Onicomicoza (ciuperca unghiei)

Dona30/08/2022

Vara este un anotimp propice apariției onicomicozei sau tinea unguium, cunoscută sub numele popular „ciuperca unghiei”, o infecție cauzată de înmulțirea fungilor în stratul de la suprafața unghiei.

 

CE ESTE ONICOMICOZA?

Fungii, împreună cu diferite tipuri de bacterii, se găsesc în mod natural în organism și la nivelul pielii. Când se răspândesc în exces, pot cauza infecții.
Onicomicoza sau ciuperca unghiei reprezintă o infecție de tip fungic cauzată de trei clase de fungi: dermatofitii, ciupercile și fungi nondermatofitici. Micoza unghiei este o afecțiune destul de des întâlnită, contagioasă, estimându-se că între 2% și 18% din populația lumii se confruntă cu aceasta la un moment dat în viață. Afecțiunea este observabila la început sub forma unor pete de culoare alb-gălbuie sub vârful unghiei.
Ciuperca unghiei este o infecție micotică a lamei unghiale care afectează cel mai adesea adulții și vârstnicii și, doar în cazuri excepționale, adolescenții sau copiii. În marea majoritate a cazurilor, infecția se localizează la unghiile de la picioare, dar uneori se poate extinde și la nivelul unghiilor de la mâini (la pacienții cu ciuperca unghiilor de la picioare veche de ani de zile și neglijată terapeutic).
Ciuperca unghiilor este cea mai des întâlnită boală infecțioasă a unghiilor și este principala cauză de modificare a aspectului normal al unghiilor (onicodistrofie micotică).

 

TIPURI DE ONICOMICOZE

Există mai multe feluri de infecții fungice ale unghiilor, incidența cea mai mare, cu peste 90% din cazuri, având-o onicomicoza subunghială distală cauzată de dermatofiți.

Onicomicoza poate afecta unghiile de la mâini și de la picioare. Unghiile de la picioare sunt mai supuse riscului infecțiilor, bărbații fiind considerați mai vulnerabili.

Ciuperca microscopică se răspândește ușor în mediile umede și calde. Pe măsură ce avansează la nivelul unghiei, afecțiunea poate duce la decolorarea, îngroșarea și fărâmițarea sau ruperea marginii acesteia.

Subtipurile principale ale onicomicozei sunt:
– onicomicoza subunghială distal laterală;
– onicomicoza superficial albă;
– onicomicoza subunghială proximală;
– onicomicoza endonix;
– onicomicoza candidozică;
– onicomicoza distofică totală.

 

CAUZE

Fiind o boală infecto-contagioasă, micoza unghiei are drept cauză expunerea lamei unghiale și a pielii înconjurătoare la surse de infecție (suprafețe și articole de încălțăminte contaminate cu filamente miceliene de ciupercă). Transmiterea se produce mai ușor în colectivități sau în spații unde există un trafic intens în mediu umed și cald (bazine de înot, piscine, ștranduri, SPA-uri, vestiare de săli de sport) și, de asemenea, infecția se poate transmite între membrii familiei care locuiesc împreună.

 

FACTORI DE RISC

-încălțămintea, cel mai important factor de risc ține de încălțămintea utilizată și intervalul de timp petrecut în acele încălțări. Micoza unghiei este extrem de rar întâlnită la persoanele ce nu folosesc încălțări închise (locuitorii din regiuni cu climat tropical sau subtropical), întrucât expunerea constantă la aer („aerisirea”) a pielii și unghiilor nu permite ciupercilor să persiste și să prolifereze. Persoanele ce petrec perioade lungi (peste 7 – 8 ore pe zi neîntrerupt) în încălțări închise au risc mai mare de a dezvolta o ciupercă a unghiei și/sau pielii piciorului.

-transpirația excesivă, un alt factor de risc este reprezentat de transpirația excesivă care va duce la formarea și menținerea permanentă a unui mediu umed în interiorul încălțărilor. Pacienții care se confruntă cu o hiperhidroză (cauzată de glande sudoripare hiperactive) la nivelul tălpilor au risc mai mare de a dezvolta ciuperca unghiei și sunt mai predispuși la recidive după încheierea tratamentului. Mediul întunecos, cald și umed din încălțămintea acestor pacienți reprezintă un spațiu propice pentru dezvoltarea și persistența micozei.

-alte afecțiuni, pacienții cunoscuți cu boli interne care duc la scăderea activității sistemului imunitar au, de asemenea, un risc sporit de a dezvolta o infecție micotică. Diabetul zaharat este principala afecțiune predispozantă la infecții cutanate, atât micotice, cât și bacteriene.

Factori care favorizează apariția onicomicozei:
– încălțămintea strâmtă, ce menține piciorul cald și umed
– folosirea dușurilor publice fără a folosi șlapi sau sandale pentru duș
– folosirea în comun cu alte persoane a unor obiecte de uz personal, precum pantofi, șosete , unghiere, forfecuțe folosite pentru tăierea unghiilor
– igiena necorespunzătoare
– fumatul
– purtarea unghiilor artificiale (infecția poate să apară la limita dintre unghia artificiala și unghia naturală, dacă zona nu a fost dezinfectată corespunzător).

 

SIMPTOME

O lamă unghială infectată este excesiv de îngroșată, casantă și acumulează un depozit subunghial friabil, care se formează prin destrămarea porțiunii inferioare a unghiei. Aceasta este în mod normal aderentă de patul unghial (o membrană specială care susține și fixează unghia până la vârful degetului), dar se desprinde de acesta în cazul unei infecții micotice. Apar astfel fante subunghiale care permit pătrunderea și reținerea impurităților precum și a altor microorganisme. Această „dezlipire” a unghiei duce la dispariția transparenței normale și opacifierea lamei unghiale, cu pătare mergând de la alb-crem până la bej-cenușiu sau chiar cafeniu.

În marea majoritate a cazurilor, modificările unghiale pornesc de la porțiunea liberă a unghiei, adesea de la unul dintre cele două colțuri și se extind progresiv și lent până ajung să cuprindă întreaga lamă unghială. Ciuperca unghiei se instalează de obicei mai întâi la degetele mari și poate cuprinde ulterior și restul degetelor, situație în care este frecvent afectată și pielea spațiilor interdigitale.

În ciuda acestor modificări majore de structură și aspect, lama unghială afectată și țesuturile înconjurătoare nu produc niciun fel de simptom, onicomicoza necomplicată nefiind niciodată cauză de disconfort/ durere sau prurit.

Simptomele apariției onicomicozei:
– primul simptom este apariția sub unghie a unei pete alb-gălbui care se mărește treptat;
– unghia pare fragilă, fără luciu, deși inițial poate să rămână destul de tare;
– ulterior ciuperca pătrunde în unghie, o deformează și o erodează;
– în acest moment unghiile se opacizează, devin alb-maronii, se rup la margini și devin friabile;
– în faza avansată a bolii, unghiile afectate pot fi dureroase.
Deoarece țesutul afectat este unul dur, greu de tratat din cauza faptului că medicamentul pătrunde greu sub unghie, durata tratamentului este mare.

 

CUM RECUNOAȘTEM ONICOMICOZA?

Unghiile sănătoase au un aspect neted, culoarea roz și au o dungă albă spre varf. Alterări de culoare și formă denotă existența unei afecțiuni la nivelul unghiei, de cele mai multe ori cauzată de o ciupercă. Pot exista tipuri diferite de alterări în raport cu cauzele care le determină: dermatofite sau levuri.

Onicomicoza subunghială cauzată de dermatofit este o infecție fungică limitată și nu se extinde la pielea din jurul său. Unghia prezentă o pată albă-gălbuie, neregulat circulară, localizată în centrul său la marginile unghiei, sau ca o ingrosare formată din acumularea unui material gri, care se fărâmițează. Unghia prezintă și inflamații periunghiale în cazul infecției cu o ciupercă nedermatofită.

Infecția cauzată de Candida albicans se manifestă printr-un țesut periunghial inflamat cu pungi de puroi. Unghia este afectată prin formarea de pete albe sau galbene sub stratul cel mai superficial al unghiei care se dezlipește și cade.

Semne comune ale instalării infecției:
– albirea (decolorare lăptoasă) unghiei și decolorarea acesteia pana la o culoare galben-maronie;
– striuri și zone galbene în centrul unghiei;
– rugozitatea unghiei;
– opacizarea unghiei;
– îngroșarea unghiei;
– fragilitatea, sfărâmarea, desprinderea unghiei;
– pungă de puroi sub unghie;
– inflamație periunghială, degete sunt formă de bulb;
– miros neplăcut.

Atenție! Culoarea și forma unghiilor pot fi alterate și de alte afecțiuni. De exemplu, în cazul în care unghia capătă o culoare roșu închis sau s-a înnegrit, cel mai probabil este vorba despre un hematom apărut în urma unei traume. Culoarea verde a unghiei semnalează infecția cu bacteria pseudomonas.

 

DIAGNOSTICARE

Diagnosticul în ciuperca unghiei se stabilește pe baza examenului clinic ce poate pune în evidență cu ușurință modificările caracteristice. În unele cazuri, poate fi necesar însă un examen micologic, pentru care prelevarea probelor este rapidă și simplă, fără disconfort pentru pacient. Rezultatul acestei analize poate face distincția între o ciupercă a unghiei și o afectare unghială de altă natură, cum ar fi un psoriazis unghial.

 

TRATAMENT

Pentru un tratament de succes trebuie consultat medicul dermatolog pentru o identificare corectă a gradului de infecție.
Cel mai eficient tratament este cel oral combinat cu cel local.

În cazurile ușoare, cu afectare incipientă a lamei unghiale și un număr mic de unghii afectate, se poate iniția tratament strict local, cu un antifungic topic ca ingredient activ al unor lacuri de unghii sau soluții.

Tratamentul naturist în ciuperca unghiei în stadiile inițiale (uleiuri cu efect fungistatic/ inhibant al proliferării fungice) poate să frâneze progresia infecției și uneori chiar să elimine complet ciuperca, în situația în care ritmul de creștere a unghiei depășește viteza de invazie a lamei unghiale de către ciupercă (situație întâlnită doar la pacienții tineri).

Dacă tratamentul local aplicat consecvent nu produce îmbunătățiri vizibile, obiectivate prin control pe imagini pre și post-tratament, atunci se recurge la terapie antifungică orală. La pacienții cu afectare extinsă, se poate iniția de la primul consult tratamentul oral, combinat cu aplicații de antifungice locale cu efect adjuvant.

Tratamentul laser în ciuperca unghiei este recomandat îndeosebi pacienților care prezintă contraindicații pentru terapia orală antifungică sau care se confruntă cu recidive frecvente. Onicomicoza netratată se poate complica prin colonizare sau suprainfectare bacteriană a spațiului subunghial și poate fi sursă de infecție micotică pentru întreaga suprafață a pielii tălpii, cu apariția de eczeme secundare sau infecții bacteriene cu originea în spațiile interdigitale fragilizate de ciupercă.

Pentru ca tratamentul să fie eficient el trebuie completat și de câteva reguli de igienă:
– unghia trebuie înmuiată în apă caldă sau ceaiuri, un amestec de salvie, mușețel sau gălbenele cu efect antiseptic, antisudorific și cicatrizant ce ajută la vindecarea mai rapidă;
– suprafața unghiei trebuie răzuită cu o pilă fină pentru a îndepărta straturile moarte și bolnave;
– lacul antimicotic se aplică de la rădăcină până la vârf și trebuie să vă asigurați că întreaga suprafață a unghiei este acoperită;
– dimineața, după spălarea piciorului cu apă și săpun, se pot aplica pe unghie și mai ales la rădăcină, creme hidratante, de preferat și cu substanțe cicatrizante;
– la spălare se poate folosi săpun cu borax – cu efect antiseptic;
– în timpul zilei se recomandă folosirea spray-urilor antimicotice, atât pentru picior cât și pentru încălțăminte;
– folosiți doar șosete de bumbac, pe care trebuie să le schimbați zilnic, chiar de 2 ori pe zi dacă este cazul, iar spălarea lor trebuie să se facă la 60 gr C;
– unghia trebuie tăiată scurt iar pe toată perioada tratamentului nu trebuie folosită oja pentru ca țesutul să respire iar vindecarea să fie mai rapidă;
– asigurați-vă că ustensilele folosite la manichiură și pedichiură sunt sterilizate la fiecare utilizare.

Tratamentul onicomicozei depinde de tipul infecției, numărul de unghii afectate și de gravitatea afectării unghiei. Alegerea unei scheme de tratamente adecvate este foarte importantă pentru că, de regulă, acestea sunt complexe, trebuie urmate pe o perioadă lungă de timp, iar afecțiunea, în cazul unor persoane cu boli cronice, poate da recurențe.

Tratamentul medicamentos este urmat la recomandarea medicului și este adaptat condițiilor de sănătate ale persoanei. Tratamentul se întinde pe o durată lungă de timp, uneori 6-7 luni sau chiar până la un an. În unele cazuri este necesară urmarea unui tratament și dupa vindecare, pentru evitarea reinstalării infecției.

Atentie! Unele medicamente pot avea efecte secundare mai ales în cazul unor persoane care suferă de afecțiuni hepatice, gastrice. Tratamentele medicamentoase nu sunt recomandate femeilor gravide sau care alăptează.
Tratamentul medicamentos oral cel mai eficace se bazează pe griseofulvină sau ketoconazol. Nistatina este eficace numai în cazul infecției cu Candida albicans, dar trebuie numai prin aplicare locală, odată ce s-a stabilit diagnosticul.

Scheme de tratament noi folosesc substanțe utilizate frecvent în puls-terapie: itraconazolul (Micogal și Orungal) și fluconazolul (Diflucan).
Înlăturarea unghiei este un tratament adjuvant la pacienții cu terapie medicamentoasă orală. Terapia chirurgicală în tratamentul onicomicozei cuprinde următoarele metode: avulsia (înlăturarea) mecanică, chimică sau chirurgicală a unghiei. Înlăturarea chimică folosește uree 50%.

Terapia medicamentoasă este însoțită de un tratament local în aplicații zilnice pana in momentul însănătoșirii și de măsuri de asigurare a unei diete și igiene adecvate.

Tratamentul local este recomandat în formele ușoare sau moderate ale onicomicozei și tratamentul este de durată, până la un an, fără întreruperi. Medicul poate recomanda aplicarea unor creme, loțiuni, geluri și lacuri antimicotice pe bază de naftifină, clotrimazol, terbinafină, tolnaftat, utilizarea unui preparat keratolitic în combinație cu antimicoticele locale și/sau generale (ex. Excilor – soluție tratament pentru micoza unghiei, Scholl – tratament pentru ciupercile unghiei).

Este important ca persoana afectată să asigure o igienizare corespunzătoare a așternuturilor, a îmbrăcămintei și a încălțămintei.

Ca metode complementare de eliminare a onicomicozei pot fi amintite:
– terapiile laser (distrugerea termică a sporilor și eliminarea ciupercii fără durere)
– ozonoterapia (introducerea zonei afectate în săculeți de ozon sau autohemoterapia majoră cu sânge îmbogățit cu ozon).

Aceste terapii sunt recomandate persoanelor cu afecțiuni cronice, persoane cu vârste peste 65 de ani, care nu tolerează un tratament medicamentos.

Lacurile de unghii sunt preferate în defavoarea cremelor și unguentelor pentru că au o mai bună aderență și eliberează o cantitate suficientă de substanță activă.

În cazul în care se observă o modificare a aspectului unghiilor, tratamentul trebuie început imediat deoarece cu cât boala este mai avansată cu atât tratamentul este mai complicat și cu o durată mai lungă. Micoza unghiilor nu este o afecțiune care se vindecă de la sine, cu cât tratamentul este început în faza incipientă a bolii cu atât șansele de vindecare cresc.

Tratamente naturiste. Unele remedii naturiste pot avea efecte în tratarea ciupercii unghiei datorită compoziției lor. Curele se efectuează conform indicațiilor specialiștilor.

Printre acestea putem enumera următoarele:
– ulei de arbore de ceai (melaleucă), un ulei esențial cu rol antiseptic și antifungic;
– ulei de oregano care contine timol, o substanță cu proprietăți antibacteriene și antifungice;
– extract din mlădițe de măslin care conține oleuropein, o substanță activă cu calități antifungice, antimicrobiene și imunostimulatoare;
– extract antifungic realizat din plante din familia florii-soarelui;
– extract pe bază de usturoi, datorită capacității antifungice și antimicrobiene a acestuia.
Nutritioniștii recomandă și o alimentație adecvată bogată în:
– probiotice – ex. iaurturi naturale;
– proteine care să ajute în procesul de regenerare a unghiei;
– fier pentru întărirea unghiilor;
– acizi grași esențiali – alimente naturale;
– zinc, vitamina D și calciul, suplimente pentru însănătoșirea unghiei.

 

PREVENȚIE

Prevenția presupune alegeri corecte în ceea ce privește încălțămintea și articolele de îmbrăcăminte: se vor evita șosetele cu un conținut mare de fibre sintetice și încălțările confecționate din materiale ce nu permit piciorului să „respire”. În special în timpul verii, dar și în restul anului, se recomandă folosirea alternativă a mai multor perechi de încălțări și aerisirea corectă a unei perechi de încălțări după o zi de folosire prelungită.

Persoanele predispuse la transpirație excesivă pot folosi pudre absorbante sau spray-uri antifungice.

În spațiile publice de tipul piscinelor sau bazinelor de înot, măsura de precauție cea mai importantă este purtarea în permanență a încălțărilor de tip șlapi, papuci sau sandale.

Sfaturi pentru prevenirea ciupercii unghiei:
– igiena mâinilor, a picioarelor și a unghiilor, este necesar să întrețineți o igienă corectă a mâinilor și a picioarelor și a unghiilor, să vă spălați periodic și după activități sportive și să vă uscați bine folosind prosoape individuale, pentru a nu favoriza un mediu umed. Îngrijirea unghiilor previne apariția unor infecții, acestea trebuie să fie spălate cu periuța de unghii, tăiate drept și uniform, evitându-se formarea de leziuni la colțuri sau tăierea prea scurtă „din carne”. Ustensilele din trusele folosite trebuie dezinfectate înainte și după folosire;
– în cazul în care utilizați serviciile unui salon de manichiură/ pedichiură este bine să verificați dacă utilizează instrumentar steril. De asemenea, este bine să știți că unghiile artificiale/ false și ojele aplicate favorizează apariția și întreținerea infecțiilor fungice;
– piese de îmbrăcăminte și încălțăminte adecvate, utilizați mănuși și purtați șosete care absorb transpirația, nu ezitați să folosiți pudra de talc sau spray antimicotic, dacă este cazul. Este preferabil să utilizati sosete de bumbac, în, sau din alte materiale naturale care limitează umezeala și să le schimbați pe parcursul zilei, dacă este nevoie;
– alegeți piese de încălțăminte din materiale naturale, materiale care asigură aerisirea picioarelor, asigurați dezinfectarea interiorului acestora, înlocuirea branțurilor. Evitați purtarea unor perechi de pantofi dacă s-au deformat, dacă vă produc durere.

Purtați încălțăminte personală adecvată, șlapi, papuci din material plastic, în zonele comune de piscină, în vestiare, băi publice, hoteluri.

Ciuperca unghiei se poate instala la persoane de toate vârstele. Este important să aplicați toate măsurile care se impun pentru prevenirea acesteia, în cazul în care nu v-ați confruntat cu afecțiunea și să aveți grijă și de ceilalți membri mai mici sau mai mari ai familiei.

Bibliografie:
Guidelines for treatment of Onychomycosis (DT Roberts, WD Taylor, J Boyle) BJD, Vol. 148, No.3, March 2003 (p402) – British Association of Dermatologists
AFP – American Academy of Family Physicians – Onychomycosishttps://www.aafp.org/afp/2021/1000/p359.html
NHS – Treatment for a fungal nail infectionhttps://www.nhs.uk/conditions/fungal-nail-infection
American Academy of Dermatology – Nail fungushttps://www.aad.org/public/diseases/a-z/nail-fungus-treatment#


Aboneaza-te la Newsletter