
Gripa
Dona05/10/2022Odata cu sosirea toamnei, a sosit și perioada în care nu știm exact cum să ne îmbrăcăm. Dimineața, după căldurile din timpul verii, ne este frig, iar spre dupamasa temperaturile ne permit să retrăim vara. Seara ne lovește din nou realitatea, temperaturile scad. Așadar, da, nici nu știm cum să ne îmbracăm să fie bine. Unii forțează iarna cu cizme, alții forțează vara cu sandale. Comportamentul nostru se modifică și distanțarea socială devine o parte din viață noastră din nou, în vederea evitării răcelilor și gripei. Dar se justifică aceasta distanțare?
Putem preveni stările de gripă sau de răceală? Și până la urma care ar fi diferența dintre gripă și răceală? Prea multe întrebări, care se aud de prea multe ori în această perioadă. Sperăm că până la sfârșitul articolului, pentru toate aceste întrebări, putem să venim cu un răspuns satisfăcător și toate aceste informații se vor sedimenta treptat-treptat în capul Dumneavoastră.
Ce este gripa?
Gripa este o infecție respiratorie acută cauzată de un virus ARN din familia Orthomyxoviridae. Momentan se cunosc trei tipuri de virusuri gripale care infectează și oamenii: gripa A, gripa B și gripa C. Dintre cele trei tipuri, gripa A provoacă cel mai des pandemii gripale, deoarece infectează pe lângă oameni și porcii, pasările, dar este mai susceptibilă și la modificări genetice.
Conform unui studiu din 2019, în perioada 2010-2018, în USA numărul de cazuri de infectări cu virusul gripal, a crescut de la 9,3 milioane de cazuri, la 49 de milioane de cazuri pe an. Din păcate a crescut și numărul deceselor de la 12000 la 79000 pe an. Cifrele sunt șocante.
Majoritatea cazurilor au avut ca factor patogen subtipul A/H3N2 și numărul crescut de cazuri s-a datorat în mare parte eficacității scăzute a vaccinului, împotriva acestui subtip. În 2018-2019, subtipul predominant a fost subtipul A/H1N1, cu un procentaj de 56,6% dintre cazurile cu gripă, urmat de subtipul A/H3N2 cu 43,6%. Doar 4% dintre cazuri s-au confirmat cu gripa B.
Simptome gripă
Infecția cu virusul gripal, provoacă în majoritatea cazurilor o infecție respiratorie necomplicată, care se manifestă prin tuse, nas înfundat, febră, dureri musculare, frisoane și/sau transpirații. Starea generală a pacientului este alterată. Această stare persistă timp de 2-8 zile. În cazul copiilor se poate manifesta infecția și prin simptome mai puțin specifice, precum vărsături sau diaree.
Debutul bolii este foarte rapid. Deși, complicațiile extrapulmonare sunt rare, există niște categorii care sunt mai predispuși la forme mai grave, la pneumonie virală sau bacteriană secundară cu insuficiență respiratorie. Din aceste categorii fac parte copii mici, persoanele în vârstă, persoanele cu diferite afecțiuni cornice pulmonare sau extrapulmonare.
Suntem conștienți cu toții, că nu este indicat să “fugim” la medic cu orice simptomatologie minusculă, dar trebuie să recunoaștem momentul când este justificat consultul medical. Haideți să vedem când vine momentul respetiv:
• dacă simtomele persistă peste 3 săptămâni
• dacă simptomatologia se agravează după 10 zile
• presiune sau durere în jurul frunții
• secreții nazale maronii, verzi sau chiar cu sânge
• temperatura corporală de peste 38 grade Celsius, care persistă peste 24 ore
• frisoane, transpirații
• tuse adâncă
• insuficiență respiratorie.
Pentru a preveni agravarea bolii, v-am recomanda să vă monitorizați simptomatologia, pentru a lua decizii responsabile, în timp util.
Diferența între răceală și gripă
A venit momentul cănd, vom încerca să învățăm diferența dintre răceală și gripă. După cum știm cu toții, simptomatologia răcelii și infecției virale, se pot suprapune într-o oarecare măsură. Când vine vorba de a diferențiere, ne gândim direct la sfatul “vezi temperatura corpului”. Într-adevăr, răceala simplă rar se manifestă prin febră de peste 38 grade Celsius.
De asemenea, o răceală simplă, rar vine cu dureri musculare chinuitoare, cum vine infecția cu virusul gripal. Pentru a înțelege mai bine diferența dintre răceală și gripă, am realizat tabelul de mai jos.
Contagiozitate
Odată cu frumusețea anotimpurilor mai reci, anual sosește și sezonul gripei. După cum am stabilit deja, gripa este provocată de virusul gripal, așadar automat putem trage concluzia că vorbim despre o afecțiune contagioasă. Se răspândește cel mai des pe calea aerului, cu ajutorul particulelor care se elimină în momentul în care o persoană infectată tușește sau strănută.
Aceste particule ajungând la nivelul mucoasei nasului sau gurii, favorizează transmiterea bolii, dar aceste particule se pot și inhala. Oricine se poate contamina și prin atingerea suprafețelor cu virus gripal. Și în acest context am dori să vă atragem atenția asupra importanței igienii mâinilor.
Perioada de incubație este de 24-48 de ore. Persoana infectată este contagioasă și în perioada de incubație, dar încă 5-7 zile după apariția primelor simptome. Copii mici și peroanele imunodeprimate, pot fi contagioși mai mult de 7 zile.
Pentru a preveni formele grave ale gripei, se recomandă începând de la 6 luni de viață, administrarea vaccinului antigripal anual (dacă nu există contraindicații!). Persoanele care lucrează în domeniul sănătății, persoanele care sunt mai predispuși la forme grave (cu risc înalt), ar trebui să fie vaccinați anual cu prioritate.
Cine face parte din categoria de persoane cu risc crescut? În această categorie se numără persoanele cu afecțiuni respiratorii, insuficiență renală, insuficiență hepatică, persoanele imunodeprimate (infecția cu HIV, probleme oncologice). Copii sub 5 ani, dar mai ales cei sub 2 ani, ar trebui să fie vaccinați cu vaccin antigripal, vârstnicii de peste 65 ani și femeile însărcinate sau după nastare, de asemenea sunt mai predispuse la forme grave.
Oprirea răspândirii gripei
Din 2019, expresia “distanțare socială” s-a imprimat în gândurile noastre, poate a avut și un efect sufocant la un moment dat. Da, există și posibilitatea aceasta, dar haideți să ne focusam la ce am învățat din perioada respectivă. Am învățat, am putut experienta chiar și pe propria piele că în anumite momente putem proteja pe cei dragi sufletelor noastre dacă stăm departe de ei pentru câteva zile. Varianta cea mai ușoară de a preveni infectarea celor din jurul nostru, este distanțarea socială. Trebuie să înțelegem că prin scăderea contactului cu cei din jur, îi protejăm cel mai bine. Evitați strângerile de mâini, sărutarea, îmbrățișările, schimbul de ustensiile, prosoape, etc.
Alte metode prin care putem opri răspândirea ar fi următoarele:
• o igienă a mâinilor corectă
• acoperiți-vă gura și nasul cu șervețel sau cu pliul cotului când tușiți sau strănutați (nu cu mâinile direct)
• evitați să vă atingeți fața cu mâinile neigienizate
• curățați inclusive suprafețele pe care le-a atins persoana infectată.
Cu ajutorul unui tratament farmacologic corect simptomele se pot ține mai ușor sub control. Comprimatele de supt pe bază de anestezice locale, antiinflamatoare și antiseptice, scade disconfortul provocat de durerea în gât. Produse pe bază de paracetamol și ibuprofen ajută în dureri musculare, dureri de cap, febră. Se pot administra și produse pentru imunitate precum, vitamina C, zinc și vitamina D3. Cele din urmă, își exercită efectul cel mai bine, dacă începeți administrarea în 24 de ore, după apariția primului simptom. Tratament cu antivirale se inițiază doar de către medici.
Tratamentul cu antibiotice
Infecțiile respiratorii acute fac parte din categoria de afecțiuni pentru care se prescriu antibiotice în mod frecvent, în ciuda faptului că majoritatea infecțiilor au ca agent patogen virusuri. Antibioticele sunt eficiente doar și numai împotriva infecțiilor bacteriene, nu și impotriva infecțiilor virale. Administrarea antibioticelor în cazuri nejustificate, duce la dezvoltarea rezistenței bacteriene.
Ce înseamnă de fapt rezistența bacteriană? Înseamnă că anumite antibiotice care erau de prima linie pentru o anumită afecțiune, conform ghidurilor, încep să nu își mai facă efectul așa bine sau încep să nu își mai facă efectul deloc. Când un antibiotic devine ineficient împotrivă unei bacterii, înseamnă că bacteria respectivă este rezistentă la acel antibiotic. Rezistența bacteriană este o problemă la nivel global. Conform unui studiu realizat în UȘA, într-un an se remarcă 2 milioane de infecții provocate de bacterii, din care 23000 cu finalitate deces. Aici ne-am putea adresa o întrebare. Câți dintre acești oameni puteau să fie salvați dacă antibioticele s-ar prescrie și s-ar elibera doar în cazuri justificate? În mod sigur acest număr ar fi mult mai mic.
Știind că gripa este provocată de către un virus, nu se justifică administrarea antibioticelor din momentul 0. Dacă simptomatologia se intensifică și nu se îmbunătățește starea bolnavului în urma tratamentului simptomatic, pacientul are de nevoie de consult medical. Dacă medicul consideră că există riscul de suprainfectare cu bacterii și recomandă antibiotic, așa își explică locul în schema de tratament pentru gripă. De fapt, se administrează antibiotice din cauza complicațiilor.
Concluzia este că trebuie să ne responsabilizăm. Trebuie să privim imaginea per ansamblu. Trebuie să ne gândim și la cei din jurul nostru.
Tratamente naturiste pentru gripă (ceaiuri pentru răceală și gripă)
Hidratarea corespunzătoare și în caz de gripă este esențială. Dar această hidratare nu se referă la cafea. Chiar ar fi indicată evitarea consumului produselor cafeinate, datorită efectului diuretic. Să venim în ajutorul dumneavoastră, am realizat o listă cu ceaiurile care se pot consuma în caz de gripă.
1. Ceai de lămâie sau ceai cu lămâie
Varianta poate cea mai cunoscută ar fi ceaiul de lămâie sau ceaiul (indiferent de gust) CU lămâie. Datoriră conținutului de vitamina C, crește imunitatea, astfel scurtează perioada bolii.
1. Ceai de flori de soc negru
Studiile au demonstrat că floarea de soc negru are efecte antivirale și antimicrobiene, astfel își justifică prezența în aceasta listă. Singur nu tratează gripă, dar ca adjuvant se recomandă consumul de ceai de flori de soc negru.
3. Ceai de Echinacea
În mod sigur ați auzit deja că Echinaceea crește imunitatea și este bogat în antioxidanți. Astfel scurtează perioada inefectiilor virale sau bacteriene. Există și un studiu realizat în 2000, care a demonstrat aspectul aceasta.
4. Ceaiul verde
Ceaiul verde este foarte bogat în antioxidanți, astfel ajută detoxifierea organismului, inclusiv atunci când se luptă cu o infecție. Unele studii au arătat că ar crește și imunitatea, pe lângă faptul că susține metabolismul.
5. Ceaiuri de fructe cu MIERE
Unui ceai de fructe (fructe de pădure, căpșuni, etc.), conferă un efect terapeutic mierea adăugată (atenție la persoane care se luptă cu diabet sau cei care sunt alergici la propolis). După cum sigur știți deja, mierea are efecte benefice în caz de tuse.
Alimente
În momentul în care suferim de gripă, chiar suferim fizic. Cunoaștem cu toții aceasta senzație. Nu avem poftă de mâncare, uităm să consumăm lichide, astfel ne predispunem la dehidratare. Trebuie să ne concentrăm să avem aport potrivit de nutrienți și de apă. Recomandat ar fi să evităm alimentele procesate (inclusive fast food). Haideți să vedem ce puteam consuma.
1. Supa de pui\văcuță\legume
Supa de pui/văcuță/legume este poate juca rol multiplu în vindecare. Se poate cunsuma în cantități mari, astfel previne deshidratarea, iar ingredientele calde, calmează gâtul iritat. Supa de pui este o sursă de proteine și zinc, iar legumele vin cu un aport de vitamina A și vitamina C.
2. Usturoi
În secolul nostru, ne gândim la usturoi ca un ingredient în anumite preparate, dar mai demult se folosea ca atare în tratarea simptomelor de gripă și răceală pentru creșterea imunității. Se găsesc multe suplimente alimentare cu extract de usturoi, dar cel mai sigur și simplu e dacă se consumă așa cum e, crud.
3. Iaurt
Iaurtul natural fară zahăr adăugat, după cum știți deja, este o sursă de probiotice. Probioticele sunt bacteriile bune care ne ajută în digestive, dar cresc și imunitatea.
4. Fructe și legume proaspete
Primul sfat non-farmacologic primit în caz de gripă, este “mănâncă fructe”. Da, este un sfat util. Legumele și fructele au conținut mai mic sau mai mare de vitamina C. Legumele cu conținut mai ridicat de vitamina C ar fi următoarele: ardei roșu sau galben, portocale, kiwi, grapefruit, broccoli. Broccoli se poate consuma ca atare sau în supă de legume. Pe lângă vitamina C și E, are în compoziție și calciu și este bogat în fibre.
5. Legume cu frunze verzi
Legumele cu frunze verzi, precum spanac, varză și altele, au conținut crescut de vitamina A, C, E și K, astfel ajută la creșterea imunității dar îmbunătățesc și starea generală prin aportul de nutrienți. Se pot consuma în diferite salate, dar și în smoothie-uri.
6. Fulgi de ovăz
Poate nu este alimentul cel mai gustos, dar conferă un aport crescut de nutrienți, precum: cupru, fier, seleniu, zinc, fibre alimentare și protein. Se poate consuma împreună cu fructe prospete, astfel se bifează două alimente de pe listă deodată.
7. Condimente: ghimbir, turmenic
Există și condimente, precum ghimbir și turmenic, care ușurează simptomatologia gripei prin efectul lor antiinflamator. Se pot adăuga în ceaiuri sau în apă cu lămâie.
Conform celor menționate mai sus, se recomandă evitarea consumului de cafeină și alcool. Aceste produse favorizează deshidratarea organismului.
În cazul în care gripa are manifestări la nivelul tractlui gastrointestinal, o dietă controversată este dieta numită “BRAT”, după denumire alimentelor (în limba engleză) care se consumă, și anume:
• Banană
• Rice (=orez)
• Apples (=mere)
• Toast (=pâine prăjită)
Aceste alimente sunt ușor de digerat. Dieta BRAT vine cu aport scăzut de proteine, grăsimi, fibre alimentare și alti nutrienți. Studiile noi nu mai recomandă această dietă în caz de gastroenterite, dar alte studii susțin că pe termen scurt, poate ajuta starea de bine.
Concluzia este că gripa este provocată de virusul gripal. Tratamentul gripei este unul simptomatic în majoritatea cazurilor, antivirale sau antibiotice (în caz de suprainfecție) se administrează doar la recomandare medicală.
Bibliografie:
1. https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/?term=cold+vs++influenza&filter=simsearch2.ffrft
2. https://www.aafp.org/pubs/afp/issues/2019/1215/p751.html#treatment
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC6324415/
4. https://www.healthline.com/health/cold-flu/tea-for-colds#lemon-tea
5. https://www.healthline.com/health/what-to-eat-when-you-have-the-flu#avoid
6. https://www.webmd.com/cold-and-flu/flu-cold-symptoms#091e9c5e8014c349-2-6