Primele simptome ale infectiei cu HIV, usor de confundat cu gripa

Infecția cu Virusul Imunodeficienței Umane (HIV) este o afecţiune cu evoluţie îndelungată care se poate agrava şi poate duce la dezvoltarea altor boli severe şi chiar la deces. Circa 36,9 milioane de persoane au virusul HIV şi sunt la un pas de a evolua către forma complicată, cunoscută sub numele de Sindromul Imunodeficienţei Dobândite (SIDA), de temut în lumea întreagă.

Potrivit statisticilor, aproximatv trei din cinci persoane infectate cu HIV au beneficiat de terapie antiretrovirală pentru a evita agravarea bolii, cea mai mare cifră înregistrată până în prezent.

Din fericire, numărul de cazuri de infecţii este în scădere şi, pentru prima dată de la începutul secolului, cifra anuală a deceselor a fost sub 1 milion, în 2016 (990.000) şi 2017 (940.000). Însă, orice relaxare a măsurilor de prevenţie a infectării riscă să ducă la revenirea epidemiei la nivel mondial.

HIV se manifestă prin atacarea sistemului imunitar şi scăderea rezistenţei organismului în faţa bolilor şi infecţiilor (pneumonie, cancer etc.) prin atacarea şi distrugerea limfocitele CD4+, componente ale „scutului natural de protecţie al organismul”.

Este bine de ştiut, însă, că o persoană infectată cu virusul HIV nu înseamnă totodată că are SIDA.

Transmiterea HIV se realizează relativ facil, atunci când sângele sau secreţiile unei persoane infectate pătrund în organismul altei persoane, cel mai adesea prin contactul sexual neprotejat, ace de seringă refolosite sau transfuzii cu sânge infectat.

Simptomele care însoţesc infecţia cu virusul HIV diferă în funcţie de stadiul bolii. Astfel, în perioada de incubaţie – de la infectare până la apariţia primelor semne – care poate varia între câteva zile şi câteva săptămâni, se manifestă simptome asemănătoare gripei (febră, dureri de cap şi de gât, stare de slăbiciune, greaţă, vărsături, crampe abdominale, diaree, mărirea ganglionilor, scădere din greutate, inapetenţă.

Simptomele dispar de obicei după circa două săptămâni, iar infecţia HIV poate rămâne în organism fără a provoca neplăceri mult timp după infectare.

Simptomele pot să reapară şi, de cele mai multe ori, se manifestă prin stare accentuată de oboseală şi dureri în diverse zone ale corpului, ce pot fi însoţite de stări de confuzie, probleme de concentrare, constipaţie sau diaree, tuse, febră, răni la nivelul mucoasei bucale, modificări vizibile ale stării părului şi unghiilor, mărirea ganglionilor, dureri de gât, infecţii herpex, respiraţie dificilă, transpiraţii nocturne, amorţeală a membrelor, infecţii vaginale micotice repetate, pierdere din greutate, tulburări de personalitate şi altele.

În a treia etapă a HIV se ajunge la SIDA – în circa 12 ani de la infectare – cu simptome similare celor de mai sus şi risc major de deces.

În prezenţa tratamentului special pentru HIV, agravarea simptomelor şi apariţia SIDA poate fi încetinită sau prevenită.