un timp mai îndelungat pentru ca ochii lor să se adapteze de la lumină la întuneric.

Simptome ale deficitului de vitamina A

Cele mai grave simptome ale lipsei de vitamina A sunt:
-scaderea acuității vizuale, dacă dioptriile variază mult de la un an la altul, este foarte posibil să aveți o carentă de vitamina A in organism .Această vitamină este esențială pentru toate funcțiile ochilor. Mai mult, în lipsa ei nu am putea vedea. Printre simptomele timpurii ale problemelor oculare cauzate de lipsa de vitamina A includem senzație de mâncărime la nivelul ochilor, senzație de arsură si inflamarea pleoapelor;

-probleme la nivelul aparatului digestiv, în lipsa unei cantitați optime de vitamina A, tractul digestiv se usucă, secreția sucurilor digestive fiind semnificativ redusă. Crește astfel riscul unor infecții intestinale și a diareei;

-aspect îmbătrânit al pielii, deficienta de vitamina A provoacă uscarea pielii, care devine dură si solzoasă. În plus, lipsa unui aport optim de vitamina A provoacă îngroșarea straturilor de keratină de la nivelul palmelor și tălpilor, iar pielea de pe brațe, coapse si fese are aspect de „piele de gaină“;

-infecții la nivelul sistemului respirator, în lipsa unei cantitați suficiente de vitamina A în organism, nasul, gâtul sau bronhiile devin uscate și aspre, tractul respirator fiind astfel supus la infecții grave;

-boli ale aparatului reproductive, un aport scăzut de vitamina A poate duce la metaplazie (transformarea morfologică și functională a unui tesut) scuamoasă la nivelul grandelor sexuale, vezicii, uterului, pelvisului. La femei poate provoca si vaginită;

-deficiența de vitamina A in timpul sarcinii, o carența severă de vitamina A în timpul sarcinii poate duce la avort spontan;

-xeroftalmie, boala de ochi caracterizată prin uscarea si contractarea conjunctivei, prin dispariția secreției lacrimale si opacifierea corneei, care, în unele cazuri, poate deveni alba, determinată mai ales de lipsa vitaminei A;

-xerodermie, boală de piele caracterizată prin uscăciunea pielii din cauza creșterii stratului cornos al epidermei si a scăderii secrețiilor cutanate;

-apariția iritațiilor cutanate și infecțiilor, mai ales la nivelul extremităților;

-diaree sanguinolentă, prin modificarea epiteliilor digestive;

-predispozitia organismului pentru parazitozele intestinale;

-degenerări ale nervilor cranieni;

-leziuni nervoase;

-deformare osoasă;

-hipoplazia smaltului dentar;

-afectare cardiacă;

-părul iși pierde luciul, devine friabil și uscat;

-uscarea și ulcerarea corneei și conjunctivei;

-avort spontan la femei;

-atrofia foliculilor piloși a glandelor sudoripare și sebacee;

-îngroșarea și uscarea epidermei;

-perturbarea funcției renale, cu apariția calculilor renali;

-dezechilibrele procesului reproducator;

-degenerarea spermatogenezei;

-rinita atrofică;

-anemia feriprivă;

-creșterea incidenței infecțiilor respiratorii;

-diminuarea secreției glandelor lacrimale;

-afectarea vederii nocturne;

-scăderea proceselor de apărare imunitară;

-keratomalacie;

-retinită pigmentară;

-apariția aterosclerozei.

FACTORII DE RISC

Avitaminoza reprezintă un deficit de vitamine în organism. Vitaminele sunt factori nutritivi esențiali, nu sunt sintetizați de organism. Sursele de vitamine sunt carnea, peștele, produsele lactate, cerealele, fructele și legumele, conținutul de vitamine ale acestora fiind diferit din punct de vedere calitativ cât și cantitativ. De-a lungul secolelor s-a constatat că privarea de un aliment a determinat boli ale căror simptome s-au remis la reintroducerea în dietă a alimentului deficitar.

Factorii de risc ce pot produce o scădere a vitaminei A sunt:
-consumul de alcool, vorbim despre abuzul de alcool, care duce la deficiențe de vitamina A și zinc și provoacă un lung șir de dereglări in organism, printre care pierderea simțului gustativ și olfactiv, disfuncții sexuale sau nictalopie (orbul găinilor în termeni populari sau orbirea pe timp de noapte). Combaterea deficitului va ameliora aceste simptome;

-alimentația deficitară, cea mai frecventă cauză a deficitului de vitamina A este malnutriția. Vegetarienii sau persoanele care consumă puțină carne și produse de origine animală prezintă cel mai mare risc;

-lipsa alăptării la sân, laptele matern este cea mai importantă sursă de vitamina A pentru sugari. Copiii care nu sunt alăptați prezintă un risc mai mare de a dezvolta un deficit de vitamina A;

-sarcina, o deficiență poate apărea și în timpul sarcinii, pentru că organismul unei femei gravide consumă o cantitate mai mare de vitamine și minerale. Este recomandată o alimentație bogată în legume și fructe. Suplimentele alimentare se vor lua în această perioada numai la recomandarea medicului, pentru că vitamina A poate provoca malformații congenitale ale fătului.

PREVENIREA DEFICIENTEI DE VITAMINA A

Cea mai buna metodă pentru a preveni o deficientă de vitamina A este o dietă echilibrată, din care să nu lipsească ficatul, lactatele, fructele și legumele verzi, galbene și portocalii.

EFECTE SECUNDARE ALE EXCESULUI DE VITAMINA A

Excesul de suplimente de vitamina A poate avea efecte grave în organism. Reacțiile adverse ale hipervitaminozei A sunt pierderea în greutate și anorexia, greață, vărsături, stări de leșin, iritabilitate, stare sub-febrilă, uscarea și descuamarea pielii și a mucoaselor, prurit, alopecie, uscarea părului, cefalee, dureri la nivelul oaselor și articulațiilor, tulburări de vedere etc. Simptomele vor dispărea treptat, după oprirea administrării suplimentelor, însa pot persista timp de câteva săptamâni.

Hipervitaminoza A poate avea și efecte acute, printre care: vărsături, diaree, vedere dublă, somnolență, amețeli, sângerări la nivelul gingiilor, stări de confuzie, hipertensiune, căderea părului, stomatita etc. Aceste simptome, specifice supradozajului, apar după aproximativ 6 ore de la ingestia unor doze foarte mari de vitamina A.

DOZA ZILNICĂ RECOMANDATĂ DE VITAMINA A

Vitamina A, pe cât este de importantă pentru organism și câte probleme poate genera din cauza carenței de retinol, în aceeași măsură este extrem de periculoasă dacă se exagerează și se administrează mai mult decât doza admisă.

Doza zilnică recomandată este de 800 μg la femei, copii peste 10 ani si vârstnici; 1000 μg la bărbați și adolescenți; 1300 μg la gavide în perioada de lactație. Ce depașește această cantitate poate provoca leziuni ireversibile la nivelul întregului organism.

Aportul zilnic necesar de vitamia A se calculeaza în funcție de grupa de vârstă:
Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru copii – sugarii au nevoie, zilnic, de 350 micrograme de vitamina A. Aportul crește la 400 de micrograme pentru copiii cu vârste cuprinse între 1 și 3 ani, 450 de micrograme este necesarul zilnic pentru un copil cu vârsta cuprinsă între 4-6 ani. Pentru grupa de vârstă 7-9 ani aportul crește la 500 de micrograme, iar pentru grupa 10-12 ani la 550 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru adolescenți – fete – fetele de 13-19 ani trebuie să ia din alimentație 600 de micrograme de vitamina A zilnic;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru adolescenți – băieți – băieții de 13-15 ani au nevoie de 700 de micrograme zilnic, în timp ce băieții de 15-19 ani, de 800 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru adulți – femei – 600 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru adulți – bărbați – 800 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru vârstnici (peste 75 de ani) – femei – 600 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru vârstnici (peste 75 de ani) – bărbați – 700 de micrograme;

Aportul zilnic necesar de vitamina A pentru femei însărcinate sau care alăptează – femeile gravide ar trebui să își ia din alimentație 700 de micrograme de vitamina A zilnic, în timp ce proaspetele mămici, care alapteaza, au nevoie de 950 de micrograme.

ALIMENTE CE CONȚIN VITAMINA A

Vitamina A se regăsește în mod natural în alimente de origine animală, cum sunt ouăle, ficatul, peștele gras (anșoa, macrou, hering), lapte și produse lactate nedegresate, cum sunt smântâna sau untul.

Provitamina A se regăsește mai ales în legume și fructe verzi – spanac, salată verde, galbene – lămâie, grepfrut – sau portocalii – mango, portocale sau morcovi.

UTILIZAREA VITAMINEI A ÎN COSMETICĂ

Pentru că susține mai ales sănătatea dermului, vitamina A este folosită foarte des în industria cosmetică.

Vitamina A controlează nivelul de sebum produs, reducând astfel inflamațiile de la nivelul pielii. În combinație cu vitaminele E sau C, aceasta poate estompa complet urmele acneei.

Tot vitamina A stimulează și producția de colagen, fiind folosită astfel în produse care atenuează semnele îmbătrânirii pielii – odată cu vârsta, dar și în urma expunerii la soare.

Cremele îmbogățite cu vitamina A pot reda strălucirea și luminozitatea tenului. Este compatibilă cu toate tipurile de ten, însă recomandată de dermatologi mai ales pentru piele matură și uscată sau pentru tenul mixt și gras, cu tendințe acneice.

Este un antioxidant foarte eficient și luptă împotriva radicalilor liberi, atenuează cearcănele și reduce aspectul de piele iritată. Cremele îmbogățite cu vitamina A hidratează și catifelează pielea.

Datorită efectelor benefice la nivelul pielii, este prescrisă și în tratamentul unor afecțiuni precum psoriazisul.

CONTRAINDICAȚII ÎN ADMINISTRAREA VITAMINEI A

Suplimentele de vitamina A trebuie administrate cu prudență pacienților cu ciroză și alte afecțiuni hepatice, inclusiv hepatita virală, celor care suferă de alcoolism cronic sau insuficiență renală în fază cronică.

În timpul sarcinii suplimentarea de vitamina A este recomandată, însă doar sub îndrumarea medicului ce monitorizează sarcina.

Vitamina A este esențială pentru funcționarea corectă a organismului, fiind benefică mai ales pentru piele și sănătatea ochilor. Suplimentele de vitamina A se administrează doar la nevoie, la recomandarea medicului, în urma analizelor de rutină anuale.

Bibliografie :
Vitamin A Deficiency – https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1038/npg.els.0002106
Vitamin A congeners – https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/tera.1420330315
Safety of vitamin A – https://academic.oup.com/ajcn/article/49/2/358