Obezitatea crește cu 5% riscul copiilor de a face astm

Obezitatea și astmul sunt unele dintre bolile care afectează cel mai mult copiii, cu efecte pe termen lung. Însă cercetătorii americani au studiat dacă există o legătură directă între aceste două afecțiuni grave și au demonstrat că există. Deși în Statele Unite ale Americii au fost luate măsuri pentru diagnosticul precoce și tratamentul corespunzător al astmului în rândul copiilor, prevalența acestei afecțiuni a rămas aceeași, cauza fiind creșterea incidenței obezității și afectarea sistemului pulmonar.

Așadar, obezitatea crește cu 5% riscul copiilor de a face astm non-alergic, în ciuda tuturor măsurilor luate de comunitatea medicală pentru un management mai bun al cazurilor copiilor astmatici. Este un nou punct adăugat la lista lungă a complicațiilor obezității, alături de problemele cardio-vasculare și endocrinologice. Dar vestea bună este că obezitatea este unul dintre factorii de risc care pot fi controlați și modificați.

Grăsimea viscerală, modificările metabolice care includ insulino-rezistența și dislipidemia și inflamația cauzate de obezitate sunt dovezile pentru formele de astm non-alergic diagnosticat la copiii obezi. Această formă a astmului este severă și nu răspunde la tratamentul clasic pentru astmul(forma alergică), comparativ cu  ce se întâmplă în cazurile copiilor pacienți normoponderali. Și mai mult, nu există în acest moment terapii pentru astmul non-alergic. De aceea specialiștii recomandă o plus de atenție și de efort în cazul copiilor obezi pentru reducerea indicelui de masă corporală a acestora și scăderea riscului pentru complicații. În cazul acestor copii trebuie monitorizată circumferința abdominală și modificări de funcționare a sistemului respirator pentru a identifica din timp complicații pulmonare.

Ce este de făcut?

În cazul copiilor obezi pediatrul, endocrinologul și nutriționiștii sunt cei mai buni coechipieri ai părinților pentru a-l ajuta pe copil să slăbească. Obezitatea are complicații nedorite pe termen lung asupra copilului de aceea schimbarea nu poate fi obținută fără modificarea stilului de viață și a alimentației. Obezitatea în copilărie este mai îngrijorătoare și mai complexă decât în cazul adulților. Complicațiile greutății anormale creează complicații la nivelul mușchilor și scheletului care sunt în plină perioadă de creștere. Riscul complicațiilor este mai mare, iar comunitatea medicală vorbește despre o incidență de cca 25% a surplusului ponderal și obezității în rândul copiilor și adolescenților.

Copilul care va scădea treptat în greutate, atât printr-un control al alimentației, cât și al activității fizice. O scădere modestă a greutății de numai 5-10% îmbunătățește starea de sănătate, crește durata de viața și scade riscul complicațiilor. Însă fiind vorba de copii, obiectivul trebuie să fie ambițios, ca IMCul să revină cât mai aproape de cel normal. Cu atât mai mult cu cât modificările hormonale apărute în pubertate predispun la acumularea de depozite de grăsimi. Riscul de persistență a obezității la adult este mai scăzut dacă apare la sugar, de 25% dacă apare la copilul între 6luni și 5 ani, de peste 50% dacă apare la copilul peste 5 ani și de 80% dacă apare în adolescență și un părinte este obez.

În România, prevalența astmului la copii este de cca 6%, urmând tendința globală de creștere a numărului de cazuri.