Salmonella

CE ESTE SALMONELLA

Infecția cu Salmonella, numită în termeni medicali salmoneloză, este o boala bacteriană care afectează tractul intestinal.

Salmoneloza este infecția cu bacterii din specia Salmonella. Există peste 2500 serotipuri de Salmonella. În cele ce urmează ne vom referi în special la infecția cu Salmonella Enteritidis, infecțiile cu Salmonella Typhi și Paratyphi (febră tifoidă) fiind în țara noastră excepționale și în general de import.

Bacteria Salmonella trăiește în tractul intestinal al animalelor infectate și la om și poate contamina o varietate de alimente, cum ar fi carne, ouă, lapte, fructe de mare, legume, fructe.

Simptomele infecției cu Salmonella – salmoneloza – sunt, de obicei, gastro-intestinale : diaree (uneori cu sânge), febră, greață, vomă, crampe abdominale. Aceste simptome pot fi severe, în special la copiii mici, persoanele în vârstă și persoanele cu sistemul imunitar slăbit (cum ar fi cele cu HIV / SIDA, cancer, diabet, boli de rinichi). Simptomele pot să apară după 6 – 72 ore de la infectarea cu bacteria Salmonella (perioada de incubație) și durează în general până la o săptămână. În cazurile severe, diareea poate fi atât de gravă iar deshidratarea atât de accentuată încât bolnavul trebuie spitalizat pentru a i se administra lichide și electroliți intravenos.

Procesul infecțios începe numai după ce bacteriile Salmonella, nu doar toxinele lor, ajung la nivelul tractului gastro-intestinal. Ele intră în intestinul subțire și se multiplică în peretele acestuia (forma localizată). Răspunsul local la endotoxinele eliberate este enterita și tulburările gastro-intestinale. În forma generalizată a bolii, bacteriile Salmonella trec din intestin în sânge și sunt transportate la diverse organe (ficat, splină, rinichi), unde formează focare secundare – abcese (formă septică). Endotoxinele acționează în primul rând asupra sistemului vascular, lucru manifestat prin creșterea permeabilității și scăderea tonusului vaselor; că rezultat al infecției apar și dezechilibrul reglării termice (frisoane, febră), vomă și diaree. În formele severe ale bolii este destabilizat metabolismul organismului prin pierderea unei cantități apreciabile de lichide și electroliți, se reduce volumul de sânge circulant și tensiunea arterială, existând pericolul apariției unui șoc hipovolemic (insuficiența circulatorie acută consecutivă unei diminuări rapide a volumului sangvin circulant). Șocul septic (insuficiența circulatorie acută consecutivă unei septicemii) este, de asemenea, o posibilitate evolutivă.

Infecția cu Salmonella reprezintă a doua cea mai frecventă cauză de infecție gastro-intestinala la nivelul Europei, în 2019 fiind raportat un număr total de aproximativ 87.900 de cazuri noi de îmbolnăvire. Tot în această perioadă, salmoneloza a fost responsabilă de apariția a 17.9% din numărul total de toxiinfecții alimentare la nivel european.

CAUZELE SALMONELOZEI

Cea mai frecventă cauză a salmonelozei este reprezentată de consumul diverselor alimente contaminate, fie crude, fie incorect preparate termic. Contaminarea se poate realiza inclusiv prin atingerea alimentelor contaminate, urmată de spălatul incorect al mâinilor. Cele mai incriminate alimente sunt: carnea crudă sau prea puțîn gătită (inclusiv pui, curcan, rață, vită, vițel, porc), fructele sau legumele crude, laptele nepasteurizat și alte produse lactate, inclusiv brânza moale, înghețata sau iaurtul.

Ouăle crude sau insuficient gătite sunt de departe cea mai frecventă cauză a infecției cu Salmonella, dar bacteria se poate găși și în multe alimente procesate. De asemenea, contaminarea cu Salmonella se poate realiza și direct prin: spălarea superficială a mâinilor, după ce a fost folosită toaleta sau după schimbatul scutecelor copiilor și ulterior spălarea incorectă. Animalele de companie precum câinii, pisicile, păsările și reptilele pot fi, de asemenea, gazde pentru Salmonella și o pot transmite oamenilor.

Dacă sunt prezente în alimente, bacteriile din speciile Salmonella nu afectează de obicei gustul, mirosul sau aspectul alimentelor. De aceea, trebuie ținut seamă de o serie de reguli pentru a evita infecția cu bacteria Salmonella :

– gățiți bine carnea în general, cea a pasărilor de curte în special (rață, găînă, curcan etc.);

– nu mâncați și nu beți alimente preparate cu ouă crude sau lapte nepasteurizat;

– nu mâncați și nu beți alimente din surse nesigure.

Țineți seamă de practicile de manipulare a alimentelor :

– spălați ouăle înainte de a le folosi, cu săpun;

– spălați legumele și fructele înainte de a le consuma;

– spălați toate zonele de lucru din bucătărie și ustensilele de bucătărie cu apă și săpun imediat   după ce au fost folosite pentru gătit;

– țineți seamă de posibilitatea transmiterii bacteriei Salmonella prin contaminare încrucișată, de exemplu, atunci când sucurile din carnea crudă vin în contact cu alimente gata pregătite pentru     consum, cum ar fi salate sau contaminarea cu mâinile nespălate după manipularea unor ouă       nespălate și contaminate;

– spălați-vă mâinile ori de câte ori treceți de la prepararea unui produs la altă preparare

spălați-vă mâinile cu apă și săpun după ce atingeți animale, carne crudă în general, fecale (de         om, de animale);

De asemenea :

– păstrați reptile (cum ar fi broaștele țestoase, șopârle, șerpi), departe de copii, persoane în vârstă        sau persoane cu un sistem imunitar slăbit;

– spălați-vă întotdeauna pe mâini cu apă și săpun înainte de a atinge un copil (de exemplu, să-l    hrăniți sau să-i schimbați scutecul);

– spălați-vă mâinile după ce mergeți la baie.

Nu există vaccin contra infecției cu bacteria Salmonella, de aceea este foarte important să respectați regulile de protecție de mai sus.

FACTORI DE RISC PENTRU SALMONELLA

Infecțiile cu Salmonella sunt mai frecvente vara decât iarna.

În general, persoanele care prezintă cele mai mari riscuri de infecție sunt:

– copiii cu vârstă de sub 5 ani, din cauza igienei mai puțîn riguroase;

– persoane cu vârstă de peste 65 de ani sau cele care suferă de boli cronice;

– persoanele cu sistem imunitar slăbit;

– femeile gravide. Dacă o femeie dezvoltă o infecție cu Salmonella în timpul sarcinii, pot exista          riscuri suplimentare. Deshidratarea și lipsa nutrienților care rezultă din infecție pot dăuna mamei          și copilului. Bacteriile se pot răspândi în sânge ceea ce poate declanșă sepsis intrauterin, o     afecțiune care poate pune viață în pericol.

Factorii care pot crește riscul de infecție cu Salmonella includ :

– activități care te pot aduce în contact mai strâns cu bacteriile Salmonella;

– probleme de sănătate care-ți pot slăbi rezistența la infecții în general;

– călătorii internaționale în țările cu salubritate precară;

– contractarea unor tipuri de bacterii Salmonella poate declanșă febră tifoidă, o boală uneori   mortală, care este mai frecventă în țările sărace sau în curs de dezvoltare;

– afecțiuni ale stomacului sau ale intestinului precum boala inflamatorie intestinală;

– administrarea unor medicamente precum antiacide, antibiotice sau corticosteroizi.

SIMPTOME PENTRU SALMONELLA

Simptomele apar, de obicei, la câteva zile după ce a fost consumat un aliment contaminat. Perioada de incubație, adică perioada dintre expunere și boală, poate fi de la 6 ore până la 6 zile.

Semnele și simptomele posibile ale infecției cu Salmonella includ:

-diaree;

– sânge în scaun;

– dureri abdominale;

– febră;

– greața;

– vărsături;

– frisoane;

– cefalee.

Simptomele infecției cu salmonella pot dura de la câteva zile până la o săptămână. Diareea poate dura până la 10 zile, dar poți avea nevoie de câteva luni înainte că intestinele să revină la o activitate normală.

Simptomatologia este diferită și în funcție de cantitatea de bacterii (încărcătură virală) pe care alimentele contaminate o conțîn. O persoană care primește un aliment cu multe bacterii vă dezvolta întotdeauna o simptomatologie mult mai zgomotoasă.

Infecția cu Salmonella la copii prezintă risc crescut de evoluție nefavorabilă din cauza imaturității fiziologice a sistemului imunitar și a mecanismelor compensatorii insuficient dezvoltate la această categorie de vârstă. Salmoneloza la copil se manifestă în mod frecvent prin:

– scaune diareice frecvente;

– crampe abdominale;

– senzație de greață și vărsături;

– deshidratare;

– iritabilitate;

– refuzul alimentației;

– stare generală alterată.

Formele severe de salmoneloză pot determina pierderi importante de lichide prin intermediul vărsăturilor și scaunelor diareice ale copilului, existând riscul de apariție al dezechilibrelor hidro-electrolitice și al șocului hipovolemic (insuficiență circulatorie acută consecutivă diminuării rapide a volumului sangvin circulator).

Șocul septic reprezintă o altă complicație a infecției cu Salmonella care poate apărea la copii și se datorează unei insuficiențe circulatorii acute de cauză septică (Salmonella diseminează de la nivel intestinal prin intermediul circulației sangvine determinând septicemie).

În prezența unei evoluții severe sau prelungite a simptomelor digestive și/sau sistemice cauzate de salmoneloza este necesară prezentarea cât mai rapidă la medic pentru efectuarea de analize în vederea diagnosticării și inițierii terapiei specifice antibacteriene și suportive. Părinții trebuie să fie atenție la următoarele simptome:

– febră înaltă;

– deshidratare acută, plâns fară lacrimi, oligurie/anurie (lipsa ori producție foarte scăzută de urină, respectiv de materii fecale), ochi înfundați în orbite, fontanela deprimată, pliu cutanat persistent, transpirație cleioasă, somnolență sau letargie;

– scaune cu sânge sau mucus ale copilului.

COMPLICAȚII ALE SALMONELOZEI

Boala diareică acută este grefată de riscul deshidratării prin vărsături și scaune numeroase. Lipsa posibilității reechilibrării hidro-electrolitice poate conduce la situații potențial grave, mai ales în cazul copiilor mici. Dacă sărurile de rehidratare nu pot fi tolerate sau nu sunt acceptate, uneori este necesară spitalizarea pentru a compensa deshidratarea.

Dacă infecția se răspândește pe cale sangvină, apare bacteriemia și există riscul unor complicații severe: meningită, endocardită, osteomielită.

În contextul salmonelozei există riscul dezvoltării artritei reactive, cunoscută sub denumirea de sindrom Reiter și care se manifestă cu iritație oculară, disurie (usturime în timpul urinării) și artralgii.

DIAGNOSTICUL DE SALMONELLA

Diagnosticul are la bază simptomatologia clinică și confirmarea etologiei prin coprocultură. Sunt necesare uneori și teste suplimentare hematologice, mai ales în cazul complicațiilor bolii: hemogramă, probe inflamatorii, hemoculturi repetate.

Medicul specialist efectuează un examen clinic al persoanei, analizează istoricul medical, simptomele, alte probleme de sănătate, modificările recente ale obiceiurilor de dietă sau de preparare a alimentelor, cât și istoricul de călătorie. Medicul vă elimina și posibilitatea existenței unor boli pentru enterocolită la adulți, enterocolita în cazul copiilor sau ocluzia intestinală.

Diareea și vărsăturile sunt de obicei un semn clar al gastroenteritei. Testele de sânge și scaun pot ajuta la determinarea cauzei infecției.

Medicul specialist poate solicita teste de laborator suplimentare pe bacteriile din proba scaunului pentru a identifica tipul de Salmonella. Aceste informații vor ajuta medicul să decidă ce antibiotic să utilizeze dacă persoana respectivă are nevoie de tratament.

Există mai mult de 2.000 de tipuri diferite de bacterii Salmonella care pot declanșă infecția. Anumite antibiotice nu funcționează împotrivă unora dintre aceste tipuri.

În anumite situații, diagnosticul poate fi stabilit pe baza metodelor rapide de detecție moleculară PCR care presupun identificarea materialului genetic bacterian prezent la nivelul scaunelor diareice emise de către pacient.

TRATAMENT PENTRU SALMONELLA

Majoritatea persoanelor sănătoase se recuperează în câteva zile până la o săptămână fară un tratament specific. Prevenirea deshidratării cu un aport adecvat de lichide poate ajuta în procesul de recuperare.

Tratamentul stabilit de medicul specialist poate include:

– fluide pentru a preveni deshidratarea–tratamentul se concentrează pe înlocuirea fluidelor și a electroliților pierduți–minerale care echilibrează cantitatea de apă din organism; se recomandă consumul de apă sau alte lichide. Diareea poate fi agravată de consumul de suc de fructe și băuturi răcoritoare;

– antibiotice pentru simptome grave, dacă infecția este severă sau dacă ai un sistem imunitar slăbit;

– antidiareice–pot ajuta la ameliorarea crampelor, a diareei;

Atenție! Antibioticele nu sunt utile în majoritatea cazurilor de infecție cu Salmonella. Acestea pot prelungi perioada în care eșți infectat cu bacteriile și în care poți infecta alte persoane. De asemenea, pot crește riscul de a te infecta din nou.

Pentru sugarii și copiii care s-au deshidratat de la diaree, vărsături sau febră se pot folosi soluții de rehidratare orală. Aceste soluții conțîn apă și săruri în proporții specifice pentru a reface atât fluidele, cât și electroliții.

Sugarii, persoanele peste 65 de ani și persoanele care au un sistem imunitar slăbit pot avea nevoie de antibiotice.

Regimul alimentar al pacienților cu salmoneloză, adulți și copii, prevede excluderea consumului de:

– fructe crude;

– legume crude;

– ouă;

– sucuri de fructe;

– băuturi carbogazose;

– alcool la adulți;

– alimente prăjite;

– dulciuri;

– condimente;

– lapte și produse derivate ale acestuia;

– varză;

– fasole;

– carne procesată de tipul mezelurilor;

– carne tocată.

Refacerea tranzitului intestinal este favorizată prin consumul de:

– pâine prăjită;

– covrigi;

– sticksuri;

– grisine;

– telemea cu conținut scăzut de grăsimi;

– supă de orez și morcovi;

– banane;

– măr copt;

– carne slabă pregătită prin fierbere sau la grătar;

– apă plată;

– ceaiuri de mentă.

CUM PREVENIM SALMONELLA

Practicile de manipulare a alimentelor trebuie să includă în mod obligatoriu:

– spălarea ouălor cu apă caldă și săpun înainte de utilizare pentru îndepărtarea excrementelor de pasăre care pot contamina conținutul în timpul manipulării;

– spălarea legumelor și a fructelor, mai ales a celor care se consumă în stare crudă;

– igienizarea corespunzătoare a suprafețelor de lucru din bucătărie (blaturi de lucru, tocătoare, mașini de tocat carne), a veselei și a instrumentelor de gătit utilizate în timpul pregătirii hranei;

– igienizarea corespunzătoare a mâinilor înainte de pregătirea alimentelor și în timpul manipulării diferitelor produse alimentare. După manipularea de carne crudă sau ouă, mâinile trebuie spălate înainte de a trece la alt produs alimentar;

– diminuarea riscului de contaminare încrucișată cu Salmonella prin intermediul cărnii crude, a sângelui animal sau excrementelor animale care pot intra în contact cu alimente gata pregătite pentru consum.

Animalele de companie exotice de tipul reptilelor, broaștelor țestoase, șerpilor sau șopârlelor trebuie ținute departe de bucătărie, vârstnici, copii sau persoane cu sistem imunitar incompetent, din cauza riscului de transmitere al Salmonelei prin intermediul dejecțiilor acestora. Igienizarea regulată a mâinilor după utilizarea toaletei și înainte de masă previne cu succes atât infecțiile gastro-intestinale cu Salmonella, cât și al celor determinate de alte tipuri de bacterii, virusuri și paraziți cu poartă de intrare digestivă.

 Bibliografie:

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/salmonella/symptoms-causes/syc

https://www.webmd.com/food-recipes/food-poisoning/what-is-salmonella

https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/salmonella

https://www.medicalnewstoday.com/articles