Nervul sciatic

Ce este nervul sciatic

Nervul sciatic, numit și ischiadic sau nerv ischedic, este un nerv regăsit la om și la alte animale vertebrate, care începe în partea inferioară a plexului sacral și trece prin articulația șoldului și de-a lungul membrului inferior . Este cel mai lung și cel mai gros nerv al corpului uman, străbătând întregul picior, de la partea superioară până la fața plantară a labei piciorului.  Nervul sciatic asigură inervația senzitivă pentru cea mai mare parte a pielii piciorului, și inervația motorie pentru mușchii posteriori ai coapsei, ai piciorului și ai labei piciorului. Este derivat din nervii spinali de la L4 până la S3 . Conține fibre din ambele diviziuni (anterioare și posterioare) ale plexului lombosacral . Exista 2 nervi sciatici, fiecare pe cate un picior.

Sciatica este denumirea utilizată pentru a descrie durerea la nivelul piciorului determinată de iritarea și/sau compresia nervului sciatic. Durerea din sciatică este o durere care pornește din partea de jos a spatelui, radiază spre fesă și traversează întreg piciorul, însă nu orice durere de spate sau orice durere care radiază de-a lungul piciorului înseamnă sciatică. Ameliorarea sciaticii poate dura 4-6 săptămâni, însă în aproximativ 33% dintre cazuri, simptomele pot persista până la 1 an, iar dacă apar deficite neurologice, acestea pot dura mai mult. Când există compresie nervoasă severă, iar simptomele sunt progresive, se recomandă intervenția chirurgicală.

Oamenii descriu durerea de sciatică în moduri diferite, în funcție de cauza acesteia. Unii oameni descriu durerea ca fiind ascuțită. Alții descriu această durere ca o „arsură”, „electrică” sau „înjunghiere”.

Durerea poate fi constantă sau poate apărea și dispărea. De asemenea, durerea este de obicei mai severă în picior în comparație cu partea inferioară a spatelui. Durerea se poate agrava dacă stai în picioare perioade lungi de timp, când te ridici și când îți răsuciți partea superioară a corpului. O mișcare forțată și bruscă a corpului, cum ar fi tusea sau strănutul, poate, de asemenea, agrava durerea.

Durerea poate fi blândă, în primă fază sub formă de furnicături, ca apoi să se transforme eventual, în durere insuportabilă, uneori chiar paralizantă. Când durerea se exprimă și la nivel lombar și a părții posterioare a fesei și a coapsei,  pacienții pot recurge la o poziție antagică – ” aplecată” când se deplasează sau chiar la imobilizare la pat.

Sciatica apare de cele mai multe ori odată cu o afecțiune la nivelul vertebrelor, o discopatie sau chiar hernia de disc, iar durerea este generată de faptul că discurile coloanei vertebrale pot apăsa pe nervul sciatic. Durerile pot dispărea, în unele cazuri, în câteva săptămâni, în timp ce în alte situații pot persista luni întregi.

Cauze

Sciatica este determinată de compresia rădăcinilor nervoase care formează nervul sciatic. Cel mai des sciatica apare ca rezultat al compresiei nervoase de la nivelul coloanei lombare, fie în canalul spinal, fie în foramenul inetrvertebral. De asemenea, compresia se poate produce la nivelul pelvisului sau al feselor.

Cele mai frecvente cauze de sciatică sunt următoarele:

– disc lombar herniat (hernia de disc), potrivit cercetărilor, până la 90% dintre cazurile de sciatică sunt determinate de un disc lombar herniat. Acesta poate comprima una sau mai multe dintre rădăcinile nervoase spinale (L4-S3) care alcătuiesc nervul sciatic. Cel mai des, în 8 din 10 cazuri de hernie de disc lombară, hernierea afectează rădăcinile L5 și S1. Astfel, se poate vorbi despre compresie directă sau de inflamație. Un disc herniat poate comprima nervul sciatic pe o singură parte, provocând simptome la nivelul unui singur picior, sau poate comprima pe ambele părți, provocând simptome la nivelul ambelor membre inferioare (sciatică bilaterală), deși cazurile sunt mai rare;

– degenerarea corpilor vertebrali (osteoartrita), degradarea țesuturilor coloanei lombare poate comprima sau irita una sau mai multe rădăcini ale nervului sciatic. Și discurile intervertebrale degenerate pot secreta proteine inflamatorii, determinând inflamația nervului sciatic;

– stenoză spinală lombară, aceasta reprezintă îngustarea canalului spinal și este relativ frecventă în rândul persoanelor peste 60 de ani. Cercetările evidențiază că stenoza recesului lateral poate fi o cauză des întâlnită care provoacă sciatică la vârstnici;

– spondilolisteza, aceasta se produce când o fractură de stres (ca urmare a accidentelor, traumatismelor sportive, căzăturilor sau ridicarea greutăților) face ca un disc vertebral să alunece, determinând compresia nervului sciatic. Spondilolisteza poate provoca sciatică bilaterală și este mai frecventă la tineri;

– lezarea traumatică a nervului sciatic, fracturi ale capului femural, traumatisme la nivelul pelvisului.

Mai puțin frecvent, printre cauze se pot număra și:

– boala Paget osoasă;

– afectarea neuronală asociată diabetului (neuropatie diabetică);

– tumorile spinale (tumori primare care apar la nivelul măduvei spinării sau tumori secundare care prin extensie prind și produc compresie a fibrelor nervoase);

– hematoame (acumularea de sânge) sau abcesele;

– sindroame paraneoplazice neuropatice (carcinoamele produc mai frecvent neuropatii).

Factori de risc

Printre cei mai frecvenți factori de risc enumerăm:

– vârstă, sciatica este mai frecventă la categoria de vârstă 30-50, iar modificările la nivelul coloanei (discuri herniate, pinteni osoși) legate de vârstă pot să determine sciatică;

– obezitate, o greutate corporală mare pune presiune excesivă pe coloană, provocând modificări spinale.

– ocupație, muncile care presupun ridicarea unor greutăți mari sau șofatul pe perioade lungi pot să contribuie, în timp, la probleme ale coloanei;

– diabet, persoanele care suferă de diabet sunt mai predispuse la a dezvolta sciatică pe fondul riscului de deteriorare a nervilor;

– sedentarism, statul pe scaun timp îndelungat afectează coloana lombară și picioarele, favorizând apariția sciaticii;

– fumat, rezultatele studiilor evidențiază un risc moderat mai mare de sciatică la fumători în comparative cu nefumatorii. Oprirea fumatului tinde să calmeze sciatica, fară să o elimine în totalitate.

Simptome

Simptomele sunt resimțite frecvent pe traiectul nervului sciatic. Acestea pot fi:

– durere, durerea din sciatică este resimțită ca o senzație persistentă de arsură sau o durere ascuțită, înțepătoare, care pornește din zona lombară sau de la nivelul fesei și radiază în față sau în spatele coapsei și/sau gambei până în călcâi. Dacă, pe lângă afectarea nervului sciatic sunt lezate și alte traiecte nervoase spinale joase (sindromul cozii de cal), pe lângă durere poate să fie afectată și posibilitatea de a controla urinarea și defecația. Daca apar și astfel de simptome, este nevoie de o consultație medicală imediată;

– amorțeală, durerea din sciatică poate fi însoțită de amorțeală în spatele piciorului. Uneori, pot fi prezente furnicături sau slăbiciune;

– simptome determinate de postură, se pot agrava în poziția șezut, atunci când încerci să te ridici, când apleci coloana, când răsucești coloana, când stai întins în pat sau când tușești/strănuți, dar și în urma unor activități precum  mersul, alergatul, urcatul scărilor, întinderea piciorului tind să înrăutățească durerea, iar păstrarea unei poziții drepte a spatelui scade intenstitatea durerii.

Tipuri de SCIATICĂ

În funcție de durata simptomelor, dacă au fost afectate una sau ambele membre inferioare, sciatica poate fi de mai multe tipuri:

– sciatică acută, durerea poate să dureze 4-8 săptămâni, însă poate fi gestionată la domiciliu și în general nu este nevoie de tratament;

– sciatică cronică, durerea nervului sciatic este persistentă și durează mai mult de 8 săptămâni, fară să se amelioreze dacă se încearcă gestionarea la domiciliu. În funcție de cauză, sciatica cronică poate necesita tratament nechirurgical sau chirurgical;

– sciatică alternantă, durerea afectează alternative ambele picioare. Acest tip de sciatică este rar și poate fi determinat de probleme degenerative ale articulației sacroiliace;

– sciatică bilaterală, aceasta apare la ambele picioare în același timp. Este, de asemenea, un tip rar de sciatică și poate apărea ca urmare a modificărilor degenerative la nivelul vertebrelor sau discurilor ori ca o consecință a unor boli severe precum sindromul cozii de cal.

Diagnostic

Diagnosticul prin care este stabilită cauza sciaticii este esențial în recomandarea unui plan de tratament eficient și gestionarea durerii. Dacă suspicioneaza o sciatică, medicul vă analiza istoricul medical și va realiza un consult clinic. În cadrul examinării fizice, medicul verifică localizarea durerii, răspunsul la mișcările piciorului care alungesc nervul, răspunsul la anumiți stimuli precum presiunea ușoară pe degetele de la picioare sau pe gambă, iar dacă există tulburări de sensibilitate și starea reflexelor, se stabilește gradul de mobilitate articulară.

De asemenea, pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomandaun examen radiologic clasic (radiografie), examen RMN  sau CT (pentru observarea anomaliilor discurilor intervertebrale care determina compresia nervului sciatic) sau electromiografia (test care evaluează funcția de conducere nervoasă).

Tratament

Se recomandă tratarea sciaticii într-un stadiu cât mai incipient pentru a evita progresia simptomelor. Tratamentul poate fi nechirurgical (este primul recomandat) sau chirurgical (atunci când cauza este severă sau se produc deficite neurologice progresive, precum slăbiciunea piciorului):

– tratamentul nechirurgical, non-invaziv, acesta constă în recomandarea de exerciții fizice sau întinderi, fizioterapie și kinetoterapie, electroterapie, masaj. Deși una- două zile la pat pot să aducă o ușurare a durerii, poziția așezată nu este recomandată pe termen lung, deoarece poate induce o slăbire a capacității de contracție mușchilor care susțin coloana și o creștere a rigidității, ceea ce conduce la înrăutățirea durerii și prelungirea duratei de recuperare.

Multe persoane simt o ameliorare a durerii atunci când dorm pe o parte, cu genunchii îndoiți și o pernă intre picioare sau în situația în care preferă să doarmă pe spate, cu așezarea unei perne sub genunchi, astfel încât picioarele să fie ușor îndoite.

De asemenea, aplicarea de căldură (pentru unele persoane) sau rece (pentru alte persoane) poate să contribuie la reducerea durerii prin reducerea contracturii musculare.

– tratament medicamentos, recomandările medicilor se pot referi la administrarea de medicație pentru gestionarea durerii (antialgice și/sau medicație antiinflamatorie non-steroidiene (ibuprofen, naproxen). Unele persoane răspund prin reducerea durerii la administrarea unui medicament care este utilizat și în tratamentul epilepsiei ,gabapentina, sau la tratamente antidepresive (amitriptilina).

– tratamente în cercetare, injecțiile cu corticosteroizi pentru durerile de spate pot alina temporar durerea cauzată de hernierea discului intervertebral, dar existe controverse ale specialiștilor în ceea ce privește beneficiul pe termen lung;

– tratamentul chirurgical, intervenția se numește chirurgie de decompresie și este luată în considerare atunci când tratamentul non-invaziv nu a produs rezultate, când sciatica este produsă de hernia de disc și asociază slăbiciune musculară sau dacă se constată că deficitul neurologic progresează. Durerile de spate asociate cu sciatica pot să nu se amelioreze după operație. Sunt însă puține cazurile în care intervenția chirurgicală este tratament de primă intenție. Acestea sunt: sindromul de coadă de cal, tumorile sau fracturile severe ale coloanei lombare, sciatica bilaterală, infecția la nivelul regiunii pelvine care nu raspunde la tratament. Medicul neurochirurg sau medicul ortoped sunt în măsură să stabilească necesitatea tratamentului chirurgical, în funcție de situația particulară a fiecărei persoane.

Remedii pentru durerile cauzate de nervul sciatic

Înainte de a recurge la orice remediu acasă este bine să faci o vizită la un medic ortoped, neurolog sau reumatolog și să efectuezi un RMN de coloană pentru a te asigura că nu este o hernie de disc cu indicație  chirurgicală de urgență. Dacă nu este vorba de așa ceva, atunci pot apela la unele măsuri ce ameliorează durerea:

– plasturii sau cremele pe bază de ardei iute sau piper cayenne conțin capsaicină, o substanță care încălzește locul, destinde musculatura contractată și calmează durerile de spate; Un avantaj al acestor remedii este că pot fi folosite oricând și menținute la locul dureros fără să producă efecte secundare, mai ales dacă sunt aplicate peste un tricou. În cazul aplicării locale direct pe piele și menținerii lor pot provoca unele iritații.

– plasturii cu atiinflamator, ca și plasturii cu efect hipertermic, acești plasturi se pot procura de la farmacie și constau în microfilme ce conțin ibuprofen, precum acestea, cu o mare absorbție locală, putând să facă minuni în unele cauze. Se pot menține câteva ore- conform indicațiilor de pe prospect;

– folosește acupunctura, specifică medicinei chineze, acupunctura este eficientă în tratarea multor afecțiuni, printre care și a durerilor cauzate de nervul sciatic. Studiile realizate în domeniu au dovedit că acupunctura cu ace încălzite este eficientă în ameliorarea sciaticii. Există o serie de cabinete unde practicanții sunt medici specializați în medicină alternativă și acupunctură, precum și Institute de medicină alternativă homeopatie și acupunctură;

– folosește comprese , compresele calde sau reci pot fi de ajutor atunci când încerci să scapi de durerile cauzate de sciatică. Tratamentele termice vor crește fluxul de sânge în zonă, ceea ce poate accelera vindecarea. De asemenea, căldura va relaxa mușchii pentru a permite o întindere ușoară care poate ajuta la ameliorarea durerii.

Folosește comprese calde sau reci aplicate preț de 15 minute și observă modul în care organismul reacționează. Dacă observi că durerea reacționează mai bine la rece, folosește numai comprese reci, însă dacă observi o ameliorare atunci când folosești comprese calde, mizează pe acestea, durerea fiind mai degrabă generata de o contractura asociată lezării nervului;

– aplică gheață, un alt mod de a aplica rece pe o zonă dureroasă este cu ajutorul unor cuburi de gheață. Pune câteva cuburi de gheață într-un prosop, apoi, folosind mișcări circulare, masează partea inferioară a spatelui. Evită partea osoasă a coloanei vertebrale. Masează cel mult 10 minute și așteaptă cel puțin o oră între masaje.

Este în regulă să încerci câteva întinderi ușoare între aplicațiile de gheață, deși ar fi mai bine să aștepți aproximativ o jumătate de oră pentru ca zona să se încălzească. Trei până la cinci aplicații pe zi pot ajuta la ameliorarea durerii.

– practică kinetoterapie, chiar dacă exercițiile fizice sunt ultima ta grijă atunci când ai dureri cauzate de nervul sciatic, gimnastica medicală, care poartă și denumirea de kinetoterapie, este mai utilă decât ai crede. Exercițiile fizice stimulează circulația sangvină și atenuează durerea. Dacă durerile sunt atât de puternice încât nu poți face exerciții, încearcă să înoți sau să faci aerobică în apă, întrucât acest tip de mișcare nu pune multă presiune pe spate.

Prevenţie

Unele cauze ale sciaticii nu pot fi prevenite, acestea sunt boala degenerativă a discurilor vertebrale, sciatica provocată de sarcină sau căderi accidentale. Deși nu poți preveni toții factorii de risc ai sciaticii, următorii pași te pot ajuta să iți protejezi spatele și să reduci riscul:

– menține o postură bună, adoptarea tehnicilor de postură optimă atunci când te așezi, când te ridici, când cari diverse obiecte sau când dormi contribuie la eliberarea presiunii asupra zonei lombare. Durerea poate reprezenta un semnal de alarmă timpuriu că nu ai o poziție corectă. Dacă începi să resimți durere sau senzație de înțepenire, modifică postura;

– renunță la fumat, nicotina reduce alimentarea cu sânge către oase. Fumatul slăbește coloana și discurile, ceea ce pune mai multă presiune pe acestea, provocând probleme ale coloanei;

– menține-ți greutatea optimă, surplusul ponderal și alimentația deficitară în nutrienți sunt asociate cu inflamația și durerea în corp. Cu cât ești mai aproape de greutatea ideală, cu atât pui mai puțină presiune pe coloană;

– fă mișcare regulat, poți efectua exerciții de întindere pentru flexibilitatea articulațiilor și pentru a întări mușchii lombari și abdominali (aceștia contribuie la susținerea coloanei). De asemenea, nu sta așezat timp îndelungat. Dacă te decizi asupra unui sport, să ai în vedere activitățile fizice care să nu iți traumatizeze coloana, acestea sunt înotul, mersul, yoga;

– evită căderile, poartă încălțăminte care să ți se potrivească, asigură-te că încăperile sunt luminate și că ai puncte de sprijin la cadă sau la trepte.

Bibliografie:

www.nhs.uk
www.spine-health.com
www.joionline.net
https://my.clevelandclinic.org
https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov