Stilul de viață nesănătos, factor declanșator în infarctul miocardic

60% dintre români mor din cauza bolilor cardiovasculare, iar mortalitatea în urma acestora este principala cauză pentru care speranţa de viaţă în România este cu circa zece ani mai redusă decât în Uniunea Europeană, potrivit celor mai recente date ale Asociației Române de Cardiologie.
Infarctul de miocard este principala boală care omoară din punct de vedere cardiovascular pacienții, iar vârsta medie a celor afectați la noi în țară este de 58-59 de ani la bărbați și 65-67 de ani la femei.

Infarctul miocardic, numit popular atac de cord, reprezintă întreruperea fluxului sangvin la nivelul unei porțiuni a inimii, fapt ce cauzează moartea celulelor miocardului. În general, această problemă apare subit, în a doua sau a treia parte a vieții. Din păcate, însă, în ultima perioada s-au înregistrat îngrijorător de multe cazuri de infarct la tineri.
Simptomul tipic, prezent în peste 90% din cazuri, este durerea severă în piept, ce se poate întinde spre față, brațul stâng și uneori spre ambele brațe, sau spre partea superioară a spatelui. Neplăcerea poate fi însoțită de transpirație, stare de greață și de leșin, frisoane și lipsa aerului. Uneori se poate simți și o senzație de arsură la stomac. Durerea dispare, de obicei, după circa 15 minute, dar poate dura și mai mult și se poate finaliza cu deces. Cu cât este mai mare suprafață de țesut afectat cu scade posibilitatea de vindecare și crește riscul complicațiilor printre care se numără un alt infarct și chiar stopul cardiac. În plus, după un infarct miocardic pot surveni probleme ale rinichilor sau boala vasculară periferică. Din acest motiv, este esențial ca după un atac de cord pacientul să se prezinte la medic pentru o evaluare a stării de sănătate și, eventual, începerea unui tratament.

Atacul de cord poate apărea că urmare a nivelului crescut de colesterol din sânge, în caz de hipoxie (scăderea cantității de oxigen din țesuturi), de boli cardiace, hemoragii, leziuni severe, insuficientă respiratorie, prezența unor cheaguri într-o arteră coronară (tromboză coronariană), de electrocutare, șoc sever, dezechilibru electrolitic, aritmii, îngustarea arterelor coronare (boală cardiacă coronariana), diabet, ori ingestia anumitor medicamente.

Potrivit specialiștilor, factorii de risc care pot provoca un infarc miocardic sunt în strânsă legătură cu stilul de viață. Alimentația nesănătoasă, bogată în produse animale și grăsimi, și săracă în legume și fructe, supraponderalitatea și obezitatea, fumatul, lipsa activităților fizice, excesul de alcool sau de cofeină și diabetul reprezintă principalele motive pentru care poate apărea atacul de cord. Nu în ultimul rând, oboseală și stresul joacă și ele împreună un rol foarte important în această situație deoarece suprasolicită organismul țînându-l într-o permanentă stare de alertă.

În situația în care se elimină cât mai curând toți acești factori nocivi, prin adoptarea unui stil de viață sănătos, riscul de infarct miocardic scade considerabil.În ceea ce privește fumatul, specialiștii atrag atenția că, în România, acesta este principalul factor de risc pentru infarctul de miocard la populația cu vârsta între 20 și 60 de ani.
De asemenea, hipertensiunea arterială este responsabilă de circa 62% din totalul deceselor cardiovasculare.

O altă cauză a infarctului miorcardic, recent studiată, este carența vitaminei D în sânge. Astfel persoanele al căror nivel de vitamina D este de sub 15 nanograme pe milimetru de sânge au un risc cardiovascular crescut, au stabilit autorii unui studiu efectuat la Institutul Inimii Intermountain din Salt Lake City, SUA.

Rezultatele acestui studiu se sprijină pe o analizare a datelor medicale a peste 230.000 de pacienți pe care cercetătorii i-au ținut sub observație timp de trei ani, urmărind accidentele cardiovascular grave (infarct, boli coronariene, renale…) și decesele. Grupul cel mai afectat a fost cel care a avut un nivel de vitamina D de sub 15 ng/ml, care a înregistrat un risc sporit de 35% comparativ cu cel al căror nivel de vitamina D a fost superior.

Vitamina D este produsă în mod natural de expunerea la soare și se găsește și în uleiul de peste, frunze verzi, gălbenuș și cereale.
În plus, potrivit oamenilor de știință din cadrul Imperial College London, nivelul crescut de anticorpi – molecule produse de sistemul imunitar – determina o scădere a riscului de apariție a problemelor cardiace. Studiile arată că oamenii care au în organism un număr mare de anticorpi, respectiv de imunoglobulină, prezintă un risc de dezvoltare a bolii arterelor coronare și a atacului de cord cu 58% mai scăzut decât ceilalți. De asemenea, în cazul lor, scade cu 38% și riscul de apariție a infactului. Studiul a fost realizat cu participarea a peste 1.700 de persoane care aveau probleme cu inima și prezentau un risc crescut de apariție a diverselor afecțiuni cardiovasculare. Pe parcursul a cinci ani, 470 dintre ei au suferit atacuri de cord sau infarct, în cazul lor înregistrându-se un nivel scăzut al anticorpilor. Măsurarea nivelului de imunoglobulină se realizează foarte simplu și este extrem de ieftină, astfel că oamenii de știință susțin că recentele descoperiri pot face munca clinicienilor mai ușoară în viitor.

O altă cauza a unui atac de cord poate fi și accesul de furie, potrivit unei cercetări efectuată la Institutul Cardiovascular de la Beth Israel Deaconess Medical Center ce a trecut în revista nouă studii publicate între 1966 și 2013. Astfel, specialiștii au descoperit că riscul de infarct este de 4,7 ori mai mare timp de circa două ore după un atac de furie. Potrivit WebMD, emoțiile negative foarte puternice afectează în mod biologic inima prin activarea “răspunsului luptă-sau-fugi” sau prin activarea “axei stresului” și eliberarea de substanțe neurochimice specifice, ce se declanșează în mod natural într-o situație extremă.