Pancreatita

Pancreatita reprezintă inflamația pancreasului, un organ de tip mixt (endocrin și exocrin). Afecțiunea poate avea o evoluție favorabilă și să se remită de la sine, într-un interval relativ scurt de timp sau poate evolua nefavorabil, cauzând apariția unor complicații nedorite.

Pancreasul este a doua cea mai mare glandă anexă a sistemului digestiv, după ficat și se află în spatele stomacului în partea stângă a abdomenului fiind înconjurat de intestinul subțire, ficat și splină. Are o textură buretoasă, o lungime de aproximativ 15-25 de centimetri și o formă de pară turtită. Partea cea mai largă, capul pancreasului, se află înspre centrul abdomenului, în punctul de intersecție dintre stomac și prima parte a intestinului subțire. În această zonă, stomacul golește alimentele parțial digerate în intestin, iar pancreasul eliberează enzimele.

Pancreasul poate fi afectat de diferite procese patologice, dintre cele mai importante sunt inflamațiile (pancreatite) și tumorile. Acestea din urmă derivă din celulele componentei exocrine sau ale celei endocrine. În acest ultim caz, adesea, se înregistrează simptome cauzate de secreția excesivă a unuia dintre hormonii glandei. Procesele patologice pancreatice îi pot cauza glandei insuficiență funcțională, care poate fi insuficiența activității exocrine ce se manifestă prin tulburări ale digestiei. Insuficiența activității exocrine se manifestă prin diabet zaharat.

Există și boli tumorale, din fericire rare, dar cu prognostic grav. Frecvente sunt formațiunile benign întinse denumite pseudochist pancreatic.

Funcțiile pancreasului

Un pancreas sănătos are doua funcții vitale pentru sănătate: funcția exocrină, prin care secretă enzime pancreatice și funcția endocrină, prin care produce hormoni.

1. Funcția exocrină – pancreasul conține glande exocrine care produc enzime necesare digestiei. Acestea includ tripsina și chimotripsina, care ajută la digestia proteinelor, amilaza, pentru digestia carbohidraților și lipaza, pentru a digera grăsimile. Atunci când alimentele ajung în stomac, aceste enzime pancreatice sunt eliberate si trec printr-un sistem de vase pancreatice, unindu-se cu bila în duoden, prima parte a intestinului subțire, unde fărâmițează resturile alimentare în părți mult mai mici, pentru a fi, mai apoi, absorbite în sânge.
2. Funcția endocrină – pancreasul conține mici celule insulare (insulele lui Langerhans), care produc și eliberează hormoni direct în sânge. Principalii hormoni pancreatici sunt insulina, care ajută la reglarea nivelului zahărului din sânge și glucagonul, ce ridică nivelul zahărului din sânge, atunci când organismul are nevoie de acest lucru. Menținerea nivelului zahărului în limite sănătoase este vitală pentru funcționarea optimă a unor organe precum ficatul, rinichii, creierul și sistemul cardiovascular. În cazul unui deficit parțial sau total de insulină, apare diabetul zaharat.

Tipuri de pancreatită

Pancreatita poate fi acută sau cronică.

1. Pancreatita acută apare brusc și evoluează favorabil dacă se urmează tratamentul recomandat de medic. Majoritatea cazurilor sunt cauzate de litiaza biliară și sunt forme ușoare ale bolii. Există totuși situații care pot duce la complicații grave și pot pune viața în pericol. Această formă de pancreatită necesită internarea în spital iar tratamentul ajută la punerea în repaus a pancreasului, pentru a se putea vindeca. Se aplică perfuzii pentru hidratare iar daca apar complicații, poate fi nevoie de intervenția chirurgicală.
2. Pancreatita cronică se dezvoltă în ani de zile și afectează permanent funcțiile pancreasului. De cele mai multe ori este cauzată de consumul excesiv de alcool pe termen lung. Pot apărea complicații dacă persoana suferă și de diabet sau malnutriție. Durerea severă poate duce la scăderea calității vieții. Afectează mai ales barbații cu vârstă cuprinsă între 35 și 45 de ani, aceștia au un risc de trei ori mai mare de a dezvolta boala, prin comparație cu femeile.

Cauze ale pancreatitei

În funcție de tipul pancreatitei, există cauze diferite pentru apariția bolii.

1. Cauzele pancreatitei acute

Pancreatita acută poate fi cauzată de:
– litiaza biliară (calculi biliari sau „pietre la fiere”), poate fi asimptomatică, fiind cauza principală a pancreatitei acute. În momentul contractării vezicii biliare, pentru a evacua bila în intestinul subțire, se împing, pe calea biliară și calculii biliari, în special dacă sunt de mici dimensiuni. Canalul pancreatic și calea biliară se deschid printr-un orificiu comun în duoden. Dacă acest orificiu este blocat de un calcul biliar, sucul pancreatic nu mai are cum să ajungă în intestin și se acumulează. Drept urmare, enzimele pancreatice încep să digere pancreasul și apare pancreatita acută;
-consumul excesiv de alcool într-un timp scurt;

În cazuri rare, pancreatita acuta poate fi provocată de:
-un nivel ridicat al trigliceridelor din sânge;
-un nivel crescut al calciului din sânge, mai ales în cazuri de hiperparatiroidism;
-reacții adverse la unele medicamente – aici intră estrogenii, steroizii, imunosupresoarele, antiretroviralele și unele diuretice;
-lezarea accidentală a pancreasului, ca urmare a realizării unei intervenții chirurgicale în zona abdomenului;
-un traumatism abdominal sever;
-infecții virale;
-pancreatita autoimună – apare atunci când sistemul imunitar atacă propriile celule.

2. Cauzele pancreatitei cronice

Cele mai multe cazuri de pancreatită cronică sunt cauzate de consumul excesiv de alcool timp îndelungat. Consumul cronic de alcool reprezintă o cauză a pancreatitei cronice în aproximativ 70% dintre cazuri. Ceva mai rar, pancreatita cronică poate fi determinată de:
-pancreatita autoimună;
-boli genetice, precum fibroza chistică;
-obstrucția ductului pancreatic sau a canalului biliar comun – prin tumori, cicatrici sau disfuncții ale sfincterului Odii;
-pancreatita ereditară – apare mai ales atunci când cel puțin doi membri ai familiei au sau au avut pancreatită;
-cauză necunoscută – în circa 10-20% dintre cazurile de pancreatită.

Simptome ale pancreatitei

Pancreatita acută

Principalul simptom al pancreatitei acute este durerea. Apare în zona abdominală, cu o intensitate ușoară spre severă, mai ales în partea superioară sau în zona centrală. Se poate localiza sub coaste, însă poate iradia în partea stangă sau dreaptă ori spre spate.
La începutul zilei, poate avea intensitate redusă, agravându-se după masă. Dacă pancreatita este cauzată de consumul excesiv de alcool, durerea poate apărea dupa 1-3 zile de la ingestie. Deseori, durerea devine intensă și constantă. Aplecarea în față sau poziția culcat pe lateral pot ajuta la ameliorarea durerii. Alte simptome includ:
-greață și vărsături;
-lipsa poftei de mâncare;
-febră, dificultați respiratorii, puls rapid și stare de șoc, în formele severe ale bolii.

Pancreatita cronică

Pancreatita cronică se manifestă prin durere abdominală severă în partea superioară a abdomenului și care iradiază în spate. Această durere poate dura câteva ore sau chiar câteva zile. Chiar și alimentele pot cauza durere, iar aceasta devine constantă și invalidantă, dacă persoana consumă în continuare alcool.
În ciuda apetitului normal, persoana cu pancreatită cronică poate pierde în greutate. Acest lucru se întamplă deoarece pancreasul nu mai secretă suficiente enzime pentru a digera alimentele. Nutrienții nu mai sunt absorbiți normal și poate apărea fenomenul de malnutriție. Mai mult, scaunul este încarcat de grasimi și mirositor, glicemia este ridicată, mai ales atunci când pancreasul are dificultați în a secreta insulina. În lipsa tratamentului de lunga durată, pacienții cu pancreatită cronică necesită spitalizări periodice, pentru a reduce din simptome.

Complicații ale pancreatitei

Lăsată netratată, pancreatita poate duce la complicații grave, precum:
-pseudochistul de pancreas – este principala complicație tardivă a pancreatitei acute severe. Apare la aproximativ 3-6 săptamâni și afectează circa 10-15% dintre persoanele cu pancreatită. Un pseudochist de mari dimensiuni se poate rupe și poate provoca hemoragie și infecție;
-infecția pancreatică – în cazurile de pancreatită, pancreasul și țesutul din jurul său devin vulnerabile în fața agenților patogeni și crește riscul de infecții bacteriene și/sau fungice. Odată aparută infecția, aceasta poate evolua în septicemie (infecție în sânge) și insuficiență cardiacă. Țesutul afectat trebuie să fie îndepărtat pe cale chirurgicală;
-insuficiența renală – agravarea pancreatitei poate cauza probleme renale suficient de grave, încât să necesite dializă;
-dificultăți respiratorii – pancreatita poate contribui la apariția unor modificări chimice în organism, ce pot afecta respirația și determina scăderea saturației de oxigen din sânge;
-diabet – distrugerea celulelor pancreasului poate duce, în timp, la o producție deficitară de insulină, putând cauza diabet;
-malnutriție – o producție insuficientă de enzime pancreatice necesare pentru digestia nutrienților duce la malnutriție. Aceasta se manifestă prin diaree, scaun gras și pierderea involuntară în greutate;
-cancer pancreatic – prezența pancreatitei crește riscul de cancer de pancreas.

Diagnosticarea pancreatitei

Medicul gastroenterolog este cel care pune diagnosticul de pancreatită, pe baza istoricului medical, a simptomelor existente și a analizelor. Deoarece pancreatita este dificil de diagnosticat în stadiu incipient, medicul specialist va realiza o serie de investigații, pentru a exclude alte afecțiuni care au simptome asemănătoare, așa cum sunt ulcerul gastric și cancerul pancreatic.

Diagnosticul pancreatitei acute

Pancreatita acută este diagnosticată mai ales pe baza analizelor de sânge care determină nivelul de amilază și lipază. Aceste enzime digestive, secretate de pancreas, au un nivel de trei ori mai mare decât cel normal, în cazul pacienților cu pancreatită acută. Chiar dacă aceste enzime au valori normale, dacă medicul suspectează o pancreatită acută, poate recomanda efectuarea unor investigații imagistice:
-ecografie abdominală – această analiză are rolul de a exclude o cauză biliară, calculii biliari reprezentând o cauză frecventă a pancreatitei acute;
-tomografie computerizată (CT) – este folosită mai ales atunci când diagnosticul este incert. Este indicată și pentru a observa evoluția bolii și gradul de degradare al pancreasului;
-ecoendoscopie – este o investigație relativ invazivă și nu se folosește în toate cazurile de pancreatită acută. Ajută la identificarea calculilor biliari de dimensiuni mici, care ar putea trece neobservați în timpul ecografiei abdominale. Totodata, oferă o imagine a pancreasului;
-colangiopancreatografie retrogradă prin rezonanță magnetică (MRCP) – este folosită pentru a evalua ductele biliare și pancreatice, vezica biliară și pancreasul.

Diagnosticul pancreatitei cornice

Analizele de sânge nu sunt, în general, edificatoare în cazul pancreatitei cronice. Medicul efectuează
istoricul medical și examenul fizic și se folosește de investigații imagistice pentru a stabili, cu precizie, diagnosticul de pancreatită cronică. Se pot recomanda investigații precum:
-ecografia abdominală;
-tomografia computerizată;
-ecoendoscopia.

Tratamentul pancreatitei

Tratamentul pancreatitei depinde de forma bolii, de stadiul în care este depistată și de simptomele prezente.

Pancreatita acută

Pancreatita acută este tratată, de regulă, la spital, unde pacientul este monitorizat pentru a se preîntâmpina apariția unor probleme grave. Se administrează fluide și oxigen, iar persoanele cu pancreatită ușoară încep să se simtă mai bine în aproximativ o saptămână. Mulți pacienți sunt externați după doar câteva zile. Există, însa și cazuri grave, în care pot apărea complicații care să necesite internarea la terapie intensivă.

În aceste situații, recuperarea poate fi de lungă durată, iar uneori, exista și riscul de deces. Mai jos sunt principalele forme de tratament pentru pancreatita acută:
-administrarea de lichide – pancreatita acută poate duce la deshidratare, astfel că este necesară administrarea de lichide prin perfuzie;
-oxigen – pentru a se asigura că organismul primește suficient oxigen, este posibil ca medicul să recomande administrarea sa printr-un tub introdus în zona nasului. Acest tub poate fi îndepărtat după câteva zile, dacă pancreatita se ameliorează. Dacă este vorba despre un caz sever, poate fi nevoie de echipament de ventilare, pentru a ajuta respirația;
-analgezice – sunt recomandate pentru durerile abdominale severe. Unele medicamente administrate pot oferi o ușoară senzație de oboseală. Dacă pancreatita a evoluat într-o infecție, medicul poate recomanda și antibiotice;
-alimentația – în cazurile usoare de pancreatită, pacientul își poate menține dieta obișnuită. În cazurile grave, însa, nu se recomandă alimentele solide, timp de cateva zile, din cauza faptului că acestea suprasolicită pancreasul. În cazuri rare, medicul poate recomanda administrarea unui amestec lichid de nutrienți, direct în zona abdominală.

Odată ce pancreatita este sub control, medicul poate trece la tratarea cauzei. Prezența calculilor biliari poate necesita o intervenție, pentru a fi eliminați. În general, se realizează în timpul procedurii de colangiopancreatografie retrogradă endoscopică (ERCP). Aceasta presupune introducerea unui tub subțire, prevăzut cu o cameră video, prin cavitatea bucală până în abdomen, și extragerea calculilor biliari.

Ca o alternativă, calculii biliari pot fi îndepartați și printr-o intervenție chirurgicală. În perioada de recuperare, digerarea unor alimente, precum grăsimile și produsele picante, poate fi dificilă. Ideal, operația de îndepartare a calculilor biliari ar trebui realizată în cel mult două săptămâni de la atacul de pancreatită acută, cu excepția persoanelor care au alte afecțiuni și nu pot suporta, pentru moment, intervenția.

Odată recuperați după pancreatita acută, pacienții ar trebui să evite cu totul consumul de alcool, dacă acesta a cauzat boala. Unele persoane cu pancreatită acută se confruntă cu dependența de alcool și ar putea necesita ajutor specializat, pentru a renunța. Medicul de familie poate recomanda un plan, pentru a renunța la abuzul de alcool.

Pancreatita cronică

Tratarea pancreatitei cronice presupune mai multe elemente, cum ar fi schimbarea stilului de viață, administrarea unor medicamente și intervenția chirurgicală.

1. Schimbarea stilului de viață
-evitarea alcoolului este primul pas. Persoanele cu pancreatită cronică ar trebui să evite consumul de alcool, chiar dacă acesta nu este responsabil pentru apariția bolii. Prin eliminarea alcoolului din dieta, se previne continuarea degradării pancreasului și se reduce durerea. Dacă se continuă consumul de alcool, crește probabilitatea de intensificare a durerii, este afectată viața de zi cu zi și apare un risc mai mare de complicații.
-renunțarea la fumat este al doilea pas. Tutunul accelerează degradarea cauzată de pancreatita cronică și poate duce la încetarea completă a functiilor pancreasului. Există medicamente și programe de terapie, care te pot ajuta să renunți la fumat.
-dieta este un alt aspect important. Deoarece pancreatita cronică afectează capacitatea organismului de a digera anumite alimente, s-ar putea să fie nevoie să faci unele schimbări în dietă. În general, se recomandă o dietă cu un conținut redus de grăsimi, dar bogat în calorii și proteine, precum și administrarea de suplimente vitaminice, solubile în grăsimi. Schimbările asupra dietei zilnice trebuie realizate doar dupa consultarea medicului. Unele persoane pot primi și suplimente cu enzime pancreatice, pentru a înlesni digestia. Prin efectele secundare ale acestora, se află constipația sau diareea, vărsăturile și durerile abdominale.
Exemple de suplimente alimentare: Sanvero Fermenti biliari, Sanvero Sandigest

2. Administrarea de medicamente
Pentru a calma simptomele pancreatitei cronice, se recomanda:
– steroizi și medicamente pentru durere. Steroizii ajută la reducerea inflamației și calmează pancreatita cronică, produsă de probleme ale sistemului imunitar. Cu toate acestea, administrarea de steroizi pe termen lung poate cauza osteoporoză și ingrașare.
-medicamentele pentru tratarea durerii constau mai ales în administrarea de paracetamol sau ibuprofen. Cum administrarea pe termen lung poate cauza ulcer gastric, medicul va recomanda și o protecție pentru stomac, sub forma inhibitorilor pompei de protoni (reduc producția de suc gastric).
– analgezice din clasa opioidelor (de exemplu, codeină sau tramadol). Aceste medicamente pot avea efecte secundare, precum constipația, greața și oboseala. Dacă durerea este severă, se vor recomanda medicamente mai puternice, precum gabapentina, amitriptilina sau pregabalina. În cazul în care nici acestea nu funcționează, se pot folosi injecții care blochează semnalul durerii de la pancreas.

3. Interventia chirurgicala
Una dintre cele mai cunoscute intervenții constă în folosirea endoscopiei și a unui tratament numit litotripsie. Doctorul introduce un tub minuscul prin cavitatea bucală, iar acesta sparge calculii biliari în porțiuni minuscule. Ulterior, endoscopul este folosit pentru a îndeparta resturile de calculi biliari. Această intervenție în doi pași ajută la reducerea durerii, însă nu este permanentă. Dacă pacientul nu urmează sfaturile medicului, este posibil să revină pentru o noua intervenție.
Un alt tip de intervenție constă în îndepărtarea porțiunii bolnave a pancreasului. Această procedură poate fi folosită și dacă endoscopia nu dă rezultate.

De asemenea, persoanele diagnosticate cu pancreatită cronică ar trebui sa mearga la consult medical periodic, cel puțin o dată pe an, pentru a se asigura că organismul primește toți nutrienții de care are nevoie. Mai mult, la fiecare doi ani, este necesară testarea densității osoase, pentru a se asigura că problemele digestive nu afectează sănătatea osoasă. În cazul în care pancreatita cronică este ereditară, trebuie realizat un screening anual pentru cancer pancreatic, iar dacă exista probleme cu producția de insulină, este necesară testarea glicemiei la fiecare șase luni.

Prevenirea pancreatitei

Un stil de viață sănătos reprezintă principala soluție pentru a preveni apariția pancreatitei. În acest sens, sunt recomandate urmatoarele:
-încetarea consumului de alcool;
-renunțarea la fumat;
-optarea pentru o dietă cu un conținut redus de grăsimi – se pune accent pe fructe, legume, cereale integrale și carne slabă;
-menținerea unei greutați sănătoase și introducerea activității fizice ușoare spre moderate în programul zilnic. De asemenea, este indicată evitarea dietelor care promit pierderea rapidă a kilogramelor în plus. Ca urmare a dietelor, grăsimile se acumuleaza în organism și pot duce la formarea calculilor biliari;
-consultul medical periodic.

Pancreatita este o boală cu potențial periculos. Dacă în cazurile ușoare, riscul de deces este de doar 5%, dacă boala este lăsată netratată și apar complicații precum hemoragii interne și leziuni, acesta ajunge pana la 50%. Evoluția bolii depinde, deci, atat de severitatea acesteia, cât și de stadiul în care este descoperită, de prezența/absența complicațiilor și de măsurile luate de fiecare bolnav în parte. Renunțarea la alcool, luarea medicamentelor recomandate de medic și schimbarea stilului de viață sunt câteva măsuri care pot permite bolnavilor să revină la activitățile preferate.

Surse:

www.nhs.uk/conditions/pancreatic/symptoms
www.mayoclinic.org/diseases-conditions/pancreatitis/symptoms-causes/syc

Dictionar medical,Editura Litera,editia 2013