Mit și adevăr despre probiotice

Despre probiotice circulă tot felul de informații, însă trebuie să fim cu luare aminte, unele sunt mituri, altele adevăruri. Nu toate produsele promovate au studii care să le susțină beneficiile comunicate, nu toate produsele sunt verificate de autorități. În contextul în care multe medicamente, suplimente și produse parafarmaceutice sunt falsificate, iar suplimentele nu sunt supuse unor reguli stricte precum medicamentele, siguranța noastră depinde de alegerile pe care le facem.

De aceea, cel mai bine este să ne procurăm produsele din farmacii, după ce ne-am interesat de ele, de producătorii lor, dacă microorganismele sunt în concentrație suficientă pentru a fi eficace și dacă rezistă acidului gastric. Ultimul lucru de care avem nevoie când suntem bolnavi sau avem copilul bolnav este să luăm un produs contaminat sau nesigur sau ineficace.

Ce sunt probioticele

Probioticele sunt microorganisme vii considerate prietenoase, care ne ajută organismul să funcționeze mai bine, susținând procesul de digestie și menținând echilibrul florei intestinale. Aceștia se regăsesc în mod natural în anumite lactate (iaurt, lapte bătut, sana, kefir), dar și în alte produse precum varza murată. Cele care au fost studiate cel mai mult sunt Lactobacillus și Bifidobacterium, însă deși profilul de siguranță a fost confirmat în studii pentru anumite categorii de pacienți, autoritățile nu recomandă administrarea lor decât pe termen limitat.

Ne ajută sau nu probioticele

Da, conform datelor existente, anumite tipuri de probiotice ne ajută. În mod normal, dacă avem o alimentație echilibrată și suntem sănătoși, nu avem nevoie de probiotice. Flora noastră intestinală va funcționa normal și se va echilibra de la sine ori de câte ori va fi nevoie. Trebuie să ținem cont că va fi afectată de stres, de stilul de viață (de exemplu, de consumul exagerat de alcool), de anumite medicamente (precum antibioticele).

Trebuie să știm că există nenumărate tipuri de culturi de probiotice, care acționează diferit și la care organismul fiecăruia dintre noi reacționează diferit. Nu există studii clinice pentru toate tipurile existente pe piață, de aceea sunt dificil de  susținut cu argumente medicale de necontestat toate mesajele despre beneficiile acestora. Doar pentru anumite probiotice și deci produse existente în farmacii există studii clinice și autoritățile susțin beneficiile lor pentru anumite afecțiuni: de exemplu, în sindromul de colon iritabil, diareea cauzată de infecții sau antibiotice, constipație cronică, enterocolita necrotizantă, alergii (precum dermatita alergică, dermatita atopică), colici, afecțiuni hepatice ș.a.

Însă, există și efecte secundare care de obicei sunt minore (în mod obișnuit, flatulență). Dar acestea devin importante în cazul persoanelor cu imunitate scăzută. În cazul acestor pacienți, administrarea de probiotice poate rezulta în infecții, care sunt complicații serioase pentru acest tip de pacienți.

Unde verificăm dacă anumite produse sunt verificate și autorizate, dacă există studii clinice care să le susțină

Pentru România, principala sursă de informare este site-ul Autorității Naționale a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. La nivel european, un site complex, cu multe informații disponibile,  este cel al Agenției Europene a Medicamentului. O altă sursă privind studiile și recomandările specialiștilor în gastroenterologie este a asociației medicale europene ESPGHAN (The European Society for Paediatric Gastroenterology Hepatology and Nutrition).

Informații despre probiotice în general, actualizate și  revizuite periodic sunt furnizate de NCCIH, autoritatea guvernamentală federală americană. Doar trebuie să ținem cont că produsele/ medicamentele au alt nume în UE față de SUA și sunt supuse altor reglementări, mult mai stricte decât cele europene sau române.