Stresul ambiental și poluarea contribuie la creșterea riscului de hipertensiune

Mulți dintre noi trăim cu valori mai ridicate ale tensiunii arteriale, deci cu hipertensiune, însă nu ne dăm seama de acest lucru. Dacă nu le ignorăm, consulturile anuale de screening ne pot ajuta să depistăm schimbări ale stării noastre de sănătate odată cu trecerea timpului.

Statisticile ne arată că, în lume, 1 din 3 adulți are hipertensiune (adică o tensiune arterială măsurată ≥140/90mmHg). Însă în realitate mulți dintre noi nu ajungem la medic la timp, deci nici nu suntem diagnosticați și tratați, și nu facem parte din aceste statistici.

Dacă printre riscurile de hipertensiune și alte afecțiuni cardiovasculare se numără obezitatea, sedentarismul, consumul excesiv de alcool, fumatul, obiceiuri alimentare dăunătoare (consum ridicat de grăsimi și sodiu), studii publicate în ultimii 5 ani au arătat că poluarea și stresul ambiental sunt cauze noi semnificative de luat în considerare.

De ce? Pe scurt, poluanții din aerul pe care îl respirăm contribuie la declanșarea unor procese inflamatorii în organismul nostru și a procesului oxidativ, care ne afectează în primul rând funcția renală și sistemul cardiovascular. Astfel, în timp, apar hipertensiunea arterială și apoi alte complicații cardiovasculare.

Ce spun ultimele studii despre acești noi factori de risc

Un studiu publicat în 2016 a arătat că mediul în care trăim, prin expunerea pe termen scurt și mediu la un aer poluat determină o creștere a riscului de a face hipertensiune. Nu ne dăm seama, însă cei care trăim în comunități medii sau mai mari, respirăm zi de zi un aer poluat. Studiul a verificat efectele asocierii în aer dintre ozon, monoxid de carbon, oxid de azot, dioxidul de sulf, PM10 și PM2.5 și riscul de hipertensiune.

Un alt studiu publicat în 2019, a investigat felul în care expunerea pe termen lung la poluare cu anumiți compuși (PM10, PM2.5 și oxid de azot) și distanța față de spațiile verzi și drumuri principale influențează riscul de sindrom metabolic și hipertensiune; studiul a cercetat comparativ rezidenți în case unifamiliale versus construcții de tip multifamilial (blocuri, clădiri aglomerate, deci persoane din cartiere cu densitate crescută).

Conform rezultatelor studiului, riscul de hipertensiune este mai ridicat la persoanele care respiră un aer poluat, trăiesc în case de tip multifamilial  situate la distanța mai mică de 200 de m de un drum principal (deci cu trafic ridicat). Riscul crește dacă zona rezidențială este mai îndepărtată de zona verde (la peste 300 de m).

În plus, acest ultim studiu adaugă factorilor deja cunoscuți și stresul ambiental ca o cauză a creșterii riscului de hipertensiune arterială. Zgomotul se asociază cu aerul poluat, densitatea rezidențială și traficul stradal și contribuie la creșterea riscului de afecțiuni cardiovasculare.

Așadar, să avem grijă unde ne alegem să locuim dacă vrem să fim sănătoși cât mai mult timp!