Noutăți despre boala Alzheimer

Ce este boala Alzheimer

Circa 7 din 10 cazuri de demență sunt pacienți cu boala Alzheimer, o formă de deteriorare cronică cognitivă progresivă. Din păcate, afectează de două ori mai multe femei decât bărbați, cele mai multe cazuri fiind sporadice și cu debut tardiv (după 60 de ani), cu o cauză incertă, deci imposibil de prevenit. Statisticile arată însă că între 5-15% dintre cazurile de Alzheimer sunt familiale, jumătate dintre ele având și un debut precoce (înainte de pragul de 60 de ani) fiind legate de anumite mutații genetice.

Este o afecțiune cu un impact social și financiar major, atât la nivelul individual și familial, cât și comunitar/ public. De aceea, specialiștii continuă să studieze legătura dintre anumiți factori și Alzheimer (de exemplu între nivelele hormonale scăzute sau expunerea la anumite metale), continuă să dezvolte noi terapii, dar și metode de diagnosticare timpurie sau de intervenție pentru menținerea sau creșterea funcției cognitive.

Cum se manifestă și cum evoluează

Simptomele bolii Alzheimer sunt cele cognitive specifice demenței, printre primele fiind pierderea memoriei evenimentelor recente și apoi schimbările de comportament (precum plecatul de acasă care va cauza stări de anxietate, agitație, confuzie sau chiar manifestări mai grave deoarece pacientul va ajunge ca pentru anumite perioade de timp să nu mai recunoască persoane sau ce este în jurul său deși acestea îi pot fi familiare).

Evoluția bolii Alzheimer diferă; sunt cazuri în care poate evolua rapid, cazuri în care poate progresa gradat sau cazuri în care pentru perioada mai lungi rămâne la un anumit nivel (sau în platou), caz în care intervenția timpurie a echipei medicale și familiei se vor dovedi foarte utile. În general, de la momentul stabilirii diagnosticului, rata medie de supraviețuire este de 7 ani. Din nefericire, în multe cazuri diagnosticul este de demență mixtă – Alzheimer asociat cu un alt tip de demență, cel mai frecvent fiind vorba de demența vasculară cauzată de infarcte cerebrale difuze sau focale asociate adesea bolii cerebrovasculare.

Tratamentul bolii Alzheimer

Tratamentul bolii Alzheimer urmărește îmbunătățirea funcției cognitive și îmbunătățirea funcțională (fizică) a pacientului, însă un rol important îl are îngrijirea zilnică a pacientului și antrenarea lui în activități de rutină pentru menținerea sa. De multe ori este necesară plasarea pacientului într-un mediu permanent asistat medical cu activități și îngrijire dedicată 24/7, îngrijirea acasă sau în mijlocul familiei fiind dificile, imposibile sau chiar în detrimentul pacientului.

Asocierea aceste afecțiuni cu altele specifice vârstei (cancer, hepatice, renale, diabet, cardio-vasculare) complică mult îngrijirea medicală, de aceea alegerea mediului cel mai bun pentru pacient fiind prioritară.

Ce noutăți sunt în studiile dedicate bolii Alzheimer?

Specialiștii continuă să studieze cauzele bolii Alzheimer și ale diferitelor forme de demență pentru a identifica terapii care să vină în sprijinul pacienților. Din păcate, estimările arată că până în 2050 incidența cazurilor de demență (inclusiv Alzheimer) se va dubla, de aceea orice descoperire contează. Să vedem care sunt unele dintre cele mai recente!

Conform unor comunicări publicate la mijlocul lunii mai 2019 de Departamentul de Neurologie al Universității de medicină Duke, stimularea magnetică a creierului îmbunătățește memoria indiferent de vârstă, oferind astfel o potențială terapie pentru pacienții cu Alzheimer sau alte forme de demență. La acest studiu au participat 29 de tineri adulți și 18 vârstnici care au trebuit să își amintească și să reproducă litere și serii de litere în ordine alfabetică.

Realitatea virtuală poate diagnostica timpuriu boala Alzheimer

Un alt studiu, comunicat tot în mai 2019 de Universitatea Cambridge, sugerează că realitatea virtuală poate diagnostica timpuriu boala Alzheimer cu mai mută acuratețe și la costuri mai mici decât testele cognitive folosite în prezent. Testul de navigație folosind tehnologia realității virtuale a implicat 41 de pacienți în grupul de control) și 45 de pacienți cu probleme cognitive moderate (deci și risc de demență), dintre care 12 având rezultate pozitive la testele de biomarkeri specifici bolii Alzheimer. În urma studiului, testele de navigație efectuate s-au demonstrat mai eficiente la diferențierea cazurilor cu risc crescut față de cele cu risc scăzut de Alzheimer, decât testele cognitive folosite în mod curent astăzi. În plus, cercetătorii implicați în studiu susțin că acest tip de tehnologie va putea fi folosită în primele stadii ale unor studii clinice pe animale (șoareci de apă) pentru noile medicamente pentru această afecțiune.

Realitatea virtuală are un impact benefic asupra îngrijirii și stimulării persoanelor cu demență, inclusiv Alzheimer

Un alt studiu, tot comunicat în 2019, dar derulat de Universitatea din Kent, arată că realitatea virtuală are un impact benefic asupra îngrijirii și stimulării persoanelor cu demență, inclusiv Alzheimer. Studiul a implicat opt pacienți cu vârsta cuprinsă între 41 și 88 de ani cu demență, inclusiv Alzheimer și boala Huntington dintr-un centru de îngrijire.

Folosind tehnologia realității virtuale, acești pacienți au fost expuși unor medii  (catedrală, pădure, plajă cu nisip, plajă cu pietre, peisaj rural) și monitorizați și studiați pe parcursul a 16 sesiuni cu feedback atât din partea pacienților, cât și a personalului de îngrijire. În urma expunerii la mediile virtuale, pacienții au început să își recupereze amintiri care nu ar fi putut fi stimulate altfel din cauza limitărilor care țin fie de fiecare caz în parte, fie de afecțiunile de care suferă și care le limitează activitatea, fie că nu pot fi transportați din rațiuni de siguranță.

Mai mult, au furnizat informații noi despre trecutul lor și ceea ce le face plăcere, ajutând astfel personalul de îngrijire să identifice modalități noi de stimulare cognitivă și de îmbunătățire a interacțiunii sociale. De exemplu, când a văzut într-un mediu virtual un pod, unul dintre pacienți și-a amintit de o anumită călătorie  din trecutul său; alt pacient, văzând o piață în mediul virtual, și-a reamintit de o anumită sărbătoare. Un alt pacient a apreciat sesiunea de stimulare virtuală ca un factor motivațional pentru a participa la un atelier de pictură.

Specialiștii implicați în acest studiu au concluzionat că realitatea virtuală are un potențial mare în două feluri: în primul rând, prin stimularea periodică va crește calitatea vieții acestor tipuri de pacienți; iar în al doilea rând, feedbackul oferit de pacienți va ajuta personalul medical și familiile pacienților să își îmbunătățească intervenția răspunzând mai bine nevoilor individuale.