Primele măsuri în caz de intoxicație alimentară la adulți

Intoxicațiile sunt una dintre cele mai neplăcute experiențe ale sezonului estival, când, în loc să ne bucurăm de concediu, ajungem să vizităm camera de gardă. Tentațiile sunt peste tot, temperaturile ridicate, tot felul de persoane ne manevrează mâncarea, așa că riscul e destul de ridicat să consumăm un aliment contaminat sau alterat.

Din fericire, deși simptomele sunt neplăcute, acest tip de afecțiuni trec destul de repede dacă știm ce să facem și avem în trusa de vacanță câteva medicamente de prim-ajutor. Da, ne putem trata singuri dacă nu suntem dintr-una din grupele de risc (vârstnici, bolnavi cronici, femei gravide). În cazul copiilor, este o altă situație, deoarece decizia de a ne adresa sau nu unui medic depinde de vârsta lor și de severitatea simptomelor.

Ce sunt intoxicațiile alimentare

Vom discuta despre cele mai frecvente tipuri de intoxicații, deși trebuie să știm că pot fi cauzate și de intoxicații chimice atunci când consumăm anumite plante sau produse animale care conțin toxine apărute în mod natural. De exemplu, putem consuma accidental ciuperci toxice (otrăvitoare) sau anumite plante toxice (boabe de ricin). Poate fi vorba de consumarea unor anumite tipuri de pește care fie conțin o toxină, fie cu conținut ridicat de histamină cauzată de descompunerea bacteriană dup capturare la pești pe care noi îi mâncăm destul de des precum macroul sau tonul. În acest caz, trebuie să mergem la medic pentru diminuarea riscului apariției complicațiilor precum insuficiența renală după ingestia de ciuperci toxice. În multe cazuri poate fi nevoie de spălături gastrice, de tratament în spital sub monitorizare.

Însă, cele mai frecvente sunt gastroenteritele cauzate de consumul de alimente și băuturi contaminate cu germeni, virusuri sau paraziți. Această contaminare a pare ca urmare a nerespectării regulilor de siguranță alimentară în procesul de achiziție, transport și depozitare, ca urmare a condițiilor improprii de preparare și manevrare a alimentelor și de depozitare a lor după gătire. Inclusiv reîncălzirea diferitelor feluri de preparate crește riscul de contaminare.

De aceea trebuie să alegem cu grijă localurile unde ne cazăm și mâncăm, să ne uităm cu atenție la cum sunt manipulate alimentele, cum se comportă și este îmbrăcat personalul, cum este întreținută igiena acelui restaurant. Decât să riscăm să ne pierdem câteva zile prin spital sau la pat, mai bine mai pierdem jumătate de oră să găsim un alt loc mai potrivit unde să luăm masa. Și alegem alimente ambalate și preparate bine pregătite.

Care sunt semnalele de alarmă ale intoxicațiilor alimentare

Primele simptome sunt greața, starea de rău, diareea, vărsăturile și durerile abdominale. Pot să apară și febra, starea de slăbiciune, deshidratarea. Teoretic, în 2-3 zile scăpăm cu o intervenție minimă despre care vom vorbi puțin mai târziu.

Însă, dacă simptomele sunt mai severe sau se complică, starea de rău se accentuează sau avem boli preexistente și imunitate scăzută, atunci trebuie să mergem la medic urgent. Este vorba de: deshidratare severă, slăbiciune generalizată, probleme de vedere, de coordonare, stări de leșin (inconștiență), variația tensiunii arteriale și a pulsului, imposibilitatea de a ingera apă și alimente.

Ce facem în cazul unei intoxicații alimentare

Trusa noastră de vacanță ar trebui să conțină și un antispastic (pentru crampele abdominale), probiotice (cu acțiune în caz de diaree), medicamente pentru diaree și febră. Dacă avem copil, atunci ne trebuie și săruri de rehidratare (există și varianta pentru adulți).

Este mai bine să nu consumăm alimente în primele 24 de ore de la declanșarea simptomelor, sau cel puțin în ziua respectivă. Putem consuma ceai de mentă neîndulcit și apă plată îmbuteliată. Astfel, organismul nostru va putea să se lupte cu boala și ne vom reveni mai ușor. A doua zi putem introduce alimente ușoare precum orezul fiert simplu, iaurtul, pâinea prăjită, brânza proaspătă, banane. Ulterior, adăugăm la orez morcovi, carne fiartă și introducem treptat și alte alimente excluzând o perioadă fructele și sucurile de fructe, sucurile acidulate, băuturile alcoolice, laptele dulce.