Hernia de disc

Coloana vertebrală este supusa de-a lungul vieții unor riscuri, cum ar fi diverse leziuni, artrita reumatoidă, hernia de disc, compresiile nervoase (nervi ciupiți), iar durerile de spate cauzate pot afecta, de multe ori, calitatea vieții. De aceea, este important să mergi la controale medicale regulate și să ții cont de recomandările medicilor atât pentru a putea preveni apariția unor afecțiuni, cât și pentru a gestiona eficient manifestările celor deja existente. Informarea corectă este esențială, ca să știi cum să comunici cu specialiștii, ce așteptări să ai de la tratamentele indicate și să înțelegi, de fapt, ce se întâmplă cu organismul tău și de ce.

CE ESTE HERNIA DE DISC

Hernia de disc este una dintre afecțiunile comune asociate coloanei vertebrale și poate să apară în orice zonă a acesteia, însă cele mai frecvente forme sunt cele de la nivelul inferior al coloanei (zona lombară) și cele de la nivelul gâtului (cervical). Sunt, însă, și cazuri mai rare, în care se manifestă la nivel toracic. Foarte multe persoane nu prezintă simptome și intervenția chirurgicală nu este, în general, necesară pentru a rezolva problema, ședințele de fizioterapie fiind suficiente, de exemplu. Sunt, însă, și situații în care apar complicații.

Coloana vertebrală este alcătuită din 33 de formațiuni osoase suprapuse, denumite vertebre, care sunt legate între ele prin 23 de discuri intervertebrale cartilaginoase și ligamente (anterioare, posterioare, intervertebrale), localizate pe toată lungimea coloanei vertebrale. Vertebrele compun canalul medular (rahidian), în interiorul căruia se află măduva spinării. La rândul lor, discurile intervertebrale sunt alcătuite dintr-un inel exterior fibros și rezistent și dintr-un țesut gelatinos, elastic, denumit nucleu pulpos.

Privită din profil, coloana vertebrală a unui adult sănătos prezintă patru curbe naturale ușoare: zona cervicala (gâtul) și cea lombară (segmentul inferior al spatelui) sunt curbate spre interior, în vreme ce zona toracică (segmentul superior al spatelui) și cea sacrală (terminația coloanei) sunt curbate spre exterior. Această formă de S permite stabilitatea coloanei și ne ajută să ne păstrăm echilibrul atunci când stăm în picioare, acționează ca un amortizor în momentul în care mergem și protejează oasele individuale ale coloanei (vertebrele) față de fracturi.

Cele 33 de vertebre sunt dispuse astfel:
-zona cervicală – 7 vertebre cervicale; între craniu și prima vertebră cervicală (atlas) nu exista disc intervertebral, așa cum nu exista nici între prima și a doua vertebră cervicala (axis);
-zona toracică – 12 vertebre toracice;
-zona lombară – 5 vertebre lombare;
-sacrumul – 5 vertebre sacrale, unite, care formează un singur os; în această zonă, nu există discuri intervertebrale; acest segment al coloanei nu este mobil;
-coccisul – 4 vertebre coccigiene, unite, care formează coada coloanei vertebrale; în această zonă nu există discuri intervertebrale, acest segment fiind imobil.

Discurile intervertebrale sănătoase au rolul unor amortizoare, ce protejează coloana de impactul șocurilor produse de mișcări ample, precum fuga, săritul, ridicarea greutaților, conferindu-i totodată flexibilitate.

Patologia herniei de disc este descrisă prin deteriorarea inelului exterior, fie prin traumatisme, îmbătrânire, fie din cauza unor boli degenerative, fapt care duce la fisuri sau crăpături la nivelul acestuia, creând posibilitatea ca o parte din nucleul pulpos din interiorul discului intervertebral să iasă și să pătrundă în canalul medular.

Canalul spinal este îngust, iar în urma contactului dintre nucleul pulpos al discului intervertebral și măduva spinării sau rădăcinile nervoase ori a presiunii exercitate asupra acestora (compresarea nervilor, de exemplu), apar anumite simptome specifice, precum durerea, amorțeala sau starea de slăbiciune la nivelul membrelor superioare sau inferioare. Este de reținut, însă, că nu toate persoanele diagnosticate cu hernie de disc prezintă aceste manifestări.

TIPURI DE HERNIE DE DISC

De obicei, discurile herniate sunt mai des întâlnite în zona lombară a coloanei vertebrale (hernie lombară), dar se pot produce și în zona cervicală (hernie cervicală) ori în zona toracică (foarte rar). Motivul pentru care hernia de disc apare cu precădere în aceste zone ale coloanei vertebrale este că acestea sunt segmentele solicitate cel mai mult în viața de zi cu zi (ne aplecăm, ridicăm greutăți, dormim pe o parte, sărim, alergăm). Localizarea durerii și manifestarea ei depind de segmentul de coloană afectat. De regulă, hernia afectează discurile intervertebrale care se află deja într-un stadiu incipient de degenerare și se manifestă la nivelul unui singur disc. Există, însă, și cazuri în care la același pacient pot fi doua-trei hernii (dublă hernie de disc).

Hernia lombară

Potrivit National Institutes of Health, la nivel global, 80% dintre oameni acuză, la un moment dat, dureri de spate în zona lombară. Ele pot avea cauze multiple, dar frecvent, este vorba despre o degenerare a discurilor intervertebrale sau de hernia lombară. În 95% dintre situații, discurile herniate apar în zona L4-L5 sau L5-S1. Vertebrele sunt denumite folosindu-se inițiala zonei în care se găsesc (L – lombară, C – cervicală, T – toracică, S – sacrală) și se numerotează după poziția pe care o au pe coloană (de exemplu: L4 este a patra vertebră a coloanei lombare, S1 este prima vertebră a coloanei sacrale).

În cazul herniei lombare, cei mai afectați nervi sunt cel sciatic și cel femural, motiv pentru care acest tip de hernie se manifestă prin dureri nu numai în zona inferioară a spatelui, ci și în cea a feselor, coapselor sau sub genunchi. Aceste dureri pot fi însoțite de senzația de amorțeală, furnicături.

HERNIA CERVICALĂ

În cazul în care discul herniat este situat în zona superioară a coloanei vertebrale, este vorba despre hernia cervicală. Potrivit National Institutes of Health, riscul apariției acestei forme de hernie crește odata cu înaintarea în vârstă, cele mai multe cazuri fiind înregistrate la persoanele care au vârsta cuprinsă între 51 și 60 de ani. Totodată, studiile de până acum au demonstrat că hernia cervicală se manifestă cu precădere în cazul femeilor (60% dintre cazuri). Senzația de durere apare la nivelul umerilor și al brațelor și poate fi însoțită de furnicături sau amorțeală. Durerile au o intensitate care crește progresiv.

CAUZELE APARITIEI HERNIEI DE DISC

De cele mai multe ori, hernierea unui disc este rezultatul procesului progresiv de îmbătrânire, care se traduce, mai exact, prin degenerarea discului. Mai precis, pe măsură ce înaintezi în vârstă, discurile intervertebrale se deshidratează, iar ligamentele care le mențin pe poziție încep să fie din ce în ce mai slabe. Astfel, discurile devin mai puțin flexibile și sunt predispuse la fisuri, fracturi și chiar deplasări minore sau răsuciri. Uzura inelelor exterioare determină presiunea nucleului pulpos și, prin urmare, proeminența sau ieșirea acestuia din disc.

Mulți dintre pacienți nu pot să-și dea seama care sunt cauzele exacte ale herniei de disc, dar acestea pot fi următoarele:
-îmbătrânirea și uzura inelelor exterioare (annulus) ale discurilor intervertebrale;
-folosirea muschilor spatelui, în locul celor ai picioarelor sau ai brațelor, pentru ridicarea diverselor greutăți;
-mișcările de întoarcere și răsucire în timp ce ridici greutăți;
-un eveniment traumatic, cum este căderea sau o lovitură (este o cauză rară).

FACTORI DE RISC

Pe lângă cauzele în sine care duc la apariția herniei de disc, există și anumiți factori care favorizează evoluția ei, iar printre aceștia se numără:
-greutatea în exces – poate fi o presiune suplimentară asupra discurilor de la nivelul coloanei lombare;
-activitatea desfășurată – atunci cand, prin natura activității zilnice, există expunere constantă la diverse vibrații, obligația de a ridica, a impinge, a trage obiecte foarte grele;
-factorii genetici – în acest caz, chiar și un simplu exercițiu fizic sau o întoarcere bruscă poate duce la o leziune a coloanei vertebrale;
-obiceiul fumatului – fumatul poate fi asociat cu un nivel mai slab de oxigen care ajunge în discurile intervertebrale și care determină fisurarea lor prematură.

SIMPTOME

Simptomele herniei de disc depind, pe de-o parte, de locul în care se află discul herniat, adică în zona lombară sau cervicală, și pe de altă parte, de presiunea creată asupra unui nerv. Sunt cazuri în care o persoană poate să nu știe că are hernie de disc, pentru că este asimptomatică.

Manifestările curente ale unei hernii de disc pot include:
-durere la nivelul brațelor sau picioarelor – dacă discul herniat se află în zona lombară, de obicei, apar dureri în zona feselor, a coapselor ori sub genunchi; în cazul herniei cervicale, durerea apare la nivelul umerilor și al brațelor și se poate resimți la nivelul picioarelor, în timpul tusei, al strănutului sau la mișcarea dintr-o poziție în alta; de multe ori, această durere este descrisă ca o arsură sau ca un junghi ascuțit;
-amorțeală sau furnicături – uneori, în segmentele în care se află discul herniat apare o amorțeală sau furnicătură radiantă, ca urmare a presiunii exercitate asupra nervului care deservește zona respectivă;
-slăbiciune – mușchii deserviți de nervii afectați de hernia de disc tind să se atrofieze, ceea ce duce la senzația de impiedicare în timpul mersului, inabilitatea de a ridica sau de a ține obiecte.

DIAGNOSTIC

Odată ce te confrunți cu dureri lombare sau cervicale, amorțeli de brațe sau picioare ori simți furnicături la nivelul membrelor, este bine să te prezinți la medicul specialist, pentru diagnosticarea corectă și stabilirea schemei de tratament potrivite nevoilor tale. În timpul examinării fizice, medicul neurolog verifică:
-sensibilitatea de la nivelul spatelui;
-reflexele;
-forța musculară;
-funcția locomotorie;
-abilitatea de a percepe atingeri usoare, ințepături sau vibrații.

Pentru a determina exact care sunt cauzele disconfortului tau fizic, este nevoie, pe lângă această examinare fizică, de anumite teste, precum:
-radiografie – poate detecta nu numai discul herniat, ci și alte posibile cauze ale durerilor de spate, cum sunt infecțiile, tumorile, poziția coloanei, fisuri sau rupturi;
-ecografie musculoscheletală – cu ajutorul ultrasunetelor, se pot obține imagini la nivelul anumitor segmente ale coloanei vertebrale, fiind utilă pentru depistarea compresiei nervoase, de exemplu; ecografia musculoscheletală este o procedură imagistică, ce vine în completarea diagnosticului de hernie de disc; este neinvazivă, nedureroasă și nu folosește radiații ionizante.
-tomografie computerizată (CT) – cu ajutorul razelor X, direcționate în diverse unghiuri, se pot obține imagini ale coloanei vertebrale și ale zonelor din vecinătatea ei;
-test RMN – cu ajutorul rezonanței magnetice, un astfel de test oferă imagini în detaliu ale structurilor coloanei vertebrale, astfel încât să se poată localiza atât discul herniat, cât și nervii afectați;
-mielografie – înainte de folosirea razelor X, în organism este introdusă o substanță de contrast, care ajută la evidențierea presiunii exercitate asupra măduvei spinării sau nervilor, din cauza mai multor discuri herniate sau din alte motive medicale;
-testarea nervilor – cu ajutorul electrozilor plasați pe piele, se măsoară impulsurile nervoase și funcționalitatea mușchilor și a nervilor; acest lucru ajută la stabilirea nivelului la care nervii sunt afectați de hernia de disc;
-electromiografia – măsoară activitatea electrică de la nivelul mușchilor atunci când se contractă și când se relaxează; se stabilește, astfel, dacă nervii sunt sau nu afectați de hernia de disc.

COMPLICAȚII ALE HERNIEI DE DISC

Un diagnostic pus la timp și respectarea schemei de tratament indicată de medicul specialist pot ține sub control evoluția herniei de disc, fără să fie nevoie de intervenții chirurgicale. Uneori, însă, pot să apară anumite complicații:
-sindromul „coadă de cal” – este cea mai gravă complicație care poate să apară; imediat deasupra taliei, maduva spinării se termină și se separă într-un manunchi de rădăcini nervoase care seamănă cu o coadă de cal (cauda equina); practic, măduva spinării nu se întinde și în partea inferioară a canalului spinal; în unele cazuri, hernia de disc poate duce la comprimarea integrală a acestor fibre nervoase care formează coada de cal; dacă se întamplă acest lucru, este nevoie de intervenție chirurgicală de urgență, pentru că, în caz contrar, se poate ajunge la pierderea totală a funcției vezicale, intestinale sau la paralizia picioarelor;
-înrăutațirea simptomelor – uneori, durerea, amorțeala, senzația de slăbiciune se intensifică atât de mult, încât au un impact puternic asupra activității de zi cu zi;
-disfuncția vezicală – în cazul sindromului cozii de cal, poate să apară incontinența sau dificultatea de micțiune, chiar și atunci când vezica este plină;
-disfuncția senzitivă la nivelul șalelor – pierderea progresivă a senzitivității în zona șalelor.

TRATAMENT

Odată pus diagnosticul de hernie de disc, este stabilită schema de tratament, care poate include:
-tratament conservator – constă în special în evitarea mișcărilor sau pozițiilor care produc durerile și administrarea de medicamente contra durerii;
-tratament medicamentos – antiinflamatorii, injecții cu cortizon (în zonele afectate), relaxante musculare, analgezice narcotice (codeina, de exemplu – în cazul în care durerile nu dispar după administrarea de antiinflamatorii), anticonvulsivante (pentru că durerea poate fi radiantă);
-fiziokinetoterapie – în mod normal, durerile ar trebui sa dispară în câteva zile sau săptămâni după tratament; în caz contrar, medicul îți poate recomanda ședințe de fizioterapie, care constau în exerciții fizice și poziții ce pot contribui la ameliorarea durerilor; pe lângă procedurile clasice utilizate în fizioterapie, precum tecar, terapie cu laser, ultrasunet, crioultrasunet, este recomandată terapia manuală, pentru a decontractura musculatura profundă; este indicată gimnastica medicală, pentru creșterea mobilității articulare, un tonus muscular mai bun (atât al mușchilor spatelui, cât și al musculaturii susținătoare (abdomen și bazin); atât în profilaxie, cât și în procesul de recuperare medicală, în funcție de nivelul și de evoluția herniei, sunt recomandate procedurile de decompresie vertebrală, procedură computerizată folosind echipamente special concepute atât pentru a genera elongația coloanei vertebrale pe segmente (cervical sau toraco-lombar), cât și pentru a antrena musculatura profundă a coloanei vertebrale; un exemplu de astfel de echipament este MedX, utilizat pentru zona cervicală și lombară; folosirea unor astfel de echipamente are un impact major atât asupra celor care doresc să prevină hernia de disc, cât și asupra celor care se află deja în proces de recuparare medicală.
-intervenții chirurgicale – dacă, după șase săptămâni de tratament, amorțeala, dificultățile locomotorii sau incontinența urinară ori fecală persistă, atunci medicul poate recomanda intervenția chirurgicală; hernia se poate trata cu metode minim invazive, care folosesc un microscop operator, de exemplu; de obicei, în urma unei intervenții chirurgicale, este eliminată doar proeminența de la nivelul discului herniat; există, însă, și situații rare, în care este nevoie de eliminarea întregului disc și de implantarea unuia artificial.

PREVENȚIE

Chiar dacă procesul de îmbătrânire nu poate fi nici prevenit, nici stopat, de exemplu, există unele metode care pot contribui la evitarea apariției herniei de disc sau a agravării simptomelor acesteia:
-practicarea exercitiilor fizice – întărirea mușchilor trunchiului prin exerciții fizice constante poate contribui la o stabilitate mai bună a coloanei vertebrale și la susținerea eficientă a acesteia; reține că, în general, evitarea sedentarismului poate contribui la o mai buna stare de sănătate per ansamblu;
-menținerea unei posturi corecte – mai ales dacă stai mult în fața calculatorului, este bine să ai grijă la postură; stai cu spatele drept; dacă trebuie sa ridici obiecte grele, fă-o cu grijă și corect, folosindu-te de brațe și picioare, nu de spate; toate aceste aspecte sunt importante pentru a reduce presiunea asupra coloanei vertebrale;
-menține o greutate corporală normală – excesul de greutate pune mai multă presiune pe coloana vertebrală, ceea ce crește riscul de apariție a herniei de disc;
-renunță la fumat – evită folosirea produselor din tutun, care pot avea impact asupra fluxului de oxigen care ajunge la discurile intervertebrale.

Bibliografie:
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/herniated-disk/symptoms-causes/syc-20354095
https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Herniated-Disc
https://www.webmd.com/pain-management/what-is-a-herniated-cervical-disk
https://orthoinfo.aaos.org/en/diseases–conditions/herniated-disk