Infarctul miocardic

Infarctul miocardic, cunoscut și ca “atac de cord”, reprezintă o urgență medicală. După tratarea infarctului, pacientul primește îngrijire medicala pe termen lung, pentru a preveni producerea unuia nou, dar și pentru a evita complicațiile care pot apărea. Îngrijirea post-infarct poate să includă mai multe aspecte, de la intervenție chirurgicală și tratament medicamentos la reabilitare cardiovasculară și modificarea stilului de viață.

Ce reprezintă infarctul miocardic

Infarctul miocardic este echivalent cu deteriorarea parțială a mușchiului cardiac, în urma blocării unei artere, cea coronară, care alimentează inima cu sânge și, implicit, cu oxigen. Celulele musculare ale inimii de pe o zonă mai mică sau mai mare mor rapid din cauza privării de oxigen. Apar apoi tulburările de contracție a miocardului (mușchiul inimii), precum aritmie, insuficiența cardiacă sau chiar stop cardiac. Celulele miocardului mor în aproximativ patru ore de la producerea infarctului, dacă nu se intervine pentru rezolvarea medicală a acestei probleme. De aceea, persoana care a suferit un infarct miocardic are nevoie de spitalizare și tratament în regim de urgență. Progresele terapeutice înregistrate în ultimele decenii au dus la reducerea mortalității provocate de infarctul miocardic.

Potrivit unui raport publicat anul trecut pe site-ul Comisiei Europene, peste o treime din decesele înregistrate în Romania în 2018 au fost cauzate de boli cardiovasculare. Boala cardiacă ischemică a fost principala cauză de mortalitate în Romania în 2018, reprezentând peste 19% din totalul deceselor. Mai precis, rata mortalității cauzate de boala cardiacă ischemică a fost de peste două ori mai mare decât media la nivelul Uniunii Europene. Însă moartea prin infarct miocardic poate fi prevenită.

Un infarct miocardic poate fi confundat cu unul dintre simptomele gripei sau al bolii de reflux gastroesofagian. De asemenea, de multe ori, pacienții nici nu resimt vreun disconfort sau, dacă o fac, trec cu vederea punând totul pe seama oboselii. Din această cauză, un sfert din totalul victimelor mor înainte de a ajunge la spital. Există și situații în care pacienții se aleg cu anumite complicații care le pun viața în pericol. Acestea pot include accidente vasculare cerebrale, aritmii cardiace persistente (bătăi neregulate ale inimii), insuficientă cardiacă, formarea de cheaguri de sânge în picioare sau inimă sau anevrism. Totodată, există pacienți norocoși care supraviețuiesc atacului de cord inițial și au șanse mari de recuperare completă. Chiar și așa, recuperarea este întotdeauna un proces delicat, deoarece orice infarct miocardic slăbește inima într-o oarecare măsură. În cele mai multe dintre cazuri, pacientul își poate relua viața obișnuită, de preferat cu îmbunătățirile de rigoare. În funcție de gravitatea atacului de cord, indivizii care au suferit un infarct miocardic se mai pot confrunta cu următoarele situații:

– insuficiență cardiacă (inima nu pompează suficient de bine pentru a satisface nevoile corpului);

– stop cardiac;

– șoc cardiogen (inima este atât de deteriorata de atacul de cord încât pacientul intră în șoc, ceea ce poate       duce la deteriorarea altor organe vitale, cum ar fi rinichii sau ficatul);

– deces.

Cele mai multe atacuri de cord sunt rezultatul bolii coronariene, cunoscută și sub numele de ateroscleroză. Această afecțiune presupune înfundarea arterelor coronare cu plăci de grăsime care se calcifiază în timp. Declanșatorul unui infarct miocardic este, de cele mai multe ori, un cheag care blochează fluxul de sânge într-o arteră coronară. Fluxul sanguin întrerupt poate deteriora sau distruge o parte a mușchiului inimii.

Cauzele infarctului miocardic

Mai mulți factori de risc, precum fumatul, obezitatea, dar și înaintarea în vârstă pot contribui la formarea de-a lungul pereților arterelor a unor plăci, numite ateroame. Dacă un aterom se rupe, se formează un cheag de sânge care poate bloca o arteră în diferite regiuni ale corpului, precum creier ori inimă. Apare atunci fenomenul cunoscut ca ischemie, respectiv fluxul sangvin este redus sau chiar blocat. Dacă fenomenul se prelungește, celulele din zona respectivă mor din cauza lipsei de oxigen.

Factorii de risc pentru dezvoltarea ateromului, și, implicit, cauze ale infarctului miocardic, sunt:

– fumatul;

– consumul de droguri;

– hipertensiunea arteriala;

– hipercolesterolemie;

– diabetul zaharat;

– obezitatea;

– alimentația nesănătoasă, bogată în zahăr, sare, grăsimi animale, produse procesate;

– sedentarismul;

– stresul;

– anumite predispoziții genetice;

– istoric de preeclampsie;

– vârsta (peste 55 de ani);

– sexul (maxculin).

Un infarct miocardic acut poate fi produs și de, in afara de ateroscleroză, :

– boli, precum cardiopatia ischemică, sifilisul, inclusiv autoimune, precum artrita reumatoidă și lupus;

– anomalii congenitale, precum anevrismul de arteră coronară;

– tulburări de oxigenare la nivel coronar, precum cardiomiopatia hipertrofică obstructivă, hipotensiunea      arterială, insuficiența aortică;

– embolii în arterele coronare;

– diverse traumatisme ale arterelor coronare, de exemplu, în timpul unor intervenții chirurgicale;

– potrivit specialiștilor, înainte de menopauză, femeile sunt de patru ori mai puțin predispuse la infarct               miocardic decât barbatii După menopauză, riscurile sunt similare pentru ambele sexe.

Semnele infarctului miocardic

Nu toate persoanele care suferă un infarct miocardic au aceleași simptome sau aceeași intensitate a manifestărilor. Unii pacienți pot resimți dureri severe, în timp ce alții pot avea dureri ușoare. De asemenea, e posibil ca unii oameni să nu manifeste niciun simptom.

Unele atacuri de cord apar brusc, însă, în cazul multor pacienți, există simptome care se declanșează cu câteva ore, zile sau săptămâni înainte. Primul semnal de alarmă ar putea fi durerea toracică recurentă sau angina pectorală. Acestea sunt declanșate la efort și ușurate prin repaos.

Dacă vorbim despre un tablou clinic infarct miocardic acut, acesta poate include simptome tipice, dar nu este obligatoriu. Printre cele mai comune simptome se numără:

– o durere ascuțită și persistentă în piept, mai mult de 20-30 de minute, care poate să iradieze în brațul stâng, spate și maxilar;

– stare de eșin;

– dificultăți de respirație;

– greață;

– amețeli.

În cazul femeilor, durerile pot fi localizate la nivelul stomacului ori abdomenului, acesta fiind un simptom mai rar întâlnit la bărbați. De asemenea, un simptom mai comun în rândul femeilor este durerea ascuțită bruscă, scurtă, simțită în gât, braț sau spate.

Pe de altă parte, multe cazuri de infarct miocardic sunt lipsite de simptome. Este un fapt cunoscut popular ca infarct dus pe picioare. Se întâmplă ca un infarct miocardic să fie descoperit ulterior, în timpul investigării unor complicații ale acestuia.

În unele cazuri, infarctul se poate produce pe fondul unui efort fizic excesiv, stres emoțional puternic, dar și în timpul unor intervenții chirurgicale pe cord.

Un infarct miocardic reprezintă o urgență medicală. Dacă simțiți că treceți prin așa ceva sau că persoana de lângă dumneavoastră are un atac de cord, este necesar să sunați imediat la 112 și să cereți îngrijire medicală. În așteptarea ambulanței, pacientul (numai dacă nu este alergic) va mesteca 300 mg de comprimat de aspirină. Aceasta va împiedica formarea cheagurilor, implicit și înfundarea, în artera care duce sânge la inimă.

Diagnosticul de infarct miocardic

Pentru a pune diagnosticul de infarct miocardic, cardiologul v-ar putea solicita câteva dintre următoarele teste:

– electrocardiogramă (ECG);

– ecocardiografie;

– RMN cardiac;

– radiografie;

– coronarografie;

– analize de sânge;

– ergometrie (test de efort).

De asemenea, specialistul va evalua factorii de risc din viața dumneavoastră și va verifica tensiunea arterială, pulsul și temperatura.

Tratament pentru infarct miocardic

Daca ați suferit un atac de cord, veți avea nevoie urgentă de proceduri de stabilizare și de restabilire a fluxului de sânge în inimă. Veți fi internat în spital pentru cel puțin 24 de ore.

Tratamentul standard poate include:

– medicație (aspirină, beta-blocante, nitroglicerină, trombolitice, antiagregante plachetare etc.);

intervenții chirurgicale (by-pass coronarian sau angioplastie cu stent);

– participarea la programe de reabilitare cardiacă.

În afară de tratamentul medicamentos, pacientul va trebui să limiteze sau să elimine total factorii de risc prezenți în viața să înainte de infarctul miocardic, de exemplu, fumatul, obezitatea, sedentarismul etc.

Recuperare

De cele mai multe ori, oamenii care supraviețuiesc unui atac de cord continuă să ducă o viață fericită și productivă. Pentru a vă asigura că veți face același lucru, iată câteva recomandări:

– discutați deschis și sincer cu medicul cardiolog;

– discutați cu un psiholog (v-ar putea ajuta să depășiți stările de anxietate, depresie, frică sau negare pe             care le resimțiți);

– înscrieți-vă și participați la un program de reabilitare cardiacă (pe lângă faptul că veți cunoaște și alți oameni care se află în situația dumneavoastră, veți primi sprijin moral, sfaturi și recomandări despre cum să vă recuperați și să aveți o viață normală);

– renunțați la fumat;

– urmăriți valorile colesterolului și ale trigliceridelor;

– abordați o alimentație sănătoasă (evitați grăsimile, sodiul, zaharurile și alimentele procesate);

– mențineți greutatea sub control (apelați la un medic nutriționist care să vă ajute cu un plan alimentar);

– eliberați-vă de stres;

– acordați prioritate sănătății fizice și psihice, încercați să nu mai stați peste program la serviciu și să nu vă              epuizați cu munca în gospodărie;

– mențineți-vă activ (plimbați-vă pe jos intre trei și cinci zile pe săptămână timp de aproximativ 35 de minute/tura).

Prevenție

Este recomandată prevenirea maladiilor cardiovasculare și implicit a infarctului miocardic, mai ales în condițiile în care acest tip de tulburări sunt moștenite genetic. Un stil de viață sănătos, cu excluderea factorilor de risc, și controale medicale regulate se numără printre masurile de prevenție.

Fumatul excesiv și stresul se numără printre cei mai importanți factori de risc, dar și excesul de colesterol și trigliceride, precum și diabetul.

Există o serie de suplimente alimentare care pot fi administrate pacienților care au suferit un infarct miocardic, dar și cu rol preventiv. Printre acestea se numără:

– omega-3, ar avea un efect benefic asupra sănătății cardiovasculare, reducând riscul de infarct miocardic și de recidivă;

– usturoiul, protejează inima de infarct miocardic prin reglarea nivelului de colesterol și trigliceride;

– vitamina D, protejează organismul de bolile cardiovasculare, inclusiv de infarct miocardic;

– coenzima Q10,  susține sănătatea sistemului cardiovascular;

– gingseng-ul, efectul sau antioxidant ar putea fi benefic pacienților cu maladii cardiace.

Infarctul miocardic este o urgență medicală și este esențial să se intervină cât mai rapid după producerea lui. Este, de asemenea, important să se respecte recomandările medicului în perioada de spitalizare și ulterior, de la tratament la stilul de viață. Totodată, este importantă prevenția, care include un stil de viață sănătos, cu o alimentație echilibrata, multa mișcare și renunțarea la vicii precum fumatul.

Bibliografie:

www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-attack/symptoms-causes/syc6
www.webmd.com/heart-disease/understanding-heart-attack-basics2
www.webmd.com/heart-disease/guide/what-to-do-after-a-heart-attack
www.healthline.com/health/heart-attack
www.webmd.com/heart-disease/features/never-ignore-symptoms
www.webmd.com/heart-disease/guide/heart-disease-heart-attacks