Semințe de in

Inul (Linum Usitatissimum) este o cultură alimentară, fiind luată în considerare că fibră. Semințele de in sunt puțin mai mari decât semințele de susan și au un înveliș tare, care poate fi maro, galben sau auriu, valorile nutriționale fiind aproximativ aceleași, indiferent de culoare.

La rândul lor, semințele de in sunt o sursă bună de fibre alimentare și acizi grași omega-3, inclusiv acid alfa-linolenic.

De asemenea, semințele de in conțin fitoestrogeni care sunt similari cu hormonul estrogen.

Când sunt consumate înainte de masă, pare că semințele de in ajută la reducerea senzației de foame, fiind o metodă utilizată în dietele de slăbire.

Semințele de in sunt utilizate pentru ameliorarea, gestionarea sau tratarea unui număr larg de afecțiuni, cum ar fi: constipație, diabet, colesterol ridicat, obezitate și umflarea rinichilor la persoanele cu lupus.

Cu toate acestea, nu există suficiente dovezi științifice pentru a sprijini oficial cele mai multe dintre aceste utilizări și beneficii.

Semințele de in sunt crocante și au un ușor gust de nucă, însă puțîn condimentat. Sunt adesea măcinate înainte să fie incluse în rețetele diferitelor preparate (orez, supe cremă, sucuri de fructe și legume), dar pot la fel de bine să fie consumate întregi, dacă le adăugăm în iaurt, în laptele cu cereale, deasupra unei salate sau în aluatul de pâine sau brioșe.

Valori nutriționale

Potrivit unui studiu realizat la Universitatea de Știință și Tehnologie Guru Jambheshwar din Hisar, India, semințele de in sunt bogate în acizi grași Omega-3 (de fapt, acid alfa-linoleic) și Omega-6, vitamina C, vitamina E și vitaminele din grupa B, fibre solubile, proteine cu valoare biologică mare, substanțe minerale (fier, magneziu, calciu, fosfor, zinc, potasiu), lignină (un fitoestrogen care acționează că un antioxidant), mucilagii (substanțe cu efect laxativ ușor), aminoacizi. Semințele de in sunt cea mai importanta sursă vegetală de acid alfa-linoleic (substanță din familia acizilor grași Omega-3, cu rol important în scăderea nivelului colesterolului “rău”). Conținutul de acid alfa-linoleic este mai mare decât în cazul uleiului de rapiță, de nucă și de soia, dar mai mic decât cel al peștelui gras.

O lingura (7 grame) de semințe de în măcinate conține:

– calorii: 37;

– carbohidrați: 2 grame;

– grăsime: 3 grame;

– fibre: 2 grame;

– proteine: 1,3 grame;

– tiamină: 10% din valoarea zilnică recomandată;

– cupru: 9% din valoarea zilnică recomandată;

– mangan: 8% din valoarea zilnică recomandată;

– magneziu: 7% din valoarea zilnică recomandată;

– fosfor: 4% din valoarea zilnică recomandată;

– seleniu: 3% din valoarea zilnică recomandată;

– zinc: 3% din valoarea zilnică recomandată;

– vitamina B6: 2% din valoarea zilnică recomandată;

– fier: 2% din valoarea zilnică recomandată;

– acid folic: 2 din valoarea zilnică recomandată.

Semințele de in sunt deosebit de bogate în tiamină în comparație cu alte produse asemănătoare. Tiamina este o vitamină B care joacă un rol cheie în metabolismul energetic, precum și în funcția celulară.

Consumul de semințe de in oferă o mare sursă de cupru. Cuprul este implicat în dezvoltarea creierului, în sănătatea sistemului imunitar și în metabolismul fierului.

Mai mult, semințele de in sunt o sursă excelentă de acid alfa-linolenic (ALA), un tip de acid gras omega-3 important pentru sănătatea inimii și care poate fi regăsit în mai multe alimente vegetale.

Doza recomandată

Semințele de in au fost cel mai adesea consumate de adulți în doze de 20-30 de grame pe cale orală zilnic.

Semințele de in sunt adesea amestecate cu alte ingrediente și utilizate în produsele de patiserie.

Adresează-te medicului pentru a afla doza corespunzătoare vârstei și stării tale!

Beneficiile semințelor de in

Semințele de in sunt un aliment funcțional, datorită conținutului de acid alfa-linoleic (Omega-3), fibre și lignină. Hrană funcțională se referă la alimentele active biologic, care pe termen lung ajută la prevenirea afecțiunilor cronice.

Semințele de in te ajută să lupți contra cancerului și să inhibi apariția tumorilor sau dezvoltarea lor. Chiar daca nu sunt încă suficiente dovezi în sensul acesta se consideră că semințele de in au rolul de a lupta contra cancerului și mai ales contra cancerului de sân și de colon, având substanțe care inhibă creșterea și dezvoltarea tumorilor.

Semințele de in te ajută și în digestie. Acesta ajută cu mult la normalizarea tranzitului și îți dau o senzație de sățietate încetinind totodată și procesul de asimilare a gasimilor. Se pot consuma seara 2 lingurițe de in cu apă. Dacă sunt consumate în mod regulat sunt un tratament foarte bun de dezintoxicare pentru tot organismul.

Se recomandă semințe de in în constipație. O foarte bună metodă de folosire a semințelor de în pentru a trata constipația constă în înmuierea lor timp de câteva ore. Doza adulților este de 5 grame de semințe care se pot măcina în apă sau pot fi înmuiate și consumate cu apă de 3 ori în fiecare zi.

Semințele de in sunt recomandate pentru diabetici. Dacă sunt consumate în fiecare zi ele echilibrează foarte mult nivelul de zahăr existent în sânge.

Uleiul făcut din semințe de in are rolul de a preveni osteoporoza. Studiile arată că uleiul menține oasele în stare foarte bună, crescând totodată nivelul de proteine care sunt implicate în formarea oaselor.

Consumul zilnic de semințe de in ajută cu mult la calmarea bufeurilor în menopauză.

Semințele de in te pot ajuta să ai o inimă sănătoasă. Dacă ai probleme cu sistemul circulator semințele de in te ajută să scazi tensiunea și să reduci colesterolul. De asemenea, poți preveni cheagurile de sânge și vei scădea riscul de infarct și de AVC (Atac Vascular Cerebral).

Semințele de in sunt foarte bune și în cazul în care ai colon iritabil. Se pot consuma cate 2-3 pahare dintr-un macerat făcut la rece din semințe de in înainte de mese. Preparatul are un foarte bun efect antiinflamator.

Semințele de in sunt perfecte și pentru bronșitele cronice. Un expectorant foarte bun se vă obține din jumătate de linguriță de semințe măcinate care se vor agita pentru 15 minute în paharul cu apă. În final se vor strecura și se vor bea aproximativ 2 lingurițe de 3-4 ori în fiecare zi.

Proprietăți ale semințelor de in

Este demonstrat faptul că semințele de in au în compoziția lor de două ori mai mulți acizi Omega 3 comparativ cu peștele și în plus sunt bogate în vitamine, fibre, minerale, estrogeni, iar uleiul de semințe conține lignină și acid linoleic, dar și alte substanțe care pot ajuta la prevenirea cancerului de sân, de prostată sau de colon.

Lignina are proprietatea de a preveni și combate cancerul. Pe lângă alte proteine, fibre alimentare, conținutul de lignină face ca semințele de in să fie foarte apreciate. Aceasta reprezintă o categorie specială de fitoestrogeni care acționează la fel că și estrigenii. Lignina este recomandată pentru capacitatea să antioxidantă considerabilă și este capabilă să neutralizeze o foarte mare parte din radicalii liberi existenți în organism. Chiar dacă este în mai multe vegetale, semințele de în au cea mai mare concentrație.

În dietele pentru slăbit foarte multe persoane renunță complet la grăsimi. Medicii însă spun că practica este incorectă pentru că organismul are nevoie de grăsime că să poată să funcționeze în mod optim. Semințele de in oferă un avantaj în sensul acesta pentru că au în compoziție o mare cantitate de acizi grași. Datorită concentrației de acizi grași, semințele de in pot menține integritatea aparatului circulator și au de asemenea și un efect antitumoral și antioxidant, susțîn experții.

Dacă semințele de in sunt măcinate sunt mai bune. Studiile făcute în timp arata că semințele de in sunt mult mai ușor de asimilat atunci când sunt măcinate și vom profita mai bine de avantajele lor terapeutice.

Contraindicații semințe de in

Semințele de in în anumite condiții pot să încetinească rata de absorbție pentru medicamentele orale sau pentru alte elemente nutritive în cazul în care sunt luate simultan. Femeile însărcinate trebuie să își limiteze consumul de semințe de în cauzat de conținutul de substanțe care acționează la fel că și estrogenii.

Unele dintre cele mai comune efecte secundare care sunt întâlnite la consumul de semințe de in este meteorismul intestinal cu acumulare de gaze, flatulență, durerile de stomac, grețurile, diareea, balonarea sau constipația. Este important că cei care includ în dietă semințe de in să bea suficient de multă apă pentru că fibrele alimentare pot să dea peste cap tranzitul dacă nu consumi suficient de mult lichid.

Consumul semințelor de in poate fi contraindicat în următoarele situații:

– sarcină și alăptarea, semințele de in pot acționa ca hormonul estrogen, aspect care ar putea dăuna sarcinii. Momentan, nu există dovezi clinice cu privire la efectele sale asupra sarcinii și alăptării. Până când se cunosc mai multe, rămâi în siguranță și adresează-te medicului pentru orice probleme și nelămuriri;

– cancere sau afecțiuni sensibile la hormon, deoarece semințele de in ar putea acționa ca hormonul estrogen, afecțiunile sensibile la hormoni s-ar putea agrava. Unele dintre aceste condiții includ cancerul de sân și cancerul ovarian;

– niveluri ridicate de trigliceride, semințele de in parțial degresate, care conțîn mai puțîn acid alfa-linolenic, ar putea crește nivelul trigliceridelor. Dacă deja te confrunți cu un nivel crescut de trigliceride, consumul de semințe de in nu este indicat;

– intervenții chirurgicale, semințele de in ar putea crește riscul de sângerare în timpul și după o intervenție chirurgicală. Oprește consumul de semințe de in cu cel puțîn 2 săptămâni înainte de o intervenție chirurgicală programată. Pentru mai multe informații, adresează-te medicului specialist.

Bibliografie:

https://www.webmd.com/vitamins/ai/ingredientmono-991/flaxseed

RD, Link, R. (2022). Flaxseed: 9 Health Benefits and How to Eat. Medically reviewed by Ph.D. Meacham, J. https://www.healthline.com/nutrition/benefits-of-flaxseeds

Fact Sheet for Health Professionals. Thiamin. https://ods.od.nih.gov/factsheets/Thiamin-HealthProfessional/

Dietary Flaxseed as a Strategy for Improving Human Health. Nutrients. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6567199/

Kajla, P., Sharma, A. & Sood, D.J. (2015). Flaxseed – a potential functional food source. Journal of Food Science and Technology, pp. 1857 – 1871. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4375225/

Calado, A. et al. (2018) The Effect of Flaxseed in Breast Cancer: A Literature Review. Frontiers in nutrition. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/29468163/

Edel, A.L. et al. (2015) Dietary flaxseed independently lowers circulating cholesterol and lowers it beyond the effects of cholesterol-lowering medications alone in patients with peripheral artery disease. The Journal of nutrition, pp. 749 – 757. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25694068/

Ursoniu, S. et al. (2016) Effects of flaxseed supplements on blood pressure: A systematic review and meta-analysis of controlled clinical trials. Clinical nutrition: official journal of the European Society of Parenteral and Enteral Nutrition. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/26071633/