Semnalele de alarmă ale preeclampsiei

Cca 6% dintre femeile gravide intrate în trimestrul doi sau care au născut deja se confruntă cu preeclampsie. În timpul sarcinii, preeclampsia apare preponderent după săptămâna 20, cu o frecvență mai ridicată la finalul sarcinii. Dacă preeclampsia se declanșează mai devreme, crește riscul pentru gravidă și evoluția sarcinii, iar complicațiile sunt mai severe.

Preeclampsie se pare că este cauzată de probleme de dezvoltare ale placentei cauzate de afectarea vaselor de sânge.

Semnalele de alarmă

Primele și principalele simptome ale preeclampsiei sunt hipertensiunea arterială și prezența proteinelor în urină (proteinurie). Acestea trebuie, în mod normal, depistate prin analizele periodice din timpul sarcinii. Deoarece hipertensiunea arterială nu este un simptom unic ale preeclampsiei, constituie pentru medic un semnal de alarmă că trebuie să investigheze mai departe, dacă mama nu face parte din categoriile de risc.

Alte simptome care apar în stadii mai avansate sunt: dureri puternice de cap, cu stări stare generală proastă, stări de rău și vomă și probleme de vedere; dureri sau arsuri în capul pieptului, retenție de lichide (și creștere în greutate) și edem (umflarea corpului la nivelul membrelor, gleznelor, încheieturilor și feței).

Complicațiile și riscurile preeclampsiei

Acestea pot apărea brusc, de aceea femeia însărcinată trebuie să se adreseze imediat medicului sau unei echipe medicale de urgență. Complicațiile bolii pentru mamă sunt: convulsiile, accidentul vascular, sindromul HELLP (se distrug celulele roșii din sânge, crește concentrația enzimelor hepatice, scade numărul trombocitelor), eclampsia, placenta abruptio, nașterea prematură, afectarea unor organe, chiar decesul.

Fătul nu se dezvoltă suficient și se naște cu o greutate mai mică la naștere, sau se naște prematur. În cazul cazurilor severe, afecțiunea mamei determină modificarea bătăilor cordului fetal.

Principalii factori de risc ai preeclampsiei

– Afecțiuni (diabet, HTA, renale, lupus, sindrom antifosfolipidic)
– Istoric de pre-eclampsie
– Prima sarcină și/ sau sarcină multiplă
– O perioadă de peste 10 ani de la ultima sarcină
– Vârsta gravidei (peste 40 de ani)
– Istoric familial
– Obezitate (IMC≥35)
– Trombofilie

Preeclampsia se tratează

Multe dintre gravide pot duce sarcina fără complicații sau cu complicații minime dacă boala este tratată la timp.

Tratamentul depinde de severitatea bolii. Repaosul la pat, reducerea consumului de sare, modificări ale alimentației și ale hidratării pot fi suficiente. Uneori este nevoie de tratament pentru controlul tensiunii arteriale, la domiciliu sau în spital. Medicul poate decide administrarea de injecții cu steroizi care să grăbească dezvoltarea plămânilor fătului pentru pregătirea unei nașteri premature.