Liber la infecțiile respiratorii de sezon

Infecțiile acute de căi respiratorii superioare fac parte din “bucuria” fiecărui nou sezon rece. În colectivitățile unde ne merg zilnic copiii, în stații și în mijloacele de transport, la cumpărături, la cinema, la birou, peste tot auzim și vedem persoane cum strănută, tușesc sau sunt afectate de virusurile de sezon. Este vorba de peste 100 de serotipuri de rhinovirus și adenovirus per sezon.

Care sunt simptomele și riscurile infecțiilor respiratorii

Cele mai comune simptome simptome sunt:

• secrețiile nazale care cauzează obstrucție nazală și / sau rinoree,
• strănutul,
• durerile de gât (de severitate diferită de la o ușoară jenă, la usturime la dificultăți de înghițire)
• tusea
• febra
• dureri de cap
• stare generală de slăbiciune (astenie)
• dureri musculare

Aceste simptome persistă cca 7 zile, cu o durată mai mare la copilul mic și la pacienții cu alte probleme de sănătate (astm, BPOC, cardiaci…). La pacienții din grupele de risc și la copiii mici, în general, există riscul creșterii severității simptomelor și a apariției complicațiilor, mai ales în cazul lipsei unui tratament corect. Printre simptomele severe se enumeră: dificultățile de respirație, stare de greață și vomă, iar copiii pot refuza să mănânce.

Ce este de făcut

Fiind vorba de infecții virale, atunci nu le putem trata decât simptomatic. Ușurăm simptomele și așteptăm trecerea perioadei. Mâncăm echilibrat, ne hidratăm cât mai bine și ne odihnim. Doar atât putem face. Antibioticele nu ajută, dimpotrivă, distrug flora intestinală, care ne ajută sistemul imunitar să combată diferite afecțiuni. Așadar, nu solicitați medicului antibiotic pentru o răceală sau gripă! Medicul va evalua necesitatea anumitor medicamente (beneficii versus riscuri) și vă va prescrie dozele și durata tratamentului. În general, vorbim de decongestionante nazale, dropsuri/ tablete sau soluții pentru gât și de paracetamol sau ibuprofen sau aspirină pentru scăderea febrei și a durerilor.

În funcție de istoricul medical și de complicații, medicul va stabili ce alte medicamente ne mai sunt necesare.

Atenție la dozele de medicamente, mai ales la produsele farmaceutice pentru răceală și gripă.

Este important să nu depășim dozele zilnice, astfel:

• Paracetamol – doza maximă la adulți este de 4 g/zi, luat fracționat pe parcursul a 24 de ore în doze de 500mg-1g, la intervale de 4-6 ore. Copiii iau doze calculate pe kilogram corp. Paracetamolul interacționează cu anumite substanțe putând că cauzeze leziuni pe ficat în combinație cu alcoolul. În timpul sarcinii poate fi luat doar simplu având profil de siguranță pe tot parcursul acesteia. Persoanele cu probleme hepatice, renale, subponderale, persoanele alcoolice sau cei care au avut reacții alergice la acetaminofen (paracetamol) în trecut trebuie să manifeste prudență.
• Ibuprofen– doza maximă pentru un adult este de 1,2g/zi, fracționat în 3-6 reprize. La copii nu este recomandată administrarea sub greutatea de 5 kg, aceștia având calculată o doză per kg/corp. Ibuprofenul poate interacționa neprevăzut cu alte medicamente (de exemplu cu antidepresive, beta-blocanții folosiți în tratamentul hipertensiunii arteriale, diuretice). Se recomandă prudență în administrarea lui la vârstnici (peste 65 de ani), la mamele care alăptează, astmatici, pacienți cu probleme renale sau hepatice, la hipertensivi,  la cei cu afecțiuni autoimune (lupus, boala  Crohn sau colită ulcerativă). În categoria celor avertizați intră  și: pacienții cu istoric de hemoragii digestive, persoanele cu boala arterială periferică (îngustarea arterelor), cei care au probleme cardiace (angină, infarct, insuficiență cardiacă) sau de persoanele care au avut accidente.
• Aspirina – doza zilnică maximă este de 3 g pe zi, administrată în mai multe doze și pentru cea cu eliberare imediată (nu prelungită). Se administrează doar cu acordul medicului la adulții cu afecțiuni digestive, hepatice sau renale, la cei peste 50 de ani. Are multiple interacțiuni cu antiinflamatoarele (AINS) precum ibuprofen, steroizii, anticoagulantele, antidepresive, antihipertensive, antiepileptice, chiar și cu suplimente alimentare care conțin anumite extracte din plante. Nu se administrează sub nicio formă la copiii sub 16 ani!

Pentru tuse există siropuri pentru tuse productivă și tuse seacă, unele complet din plante, altele complet fără zahăr sau alți îndulcitori.. Ne va ajuta să ne hidratăm bine toată perioada și să mâncăm echilibrat, fără excepție.

Durerile de gât se ameliorează cu dropsuri sau sprayuri speciale. Rinoreea se va rezolva cu doar câteva pufuri de decongestionante, cu mențiunea că trebuie să le folosim limitat pentru a nu ne crea o dependență.

Imunitatea ne-o creștem  prin aromaterapie (folosind uleiuri esențiale de eucalipt, brad),și/sau fitoterapie (echinaceea și /sau apiterapie. Putem lua suplimente de vitamina C, ne va ajuta să ne revenim mai repede.

Dacă aveți întrebări sau nelămuriri, întrebați farmacistul!

Ce alte opțiuni avem

Infecțiile respiratorii nu sunt un bau-bau, deci nu trebuie să ne sperie dacă nu facem parte din categoriile de risc și anume: copii, gravide, bătrâni, bolnavi cronici (atenție la diabetici, cardiaci, astmatici și persoane cu afecțiuni cronice pulmonare). Orice persoană sănătoasă are nevoie anual de câte o provocare din partea virusurilor de sezon pentru a-și completa batalionul de anticorpi cu unii noi, pentru noul sezon.

Pe lângă tratarea simptomelor, ne putem vaccina, cu mic, cu mare, de sezon.