Osteoartrita

Osteoartrita, boală articulară degenerativă frecvent întâlnită

Osteoartrita este cea mai frecvent întâlnită formă de artrită, milioane de persoane din întreaga lume suferind de această afecțiune degenerativă.

În general, simptomele osteoartritei sunt gestionabile, dar din păcate procesul de deteriorare a articulațiilor este ireversibil. Pentru a încetini evoluția bolii, dar și pentru a ameliora durerea și a îmbunătăți funcțiile articulare, pacienții trebuie să evite sedentarismul, să-și mențină o greutate corporală sănătoasă și să administreze anumite tratamente.

Ce este osteoartrita

Osteoartrita este o afecțiune caracterizată de deteriorarea cartilajului protector al suprafețelor articulare.

Mai e numită și osteoartroză sau boala articulară degenerativă și este, la nivel global, una dintre principalele cauze de invaliditate la persoanele cu vârste mai înaintate.

Osteoartrita afectează cel mai des articulațiile coloanei vertebrale, pe cele ale degetelor de la mâini, picioare, articulațiile șoldului și genunchiului.

În trecut, osteoartrita era considerată drept o afecțiune de „uzură”, asociată în general cu îmbătrânirea. În momentul de față, se știe însă că este o boală care afectează de fapt întreaga articulație, deci inclusiv oasele, cartilajele, ligamentele, grăsimea și țesuturile care căptușesc articulația (sinoviul). Astfel, osteoartrita poate să degradeze țesuturile conjunctive (care susțin articulația și mențin mușchii atașați pe oase), să modifice forma oaselor și să provoace inflamarea mucoasei articulațiilor, cauzând durere, rigiditate și pierderea mobilității. Practic, când cartilajele se uzează complet, osul ajunge să se frece direct pe os.

Boala se poate resimți la nivelul oricărei articulații, dar afectează în general mâinile, genunchii, șoldurile, partea inferioară a spatelui și gâtul. Simptomele apar mai frecvent la persoanele de peste 50 de ani, dar asta nu înseamnă că nu poate afecta și persoanele mult mai tinere, în special pe cei care au suferit o accidentare, cum ar fi o ruptură a ligamentului încrucisat anterior sau o leziune de menisc. De obicei, osteoartrita evoluează lent, dar după o astfel de leziune se poate dezvolta mult mai rapid, agravându-se în doar câțiva ani.

Vestea bună este că osteoartrita nu e însă o boală inevitabilă asociată cu îmbătrânirea, întrucât unii oameni nu ajung niciodată să se confrunte cu această afecțiune.

Care sunt cauzele osteoartritei

Osteoartrita apare din cauza deteriorării progresive a cartilajelor. Acestea sunt țesuturi conjunctive dense, flexible, dar totodată dure, ce au ca scop reducerea fricțiunii oaselor și amortizarea zonelor articulare în cazul loviturilor. Atunci când cartilajele sunt uzate complet, oasele se freacă între ele și apare inflamația în zona ligamentelor.

Afectarea cartilajului stimulează activitatea condrocitelor, în încercarea de a repara leziunile, conducând la creșterea sintezei constituenților matricei cu proliferarea cartilajului articular. Se pierde astfel, echilibrul normal între resorbția cartilajului și resinteza acestuia, cu distrucție progresivă și dispariția cartilajului.

Alte cauze ale deteriorării articulațiilor includ leziuni anterioare, cum ar fi:

– cartilaj rupt;

– articulații dislocate;

– leziuni ligamentare.

Acestea includ, de asemenea, malformații articulare, obezitate și postură slabă. Anumiți factori de risc, cum ar fi istoricul familial și sexul, vă cresc riscul de osteoartrita.

Care sunt factorii de risc pentru osteoartrita

Osteoartroza este favorizată de câțiva factori de risc, printre care și vârsta înaintată și sexul pacientului.

Prin urmare, riscul de a dezvolta această boală articulară degenerativă crește odată cu vârsta, iar femeile sunt mai predispuse să fie diagnosticate cu osteoartroză, fără ca motivele acestei incidențe mai mari să fie în totalitate cunoscute.

Alți factori de risc:

– obezitatea: greutatea în exces pune presiune pe articulațiile de la nivelul genunchilor și soldului, prin urmare este recomandat ca atunci când constatați că ați acumulat kilograme în plus să luați toate măsurile necesare pentru a reveni la greutatea normală;

– diverse traumatisme articulare: unele accidente (precum cele care pot avea loc atunci când practicați diverse sporturi sau activități fizice) pot duce la apariția osteoartrozei;

– malformații osoase: boala articulară degenerativă este favorizată și de prezența de malformații osoase;

– boli metabolice: diabetul și hemocromatoza pot favoriza apariția bolii articulare degenerative;

– stresul repetat la nivelul articulațiilor: osteoartrita este favorizată și de stresul constant la nivelul articulației, care poate fi cauzat fie de practicarea unor activități sportive solicitante, fie de natura unor meserii (de ex.: meserii care presupun ridicarea de greutăți);

– ereditatea: atunci când există deja cazuri de osteoartroză în familie, șansele de a dezvolta această boală sunt mai mari;

– traumatismele mici și repetate sau prezența unei singure leziuni la nivelul articulației pot conduce și ele la apariția osteoartrozei;

– densitatea osoasă crescută, forța musculară scăzută, scăderea cantității de estrogen, carența de vitamina D (care este necesară pentru a menține sănătatea osoasă) pot favoriza, de asemenea, apariția acestei boli.

Ce simptome are osteoartrita

Cartilajul este o componenta dură, cauciucată, flexibilă și mai moale decât osul. Sarcina sa este de a proteja capetele oaselor dintr-o articulație și de a le permite să se miște ușor unul in concordanta cu  celalalt.

Când cartilajul se descompune, aceste suprafețe osoase devin groase și aspre. Acest lucru poate provoca dureri în articulație și iritații în țesuturile din jur. Cartilajul deteriorat nu se poate repara singur. Acest lucru se datorează faptului că cartilajul nu conține vase de sânge.

Când cartilajul se uzează complet, mecanismul de amortizare pe care îl oferă dispare, permițând contactul os-cu-os. Acest lucru poate provoca dureri intense și alte simptome asociate cu osteoartrita.

Primul simptom și cel mai important este durerea care apare la nivelul articulațiilor.

În fazele incipiente ale bolii, durerea apare de obicei în urma unui episod de activitate fizică intensă și se accentuează către sfârșitul zilei, urmând ca ulterior să apară și în perioadele de repaus.

Un alt simptom care nu trebuie ignorat este senzația de rigiditate, care apare mai ales dimineața sau după perioade de repaus.

Simptomele nu prea apar brusc, ci tind să se dezvolte în timp. Simptomatologia include:

– durere sau disconfort la nivelul unei articulații în timpul activităților, după o activitate îndelungată sau la sfârșitul zilei;

– redoarea articulară, care apare de obicei dimineața sau după repaus;

– scăderea mobilității, fenomen care poate dispărea după ce pacientul face mișcare;

– pocnete în momentul flexării articulațiilor;

– apariția umflăturilor și slăbiciune musculară la nivelul articulației afectate;

– instabilitate articulară sau flambare (ca atunci când cedează un genunchi).

Osteoartrita poate afecta și alte părți ale corpului, cum ar fi:

– șoldurile, pacientul poate simți durere în zona inghinală sau la nivelul feselor, iar uneori disconfortul s poate resimți pe partea interioară a genunchiului sau coapsei;

– genunchii, o senzație de „frecare” când se mișcă genunchiul;

– degetele, pintenii osoși care apar de-a lungul articulațiilor pot provoca umflarea, sensibilizarea și    înroșirea degetelor;

– picioarele, pacienții se pot confrunta cu disconfort și sensibilitate la nivelul degetului mare, și posibila umflare a gleznelor sau degetelor.

În general, pe măsură ce boala evoluează și devine din ce în ce mai severă, simptomele pot presupune chiar și o pierdere totală a funcției articulațiilor care au fost afectate.

Persoanele cu osteoartrită severă au o pierdere extinsă sau completă a cartilajului în una sau mai multe articulații. Fricțiunea osoasă asociată cu aceasta poate provoca simptome severe, cum ar fi:

– umflare și inflamație crescute, cantitatea de lichid sinovial din articulație poate crește. În mod normal, acest fluid ajută la reducerea frecării în timpul mișcării. Cu toate acestea, în cantități mai mari, poate   provoca umflături articulare. Fragmente de cartilaj rupt pot, de asemenea, să plutească în lichidul sinovial, crescând durerea și umflarea;

– durere crescută, este posibil să simțiți durere în timpul activităților, dar și când vă odihniți. Este posibil să simțiți o creștere a nivelului de durere pe măsură ce ziua progresează sau mai mult umflături la nivelul articulațiilor, dacă le-ați folosit mult pe tot parcursul zilei;

– gama de mișcare scăzută, este posibil să nu vă puteți mișca la fel de bine, din cauza rigidității sau durerii articulare. Acest lucru poate face mai dificilă bucurarea activităților de zi cu zi care veneau cu ușurință;

– instabilitate articulară, articulațiile dvs. pot deveni mai puțin stabile. De exemplu, dacă aveți OA severă în genunchi, este posibil să vă confruntați cu blocarea (lipsa bruscă de mișcare). De asemenea, este posibil să vă confruntați cu flambaj (când genunchiul vă cedează), ceea ce poate provoca căderi și răniri.

Diagnosticul de osteoartrita

Mai întâi, medicul verifică articulația afectată, pentru a examina sensibilitatea, umflătura, roseața și flexibilitatea.

Ca investigații imagistice în caz de osteoartrită, specialistul poate recomanda:

– radiografie, cartilajul nu este vizibil pe imaginile obținute cu raze X, dar degradarea cartilajului se prezintă sub forma unei îngustări a spațiului dintre oasele care alcătuiesc articulația. O radiografie poate evidenția, de asemenea, pintenii ososi formați în jurul articulației;

– imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), folosește unde radio și un câmp magnetic puternic pentru a obține imagini detaliate ale oaselor și țesuturilor moi, inclusiv a cartilajului. De obicei, RMN-ul nu este necesar pentru a diagnostica osteoartrita, dar poate oferi mai multe informații în cazurile complexe.

De asemenea, pentru confirmarea diagnosticului de osteoartrită, se poate recurge la:

– analize de sânge, deși nu există vreo analiză de sânge special concepută pentru depistarea cazurilor de osteoartrită, anumite analize pot contribui la excluderea altor cauze ale durerii articulare, cum ar fi artrita reumatoidă;

– analiza lichidului articular, specialistul folosește un ac pentru a extrage lichid din articulația afectată. Lichidul respectiv este apoi testat pentru a depista o posibilă inflamație și pentru a determina dacă durerea este cauzată de gută sau de o infecție, mai degrabă decât de osteoartrită.

Tratamentul pentru osteartrită

Din nefericire, nu există un tratament care să vindece osteoartrita, însă există posibilitatea de a ameliora simptomele.

Cum obezitatea reprezintă un factor de risc, este recomandat să încercați să țineți mereu greutatea sub control. De asemenea, se recomandă fizioterapia, folosirea alternativă a compreselor calde și reci, precum și exercitii fizice care să ajute la mobilizarea încheieturiilor.

Cu toate că exercitiile fizice par de neînchipuit atunci când există dureri severe, mișcarea este considerată a fi o parte importantă a procesului de ameliorare a simptomelor. De altfel, uneori chiar și activități simple, precum plimbările în aer liber, pot fi de mare ajutor.

În ceea ce privește schema de tratament, aceasta presupune o medicație pe care medicul specialist o recomandă în funcție de fiecare caz în parte și care ajută la ameliorarea inflamațiilor și la regenerarea cartilajului.

De asemenea, uneori medicul specialist poate recomanda și înlocuirea chirurgicala a articulațiilor cu piese artificiale (artroplastie).

Tot în categoria schemelor de tratament pot intra și terapiile și instrumentele ajutătoare (ex.: terapii pe bază de temperaturi ridicate sau scăzute, folosirea de instrumente ajutătoare precum bastoane, cadre speciale, încalțătoare etc.).

Este important să menționăm că osteoartroza este, așa cum am amintit deja, o boală care progresează lent, deci evoluția ei poate fi uneori greu de anticipat chiar și pentru medicul specialist.

În unele cazuri boala poate fi stabilizată pentru o perioadă considerabilă de timp sau poate chiar intra în perioade de remisiune, însă aceste scenarii sunt posibile doar dacă pacientul recunoaște simptomele la timp și merge la cabinetul medicului specialist în etapele inițiale.

În concluzie, dacă observați oricare dintre simptomele amintite mai sus, nu ezitați să faceți o programare la cabinetul medicului specialist. Acesta este singurul în măsură să pună diagnosticul de osteoartrită și să recomande o schemă de tratament corectă și completă.

Medicamentele pentru durere și antiinflamatoarele pentru osteoartrită sunt disponibile sub formă de pastile, siropuri, plasturi, geluri, creme sau substanțe injectabile. Printre acestea se numără:

– analgezicele, cum ar fi acetaminofen și opioide. Acetaminofenul este disponibil fără prescripție medicală (OTC), dar opioidele trebuie prescrise de un medic;

– medicamentele antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), sunt cele mai frecvent utilizate pentru a calma inflamația și durerea. Acestea includ aspirină, ibuprofen, naproxen și celecoxib, și sunt disponibile fie ca OTC, fie pe bază de rețetă. Versiunile OTC ameliorează durerea, dar nu reduc și inflamația asociată cu osteoartrita;

– contrairitanții , aceste produse OTC conțin ingrediente precum capsaicina, mentol sau lidocaină;

– corticosteroizii, medicamente antiinflamatoare eliberate pe bază de rețetă, care se administrează pe cale orală sau se injectează în articulație;

– plasma bogată în trombocite (PRP), se administrează injectabil, pentru ameliorarea durerii și inflamației;

– alte medicamente, de exemplu, antidepresivul duloxetina și medicamentul anticonvulsii pregabalin sunt aprobate de Food and Drug Administration, S.U.A., pentru tratarea durerii în caz de osteoartrită.

Pacienții cu osteoartrită pot să apeleze și la ajutorul unui kinetoterapeut, terapeut ocupațional sau chiropractician, deoarece acesta poate:

– să le recomande anumite exerciții, care să ajute la stabilizarea articulațiilor și la ameliorarea durerii;

– să ofere informații despre tratamente naturiste și produse care pot reduce durerea;

– să instruiască pacienții despre cum să-și îmbunătățească mobilitatea și să-și protejeze articulațiile;

– să recomande dispozitive ajutătoare.

Intervenția chirurgicală poate ameliora durerea și îmbunătăți funcțiile articulare. Astfel, se poate recurge la chirurgia de înlocuire a articulațiilor deteriorate, intervenție prin care se poate restabili mobilitatea și reduce disconfortul. Șoldurile și genunchii sunt articulațiile cel mai frecvent înlocuite. Un chirurg ortoped poate determina cea mai bună procedură, în funcție de cât de grav este deteriorată articulația.

Metode de prevenire a osteoartritei

Pentru a evita însă osteoartrita este important ca pacienții să urmeze mai multe recomandări de autoîngrijire:

– să mențina o greutate adecvată, optând pentru alimentație sănătoasă, în combinație cu exerciții fizice;

– să-și țină sub control nivelul zahărului din sânge, deoarece creșterea glicemiei determină rigidizarea cartilajelor și mărește riscul ca acestea să se rupă. Diabetul provoacă și inflamație, încă o problemă care slăbește rezistența cartilajelor;

– să practice exerciții fizice, dar numai în măsura în care acestea nu agravează durerea. Astfel, un ușor stretching, plimbările zilnice și hobby-urile cum ar fi grădinăritul pot fi de ajutor;

– să-și protejeze articulațiile, de exemplu, pacienții trebuie să facă o încălzire corespunzătoare înainte de desfașurarea exercițiilor fizice, iar dacă practică vreun sport, este important să folosească echipament adecvat. De asemenea, este indicat să se bazeze pe articulațiile mai mari și mai puternice pentru a ridica, împinge, trage sau transporta obiecte, și să se odihnească ori de câte ori este necesar.

Adulții tineri care au leziuni semnificative la nivelul articulației genunchiului au risc crescut de a dezvolta osteoartrită. Prevenirea leziunilor articulare în rândul tinerilor, este în mare parte de utilizarea echipamentului sportiv adecvat și de practicarea activităților sportive în condiții de siguranță. O persoană tânără care are o leziune severă la nivelul articulației genunchiului poate limita deteriorarea suplimentară a articulației, prin folosirea unei orteze cu rolul de a stabiliza articulația genunchiului și prin schimbarea modului în care ea practică activități sportive cu impact crescut asupra genunchiului.
Un fizioterapeut sau instructor de fitness poate sfătui pacientul în legătură cu reluarea activităților sportive după un traumatism.

Bibliografie:

https://www.arthritis.org/diseases/osteoarthritis

https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/osteoarthritis/diagnosis-treatment