Infecția cu virusul papiloma uman (HPV)

HPV (Human Papiloma Virus) este numele unei clase de virusuri cunoscut și cu denumirea de papilomavirus. Infecția cu acesta reprezintă una dintre cele mai comune boli cu transmitere sexuală. În prezent, au fost identificate peste 100 de tipuri de HPV, 40 dintre care au răspândire în zonele genitale. Această clasă de virusuri ne interesează tot mai mult deoarece unele tipuri de HPV sunt responsabile de apariția cancerelor, în special al celui de col uterin la femei. Cancerul de col uterin este al treilea cel mai frecvent cancer feminin la nivel mondial și al doilea în Uniunea Europeana și în România după cancerul de sân. Nu există măsuri profilactice care sigur ne vor proteja de infectarea cu acesta. În ultimii ani, pe piața farmaceutică, au apărut vaccinuri anti-HPV care și-au demonstrat eficiența în lupta cu unele tipuri de HPV.

Vaccinarea în procent mare, în special a generației tinere, va scădea dramatic procentul de infectare cu virusul papiloma uman și, prin urmare, va salva multe vieți.

Afecțiunile cauzate de HPV

Infecția cu HPV, de obicei, nu cauzează probleme, poate decurge asimptomatic, iar virusul este eliminat de sistemul imunitar al organismului în aproximativ 2 ani. Totuși, această clasă cuprinde câteva tipuri care pot cauza condiloame (veruci/negi genitali) sau modificări anormale ale celulelor.

Modificările anormale celulare pot evolua în cancer (cancer de col uterin, cancer anal, cancer vulvar, cancer vaginal, unele tipuri de cancer al capului și gâtului). Aproape 100% dintre cancerele cervicale sunt cauzate de virusul papiloma uman. Infecțiile cu tipurile 16 și 18 sunt responsabile de aproximativ 70% de cancerul de col uterin la nivel mondial. Cancerul vaginal este al doilea tip de cancer produs de HPV care apare frecvent la femeile de peste 60 de ani. Unul dintre semnele alarmante descrise este apariția sângerărilor anormale. Conform datelor publicate în 2020 de Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a Organizației Mondiale a Sănătății, virusul papiloma uman a fost responsabil de 690 000 de cazuri de cancer înregistrate în întreaga lume, în anul 2018, pentru ambele sexe. În ultimii ani, România a raportat o creștere marcantă a numărului de cancere HPV în zona cavității orale, atât la bărbați, cât și la femei.

Condiloamele genitale nu pot evolua în cancer. Acestea nu sunt dureroase, dar pot cauza mâncărimi, senzație de arsură sau ușoare sângerări. Leziunile apar sub forma unor excrescente sau vegetații pe piele la locul de contact. Se pot întâlni leziuni și la nivelul orofaringelui care pot afecta buzele, limba, amigdalele, esofagul. Există tratamente care ajută la accelerarea vindecării, însă sunt șanse mari organismul să lupte singur cu tipurile de HPV care le cauzează, mai ales dacă imunitatea este puternică. Infecțiile cu tipurile 6 și 11 sunt responsabile pentru majoritatea condiloamelor genitale cauzate de HPV.

Cum se răspândește virusul papiloma uman (HPV)?

Virusul papiloma uman poate fi transmis atât de femei cât și de bărbați. Bărbații de obicei sunt vectori de transmitere, dar uneori pot dezvolta și ei boala ca atare. Transmiterea are loc prin:

• Orice contact direct piele pe piele (degete, mâini, gură, zona genitală etc.);
• Contact sexual;
• Schimbul de jucării sexuale.

Este important să înțelegem că nu ne putem proteja complet de acesta, inclusiv prezervativele asigură o protecție parțială, neacoperind pielea din jurul organelor genitale. Cu toate acestea, ele reduc riscul infectării, de aceea, se recomandă practicarea sexului protejat. Se consideră că orice persoană activă sexual este expusă riscului infectării. Este recomandată evitarea contactului sexual dacă prezentați condiloame genitale, până la eliminarea acestora. Mai mult de 40% din infecțiile cu HPV sunt multiple, cu două sau mai multe tipuri.

Femeile însărcinate infectate cu HPV, care prezintă negi în regiunea organelor genitale, pot transmite infecția la copii. Transmiterea se face în timpul travaliului, prin contact direct, negii fiind foarte contagioși. În cazul copiilor nou-născuți, infecția poate cauza leziuni necanceroase la nivelul laringelui, dar acest lucru se întâmplă foarte rar.

Testarea

În decursul vieții, majoritatea oamenilor vor fi infectați cu un tip de HPV. De obicei, infecțiile sunt asimptomatice, pacienții neștiind de prezența acestora în organism.

Nu există un test de sânge pentru HPV. Inițial, medicul specialist va pune un diagnostic după efectuarea examenului clinic, ținând cont de aspectul leziunilor. O următoare etapă este indentificarea virusului în urma screeningului cervical. Acesta presupune prelevarea unei mostre de celule din colul uterin, care este ulterior testată pentru prezența virusului. Dacă virusul este prezent în probă, următoarea etapă recomandată este colposcopia. În timpul acestei proceduri, medicul poate îndepărta imediat celulele anormale sau poate preleva probe pentru examenul de biopsie. Îndepărtarea celulelor anormale este importantă pentru a preveni transformarea acestora în celule canceroase.

După îndepărtare se recomandă reefectuarea screening-ului cervical după 6 luni. Virusul HPV poate persista în organism ani de zile, iar celulele anormale pot reveni chiar și după îndepărtare. Este importantă reevaluarea pacientelor cel puțin odată la 3 ani. Diagnosticul de cancer de col uterin se pune în urma biopsiei.

Vaccinarea anti-HPV – singura soluție

Nu există tratament pentru eliminarea virusului din organism. Astfel, singura metodă pentru evitarea complicațiilor cauzate de unele tipuri de HPV o reprezintă vaccinarea. În prezent, la nivel mondial avem o rată de vaccinare foarte mică (doar 13%). În țările slab dezvoltate accesul la vaccin este foarte dificil sau aproape imposibil. Totuși, în țările dezvoltate ca SUA, Australia, Canada și țările din Europa de vest au fost vaccinați peste 100 de milioane de oameni.

În Marea Britanie programul de vaccinare împotriva HPV a început încă din 2008. Studiile recente din Scoția arată că s-a înregistrat o scădere de 89% a numărului de anomalii cervicale severe la femeile vaccinate, acestea demonstrând clar eficacitatea vaccinului. Se estimează că la nivel global vaccinarea ar putea preveni milioane de decese de cancer de col uterin în următorii 10 ani, mai ales în țările slab dezvoltate unde nu există programe de vaccinare implementate.

În prezent, vaccinul înregistrat cu cel mai mare spectru de protecție este Gardasil 9. Acesta cuprinde 9 tipuri de HPV: 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 și 58 (cel mai des întâlnite în apariția cancerelor și condiloamelor genitale). Vaccinul poate fi administrat începând cu vârsta de 9 ani, intramuscular, iar schema este următoarea:
≥ 15 ani – 2 doze de vaccin (a doua doză se face în luna 6);
≤ 15 ani – 3 doze de vaccin (a doua doză se face în luna 2, iar a treia doză în luna 6).

De asemenea, se vor administra 3 doze persoanelor imunodeprimate sau infectate cu HIV, indiferent de vârstă. Populația țintă este reprezentată de adolescenții între vârstele de 9-14 ani. Este importantă vaccinarea acestora înainte de a deveni activi sexual. Dacă sunteți deja infectați cu un tip de papilomavirus, vaccinul nu o să poată trata această infecție, dar o sa vă asigure protecție pentru alte tipuri cu care organismul dumneavoastră încă nu a intrat în contact. Discutați cu medicul specialist pentru mai multe informații despre vaccinare. Trebuie să fiți bine informat despre argumentele pro și contra pentru a vă putea exprima liber consimțământul. Cele mai frecvente reacții adverse întâlnite sunt durerea și eritemul la locul injectării, durerile de cap. Foarte rar se înregistrează reacții alergice de hipersensibilitate.

Lipsa simptomelor și a tratamentului, precum și a metodelor de protecție sigure face ca infecția cu HPV să rămână în continuare una dinte cele mai comune boli cu transmitere sexuală. O altă cauza este, de asemenea, ușurința cu care acesta poate fi transmisă. Educația sexuală și educația în domeniul sănătății care vine cu informații despre bolile cu transmitere sexuală sunt esențiale în prevenirea infectării. În prezent, cea mai mare parte a populației nu cunoaște cum se transmite virusul și nici faptul că prezervativele nu asigură protecție completă. Este necesară o informare pe scară largă despre riscurile cu care este asociată infecția HPV. Se vor obține rezultate mai bune dacă aceste informații vor fi aduse la cunoștința tuturor înainte de a avea relații sexuale.

Pentru a opri răspândirea virusului și a salva sute de vieți este necesară implementarea la nivel global a programelor de vaccinare gratuite pentru tineri. Aceasta este singura soluție pusă în practică în țările dezvoltate, care au demonstrat un procent mare de succes în lupta cu infecția HPV.

Surse:

https://www.nhs.uk/common-health-questions/sexual-health/what-is-the-difference-between-hpv-and-hiv/
https://www.nhs.uk/conditions/vaccinations/hpv-human-papillomavirus-vaccine/
https://www.nhs.uk/conditions/vaccinations/hpv-vaccine-cervarix-gardasil-safety/
https://www.nhs.uk/conditions/genital-warts/
https://www.nhs.uk/conditions/human-papilloma-virus-hpv/
https://www.nhs.uk/conditions/colposcopy/treatment/
https://www.nhs.uk/conditions/cervical-screening/

https://www.who.int/teams/immunization-vaccines-and-biologicals/diseases/human-papillomavirus-vaccines-(HPV)
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/immunization-coverage
https://www.who.int/news/item/08-06-2017-improving-access-to-health-products-for-people-co-infected-with-hiv-and-hpv-unitaid-board-passes-resolution
https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/adolescents-health-risks-and-solutions

https://www.ema.europa.eu/en/documents/product-information/gardasil-9-epar-product-information_en.pdf
https://www.ema.europa.eu/en/documents/overview/gardasil-9-epar-summary-public_en.pdf
https://vaccination-info.eu/ro/fisele-de-informare-despre-boli/papilomavirusul-uman-hpv