Rujeola

Ce este rujeola (pojarul)

Rujeola este o infecție cauzată de un virus din familia paramixovirusurilor care se transmite prin contact direct și prin aer. Virusul infectează tractul respirator, apoi se răspândește în tot corpul. Rujeola este o boală umană și nu este cunoscută ca fiind prezentă la animale. Cândva destul de frecventă, rujeola poate fi acum aproape complet prevenită cu ajutorul unui vaccin.

Activitățile accelerate de imunizare au avut un impact major asupra reducerii numărului de decese cauzate de rujeolă. În perioada 2000 – 2018, vaccinarea împotriva rujeolei a prevenit un număr estimat de 23,2 milioane de decese. Chiar dacă există un vaccin sigur și eficient din punct de vedere al costurilor, în 2018, s-au înregistrat peste 140 000 de decese cauzate de rujeolă la nivel mondial, majoritatea în rândul copiilor cu vârsta sub cinci ani.

Semnele și simptomele rujeolei

– Febră mare – primul semn al rujeolei. Debutează la aproximativ 10-12 zile după expunerea la virus și durează între 4 și 7 zile.
– Rinoree, dureri în gât, tuse seacă, ochi inflamați.
– Mici pete cu centru alb-albăstrui pe un fond roșu pe mucoasa interioară a obrajilor (pete Koplik).
– Erupție cutanată formată din pete mari, plate. Apare după câteva zile pe față și în partea superioară a gâtului.
– În decurs de 3 zile, erupția se extinde, ajungând în cele din urmă la mâini și picioare. Erupția durează 5 – 6 zile, iar apoi dispare. Aceasta dispare treptat, mai întâi de pe față și ulterior de pe coapse și picioare. În medie, erupția apare la 14 zile după expunerea la virus (într-un interval de 7-18 zile).

Transmitere, incubație

Rujeola este una dintre cele mai contagioase boli din lume. Se răspândește prin tuse și strănut, prin contact personal apropiat sau prin contact direct cu secreții nazale sau din gât infectate.

Perioada de incubație este de 10 până la 14 zile, timp în care virusul rujeolei se răspândește în organism. În această perioadă nu există semne sau simptome de rujeolă.

Virusul rămâne activ și contagios în aer sau pe suprafețele infectate până la 2 ore. O persoană cu rujeolă poate răspândi virusul altor persoane timp de aproximativ opt zile: cu 4 zile înainte de apariția erupției cutanate și până la 4 zile după erupția cutanată.

Deoarece rujeola este foarte contagioasă este importantă izolarea persoanei infectate pentru a nu răspândi virusul. Se recomandă izolarea la domiciliu și a persoanelor nevaccinate care stau în aceeași casă cu cei infectați.

Focarele de rujeolă pot duce la epidemii care provoacă multe decese, în special în rândul copiilor mici și malnutriți. Majoritatea deceselor provocate de rujeolă (peste 95%) au loc în țări cu venituri mici pe cap de locuitor și cu infrastructuri sanitare slabe.

Complicații

Majoritatea deceselor legate de rujeolă sunt cauzate de complicațiile asociate cu boala. Complicațiile grave sunt mai frecvente la copiii cu vârsta sub 5 ani sau la adulții de peste 30 de ani. Rujeola severă este mai probabilă în rândul copiilor mici malnutriți, în special a celor cu insuficientă vitamina A sau al căror sistem imunitar a fost slăbit de HIV/SIDA sau de alte boli.

Printre cele mai grave complicații se numără:

1. Diaree și vărsături. Diareea și vărsăturile pot duce la pierderea unei cantități prea mari de apă din organism (deshidratare) care cauzează dezechilibre hidro-electrolitice.
2. Infecția urechii. Una dintre cele mai frecvente complicații ale rujeolei este o infecție bacteriană a urechii.
3. Orbirea. Rujeola este principala cauză a orbirii în rândul copiilor din țările cu venituri mici, fiind responsabilă de aproximativ 15.000 până la 60.000 de cazuri de orbire pe an.
4. Bronșită, laringită sau crup. Rujeola poate duce la iritarea și umflarea (inflamarea) căilor respiratorii (crup). De asemenea, poate duce la inflamarea pereților interiori care căptușesc principalele căi aeriene din plămâni (bronșită). Rujeola poate provoca, de asemenea, inflamarea laringelui.
5. Pneumonie. Rujeola poate cauza apariția unei infecții la nivelul plămânilor (pneumonie). Persoanele cu un sistem imunitar slăbit pot dezvolta un tip deosebit de periculos de pneumonie care uneori poate duce la deces.
6. Encefalită. Aproximativ 1 din 1.000 de persoane cu rujeolă pot dezvolta o complicație numită encefalită. Encefalita reprezintă iritarea și umflarea (inflamația) creierului. Afecțiunea poate fi deosebit de periculoasă pentru persoanele cu un sistem imunitar slăbit. Encefalita poate să apară imediat după rujeolă sau poate să apară abia câteva luni mai târziu. Encefalita poate provoca leziuni permanente ale creierului.
7. Panencefalita sclerozantă subacută (PESS). Aceasta este o complicație tardivă dar rară, care poate apărea după 6-8 ani de la infecția rujeolică. Se pot identifica niveluri ridicate de anticorpi anti-virus rujeolic în LCR (lichid cefalorahidian) și în ser. Manifestările sunt progresive și, de obicei, cu prognostic letal.
8. Probleme în timpul sarcinii. Dacă sunteți însărcinată, trebuie să aveți grijă în mod special să evitați expunerea la rujeola, adică să nu intrați în contact cu copiii sau persoanele care au semnele infecției. Dacă vă infectați în timpul sarcinii, virusul poate provoca avort spontan, naștere prematură sau nașterea unui copil cu greutate mică.

Care este grupa de risc

Factorii de risc pentru rujeolă includ:
– Nevaccinarea. Copiii mici nevaccinați sunt cei mai expuși riscului de rujeolă și de complicații ale acesteia, inclusiv de deces. Femeile însărcinate nevaccinate sunt, de asemenea, expuse riscului. Orice persoană neimună (care nu a fost vaccinată sau a fost vaccinată, dar nu a dezvoltat imunitate) poate fi infectată.
– Călătoriile la nivel internațional. Dacă călătoriți în țări în care rujeola este mai frecventă, aveți un risc mai mare de a contacta virusul. Rujeola este încă frecventă în multe țări în curs de dezvoltare, în special în unele părți din Africa și Asia. Focarele de rujeolă pot fi deosebit grave în țările care se confruntă cu un dezastru natural sau un conflict sau care se recuperează în urma acestora. Deteriorarea infrastructurii sanitare și a serviciilor de sănătate întrerupe imunizarea de rutină, iar supraaglomerarea în taberele rezidențiale crește foarte mult riscul de infectare.
– Deficit de vitamina A. Malnutriția sau alimentele sărace în vitamina A sunt cauza dezvoltării unor simptome grave ale rujeolei și a complicațiilor acesteia.

Diagnosticul rujeolei

– Medicul va efectua un examen clinic pentru a evalua semnele și simptomele. Identificarea petelor Koplik și a erupției cutanate sunt semne importante pentru a stabili diagnosticul de rujeolă.
– Se pot efectua teste de laborator pentru identificarea anticorpilor IgM și IgG specifice rujeolei. Aceste imunoglobuline se formează în urma răspunsului imun, după apariția erupției cutanate.
– Se pot preleva probe de fluid oral, exudat faringian sau urină pentru a detecta ARN-ul virusului rujeolic.

Tratamentul rujeolei

Nu există un tratament antiviral specific pentru virusul rujeolei.

Complicațiile grave ale rujeolei pot fi reduse prin asigurarea unui regim alimentar bogat în nutrienți, un aport adecvat de lichide sau soluții de rehidratare care conțin și electroliți. Aceste săruri de rehidratare înlocuiesc lichidele și alte elemente esențiale care se pierd prin diaree sau vărsături.

Toți copiii diagnosticați cu rujeolă ar trebui să primească două doze de suplimente de vitamina A, administrate la 24 de ore distanță. Acest tratament restabilește nivelurile scăzute de vitamina A din timpul rujeolei, care apare chiar și la copiii care nu suferă de malnutriție.

Administrarea acestora ajuta la prevenirea leziunilor oculare și a orbirii. S-a demonstrat, de asemenea, că suplimentele de vitamina A reduc numărul de decese cauzate de rujeolă.

Pentru infecțiile oculare, ale urechii și pulmonare se pot prescrie antibiotice. Se recomandă menținerea temperaturii corpului sub control prin administrarea antipireticelor. Deși febra este o reacție de apărare a organismului, formele grave pot fi periculoase pentru starea de sănătate a copilului.

Vaccinarea de rutină a copiilor împotriva rujeolei, combinată cu campaniile de imunizare în masă în țările cu rate ridicate de cazuri și de decese, reprezintă strategii cheie de sănătate publică pentru reducerea numărului de decese cauzate de rujeolă la nivel mondial. Vaccinul împotriva rujeolei este utilizat de aproape 60 de ani. Acesta este sigur, eficient și ieftin.

Vaccinul împotriva rujeolei este adesea încorporat cu vaccinurile împotriva rubeolei și/sau oreionului. Acesta este la fel de sigur și eficient în formă unică sau combinată. În România se recomandă administrarea vaccinului ROR (rujeolă, oreion și rubeolă) în două doze: prima doză la un an, iar a doua la vârsta de 5-7 ani.

Surse:

https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/measles
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/measles/symptoms-causes/syc-20374857
https://www.nhs.uk/conditions/measles/
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/8584-measles
https://www.healthline.com/health/measles
https://cnscbt.ro/index.php/ghiduri-si-protocoale/ghiduri/142-ghid-de-laborator-pentru-diagnosticul-rujeolei-rubeolei-si-parotiditei/file