Gingivita

Igiena orală joacă un rol foarte important în sănătatea organismului nostru, astfel o rutină zilnică corectă trebuie să fie o prioritate în viața de zi cu zi. Aspectul danturii și aspectul gingiilor “povestesc” despre noi. Dacă gingiile sunt roz, înseamnă că este totul bine, iar dacă gingiile sunt inflamate și roșii, există posibilitatea să avem gingivită.

Ce este gingivita?

Gingivita este o inflamație superficială, ușoară a gingiilor, o boală prodontală care se manifestă prin iritație, roșeață, durere și inflamație a gingiei. În faza incipientă, în faza de gingivită, nu se consideră o problemă majoră, dar netratată poate duce la boli mai grave ale gingiilor, numite parodontită. Această este o formă mai severă de inflamație, care se consideră cauza cea mai frecventă a pierderii dinților în rândul adulților. Spre deosebire de parodontită, gingivita este o afecțiune reversibilă.

Cea mai frecventă cauză a gingivitei este igiena orală deficitară. Obiceiurile bune de sănătate orală, cum ar fi periajul de cel puțin de două ori pe zi, folosirea aței dentare zilnic și efectuarea controalelor dentare regulate, pot ajuta la prevenirea gingivitei.

Cauzele gingivitei

Cauza cea mai comună a gingivitei este igiena orală necorespunzătoare. Dacă igiena orală nu se realizează în mod corect, se favorizează acumularea de placă dentară, astfel se favorizează și inflamarea gingiilor. Placa dentară se formează în momentul în care bacteriile care se află pe suprafața dinților intră în contact cu resturile de alimente (amidom, zahăr, etc.). Aceste bacterii se găsesc în mod obișnuit în cavitatea bucală, ajută chiar și în digestie. Dar dacă placa dentară nu se îndepărtează cu frecvența recomandată și în mod corect, cu trecerea timpului începe să se întărească și se transformă în tartru. Pe lângă faptul că nu este aspectuos tartrul dentar, începe să acumuleze bacterii, dar irită și gingiile. Tartrul deja format nu se mai poate îndepărta prin simplul periaj, doar prin detartraj realizat la o clinică stomatologică. Cu cât tartrul rămâne mai mult timp pe suprafața dinților, cu atât va irita mai puternic gingiile.

Într-o primă fază, gingiile iritate se înroșesc și se inflamează. Netrată gingivita deja formată poate duce, pe lângă parodontită și la pierderea dinților, la apariția cariilor dentare.
Parodontita presupune o afecțiune ireversibilă care pe termen lung provoacă leziuni ale țesuturilor moi și ale osului care susțin dinții, iar dacă intervine și o infecție, poate provoca și pierderea dintelui.

O altă complicație mai rar întâlnită în țările dezvoltate, este gingivita ulcero-necrotică. Este o formă gravă de gingivită care duce la simptome precum gingii dureroase, infectate care sângerează și într-un final poate duce și la ulcerații. Gingivita ulcero-necrotică încă înseamnă o provocare în țările în curs de dezvoltare, unde nutriția populației și condițiile de viață generale nu sunt corespunzătoare.

Gingivita este o boală relative frecvent întâlnită, oricine o poate dezvolta, dar există anumiți factori care cresc riscul de apariție:

• Igiena orală necorespunzătoare
• Fumatul (inclusiv mestecarea tutunului)
• Vârstă înaintată
• Alimentație nesănătoasă și dezechilibrată
• Lipsa de vitamina C
• Gura permanent uscată (trebuie văzută cauza)
• Lucrări dentare de calitate joasă care nu se potrivesc
• Dinți strâmbi (sunt foarte greu de curățat, cariile interdentare sunt des întâlnite)
• Anumite probleme de sănătate care provoacă scăderea imunității (boli oncologice, HIV/SIDA, etc.)
• Anumite medicamente antiepileptice, antihipertensive
• Modificări hormonare fiziologice (sarcină, ciclul menstrual, post-menopauză)
• Modificări hormonale provocate cu medicamente precum anticoncepționalele.

Des se aude că unii ar avea dinți mai tari, mai puțin problematici, iar alții fac vizite mai dese la stomatolog din cauza problemelor dentare. Da, așa cum presupuneți deja, s-a observat că există și un factor genetic.

Simptome ale gingivitei

Gingiile sănătoase au o nuanță roz palidă sau corai, dar, în funcție de apartenența etnică, pot conține și alți pigmenți. Primul semn a gingivitei este reprezentat de sângerarea gingivală. Atunci când observați la periajul zilnic sau la utilizarea aței dentare, că gingille încep să sângereze, indicat ar fi să solicitați sfatul unui medic dentist. Cu cât se iau măsurile necesare mai repede, cu atât șansele de a scădea riscul de complicații este mai mare. Dacă nu se solicită ajutorul stomatologului în faza incipientă, pot apărea și alte simptome, precum:

• Gingii de nuanță de roșu închis, devin inflamați și sensibili;
• Sângerări ale gingiilor în timpul periajului;
• Mușcătură dentară se modifică;
• Durere la mestecat;
• Prezența puroiului între dinți sau chir la nivelul gingiilor;
• Respirație urât mirositoare care nu dispare după periaj;
• Retracție gingivală;
• Gingii sensibile.

Mulți, până nu au un discomfort major, care îi afectează viața de zi cu zi, nu fac vizită la stomatologi, deși calitatea serviciilor oferite au ajuns la nivelul la care nu ar trebui să simtă pacientul nici cea mai mică durere. Datorită faptului că mulți nu sunt obișnuiți să solicite programări strict pentru a verifica starea dintiilor și a gingiilor, gingivita des se observă într-o stare avansată.

Tratamentul și prevenția gingivitei

Baza oricărui tratament pentru gingivită, va fi o bună igienă orală și renunțarea la fumat, dacă pacientul are asemenea obiceiuri. Sună crunt pentru cei care fumează, dar fară această rutină îmbunătățită, fară a înlătura cauzele principale, niciun tratament nu va fi cu succes pe termen lung. Se poate monitoriza foarte ușor dacă igiena orală este corespunzătoare sau nu. Cu trecerea timpului, gingiile trebuie să recapete culoarea roz pal, trebuie să dispară sângerările la periaj și sensibilitatea gingiilor.

Tratamentul și prevenția gingivitei se bazează pe următorii factori:

• Îndepărtarea plăcii dentare prin îngrijire corespunzătoare atât acasă, cât și îngrijirea profesională dacă se justifică
• Terapie medicamentoasă dacă se justifică
• Respectarea anumitor reguli în ceea ce privește dieta zilnică.

Îndepărtarea plăcii dentare se realizează cu ajutorul periajului zilnic, cu utilizarea mijloacelor adjuvante precum ață dentară și apă de gură, dar aici se încadrează și igienizarea profesională care se realizează în cabinetele stamatologice.

Haideți să începem cu ce putem face noi, fiecare dintre noi acasă pentru a preveni, nu doar gingivita, ci și alte probleme dentare. Ce înseamnă în mod exact igiena orală? O igienă orală corectă înseamnă o rutină zilnică de curățare a întregii cavități bucale, și nu doar a dinților. Trebuie să acordăm atenție și la curățarea limbii, obrajilor și gingiilor. Curățarea de bază se realizează prin periaj dentar, dar o igienă corectă nu se rezumă doar la acesta. Se recomandă și utilizarea anumitor mijloace adjuvante precum ață dentară, apă de gură și eventual duș bucal.

Se recomandă ca periajul să se realizeze minim de două ori pe zi. Ideal ar fi să se folosească și mijloacele adjuvante de două ori pe zi (cu produse care permit acest lucru), dar există un factor cu care ne luptăm cu toții, și anume timpul. Utilizarea aței dentare și a dușului bucal (acestea necesită cel maim ult timp), se poate integra în rutina de seară cel mai ușor.

Acum că știm ce trebuie să conțină rutina noastră zilnică, haideți să vedem cum trebuie să ne spălam pe dinți în mod corect și cât de des trebuie să schimbăm periuța de dinți.
Am stabilit deja că minim de două ori pe zi se recomandă se ne spălam pe dinți, dimineața (după micul dejun) și seara chiar înainte de culcare. Ideal ar fi să ne spălam pe dinți după fiecare masă, dar știm că e mai greu de sincronizat cu activitățile din timpul zilei. Contează mult și de câte ori ne spălăm, dar contează și cum ne spălăm. Ideea nu este să scăpăm de grija aceasta, ci ideea este să prevenim afectarea dinților. Pentru a elimina bacteriile în mod eficient (să nu le introducem sub gingie), un periaj corect presupune mișcări scurte și ușoare, dinspre gingie spre vârful dintelui. în timpul periajului dentar periuța de dinți trebuie înclinată într-un unghi de 45° față de linia gingiei. Mișcările trebuie să acopere atât suprafața interioară și exterioară a dintelui. Trebuie să acordăm atenție și zonelor din spate, nu trebuie să curățăm doar dinții care se văd. Este important să curățam toată dantura.

Periuța de dinți utilizată trebuie să se aleagă în funcție de nevoile fiecărei persoane. Pentru a ajunge și în zonele mai greu accesibile, se recomandă utilizarea periuțelor cu peri moi și cu capătul mic. Pentru o bună igienă orală, periuțele dentare ar trebui să se schimbe, cel tărziu, odată la 3 luni. Accentul cade pe “cel tărziu”. În mod ideal periuțele trebuie schimbate după fiecare răceală pentru a evita reinfectarea datorită bacteriilor care rămân în periuța de dinți.

Acum că știm cum trebuie să folosim și cum alegem periuța de dinți, haideți să vedem cum alegem pasta de dinți. Există o gamă extrem de largă de paste de dinți, de la 100% natural, la ceva mai chimic. Pasta trebuie să fie aleasă în funcție de vârstă persoanei, de preferințele fiecăreia, dar și de nevoile danturii. Dacă nu știm exact ce ar terbui să utilizăm să fie potrivit, putem cere inclusiv sfatul stomatologului noastru. În general se recomandă pastă de dinți cu conținut de fluor, dar cel mai important este ca pasta să fie aprobată de către Asociația Medicilor Dentiști din Romania. Această aprobare este trecută pe ambalajul pastelor care corespund normelor de siguranță.

În ceea ce privește mijloacele adjuvante, ața dentară și apa de gură, poate știm mai puțin. Folosirea aței dentare este crucială în prevenția apariției cariilor dentare. Scopul utilizării aței dentare este acela de a elimina resturile alimentare din zonele în care peiuța de dinți nu reușește să ajungă. Astfel, se previne și inflamarea gingiilor. Și utilizarea aței dentare se recomandă zilnic. Mișcările aplicate trebuie să fie blânde, să urmeze forma dintelui și să aibă o presiune mică pentru a nu răni gingiile.

Așa cum și ața dentară are rolul de a elimina resturile de alimente și bacteriile din zonele mai greu accesibile, la fel are și apa de gură. De asemenea, aceasta oferă o respirație proaspătă și, în funcție de tipul ales, poate ajuta la albirea dinților ori la întărirea smalțului dentar.

Clătirea cu apă de gură este recomandată după fiecare periaj dentar. În ceea ce privește cantitatea utilizată, scrie pe ambalajul fiecărui produs. De asemenea se trece și vârsta pentru care se recomandă. Nu se folosesc aceleași produse copiilor ca la adulți. Există produse care se utilizeză ca atare, dar există pe piață și produse care trebuie diluate înainte de utilzare. Ceea ce este foarte important de punctat, este faptul că apa de gură nu trebuie înghițită, ci trebuie eliminată din cavitatea bucală după aproximativ 20-30 secunde.

Un alt aspect important legat de apele de gură ar fi legat de compoziția lor. Produsele pe baza de clorhexidină, nu se folosesc mai mult de 30 de zile, deoarece pot colora dantura.

După ce am văzut ce putem face zi de zi pentru dantura noastră acasă, haideți să vedem ce alte indicații există. Specialiștii recomandă vizite regulate la medic stomatolog, odată la 6 luni. În cadrul acestora se realizează atât un control stomatologic, cât și o igienizare profesională. Igienizarea profesională cuprinde și periajul profesional. Oricât de multă atenție am acorda periajului realizat acasă, nu putem îndepărta toate microorganismele ce se acumulează de-a lungul zilei/timpului pe suprafața dinților. Odată la 6 luni se recomandă să se realizeze un periaj profesional, în vederea îndepărtării depunerilor de placă bacteriană și tartrului de pe dinți și de la linia gingiei. La aceste vizite solicitați sfatul stomatologului în alegerea produselor utilizate acasă. Răspundeți sincer la întrebările adresate. Medicul stomatolog trebuie să știe dacă vă confruntați cu probleme precum sensibilitatea dinților, sângerări în cavitatea bucală. Astfel, vă poate recomanda produse care chiar vor fi eficiente.

Terapie medicamentoasă se inițiază doar și numai la recomandarea medicului stomatolog. Momentan există și apă de gură care se poate utiliza zilnic, dar cum am mai menționat mai sus, există și apă de gură dezinfectantă cu conținut de clorhexidina (care se poate utiliza maxim 30 de zile, conform recomandării medicale).
Există și microsfere cu antibiotic în compoziție care sunt utilizate pentru tratarea simptomelor gingivitei și parodontitei.
În cazuri mai rare și justificate se recomandă administrarea antibioticelor orale. Ceea este important de știut, este faptul că sub 12 ani este contraindicată administrarea doxiciclinei.

Nu va fi o informație surprinzătoare că un stil de viață sănătos și o dietă echilibrată înseamnă și dinți sănătoși. Fructele, legumele, alimentele bogate în fluor dar și lactatele ne ajuta să avem o dantură sănătoasă și frumoasă.

Concluzia este că pentru a preveni apariția gingivitei, trebuie să urmăm o igienă orală completă în mod corect. Pentru o igienă orală completă, trebuie să utilizăm produsele atent selecționate potrivite nevoilor noastre. Patru produse se consideră bazale în igiena orală și anume: periuța de dinți, pasta de dinți, ața dentară și apa de gură. Dacă se folosesc acestea patru produse în mod corect și cu frevența recomandată, putem afirma că avem o rutină orală eficientă.

Bibliografie:

1. https://www.healthline.com/health/gingivitis#treatment
2. https://cliniciledrleahu.ro/igiena-orala-tot-ce-trebuie-sa-stii-despre-ingrijirea-dintilor/
3. https://dentestet.ro/blog/gingivita-cauzele-afectiunii-gingivale-simptome-tratament-prevenire
4. https://www.periodontal-health.com/hu/fogagybetegseg/
5. https://gyogyzona.hu/test-es-lelek/eletvitel/20211012-megtinitunk-hogyan-kell-helyesen-fogat-mosni.html