Gastrita

Dona24/10/2022

CE ESTE GASTRITA

Gastrita este una dintre cele mai cunoscute afecțiuni gastroesofagiene și reprezintă un grup de probleme inflamatorii ale mucoasei gastrice care pot fi însoțite, în cazurile mai grave, chiar de ulceraţii dureroase.

Peretele stomacului este alcătuit din trei straturi: mucoasa gastrică, tunica musculară și tunica seroasă. Mucoasa gastrică este partea care secretă sucurile gastrice, formând un mediu tipic acid ce îi permite stomacului să se protejeze în timpul procesului de digestie. Leziunile sau inflamațiile care pot apărea la nivelul mucoasei gastrice sunt cunoscute ca manifestări ale gastritei.

Gastrita este o afecțiune frecventă care are numeroase etiologii (cauze). În majoritatea cazurilor, gastrita nu este o problemă severă și se ameliorează rapid dacă este tratată – în lipsa tratamentului, poate dura ani.

Gastrita, deși în aparență inofensivă, poate avea efecte pe termen lung asupra calității vieții, provocând stări neplăcute, în special după mese. De asemenea, dacă nu este tratată corespunzător, gastrita poate conduce la agravarea simptomelor și la evoluția către afecțiuni mai severe, cu repercusiuni grave. De aceea, prevenția și depistarea bolii într-o fază incipientă joacă un rol esențial pentru sănătate.

CE TIPURI DE GASTRITĂ EXISTĂ

Specialiștii clasifică această boală în două categorii, în funcție de modul apariției, dar și de factorii care au produs-o:
Gastrita acută se referă la cea apărută brusc, recent instalată, din cauza unui factor nociv, de obicei preluat din mediul exterior: ingestie de acizi, baze sau substanțe toxice, chimioterapia oncologică, leziunile fizice provocate de vărsături incoercibile, arsuri termice, ischemia digestivă sau diferitele tipuri de infecții.

Gastrita cronică, ce poate fi de tip A, B sau C și necesită un criteriu de persistență în timp. De exemplu, gastrita autoimună este cea de tip A și este un rezultat al distrugerii celulelor ce produc acid clorhidric gastric. Se manifestă cel mai des la persoanele cu boli autoimune (tiroidita Hashimoto, diabet de tip I). Persoanele afectate de gastrita cronică de tip A pot dezvolta, în timp, anemie prin deficit de vitamina B12.
Gastrita cronică de tip C, uneori apare ca urmare a unor operații, intervenții chirurgicale și constă în pătrunderea greșită a bilei în stomac și nu în intestinul subțire, fapt care atacă stratul de protecție al mucoasei gastrice.

Gastrita cronică de tip B este destul de întâlnită și apare ca urmare a infecției cu agentul patogen Helicobacter pylori ce formează o enzimă capabilă să distrugă celulele mucoasei gastrice.

Ce este infecția cu Helicobacter Pylori

Întâlnită atât la copii, cât și la adulți, infecția cu bacteria Helicobacter Pylori este una dintre cele mai răspândite la om. Această bacterie a fost descoperită în anul 1982, de către doi cercetători de origine australiană. Ea se poate transmite prin intermediul apei, al alimentelor contaminate, al salivei sau din cauza unei igiene precare. Datorită formei sale spiralate, Helicobacter Pylori reușește să penetreze mucoasa stomacului, astfel încât celulele sistemului imunitar nu pot pătrunde la ea și nu o pot distruge. Netratată, infecția cu această bacterie cauzează, în timp, leziuni la nivelul mucoasei stomacului sau al părții superioare din intestinul subțire. Fiind o bacterie rezistentă în mediul acid al tractului digestiv, de multe ori, infecția nu prezintă simptome. Abia în momentul în care pacientul este diagnosticat cu gastrită sau ulcer, apar și durerile sau disconfortul specific bolii.

CAUZELE GASTRITEI

Inflamarea mucoasei gastrice poate avea loc în numeroase moduri, astfel că, printre cauzele declanșatoare ale gastritei se numără urmatoarele:
-infecțiile, pot fi de natură bacteriană, virală sau infecții cu paraziți. În ceea ce privește infecțiile cu bacterii, cea mai frecventă este infecția cu Helicobacter pylori, însă gastrita mai apare și atunci când organismul ia contact cu alte bacterii, precum streptococul alfa-hemolitic, Proteus sau E. Coli;
-alimentația dezechilibrată, consumul preponderent de alimente iritante (produse semipreparate, alimente prăjite sau picante, dulciuri) ori băuturi alcoolice sau carbogazoase ajunge, uneori, să provoace inflamarea mucoasei gastrice;
-medicamentele cu efect iritant, tratamentul îndelungat sau în doze mari cu unele medicamente, așa cum sunt antiinflamatoarele nesteroidiene, poate contribui la declanșarea gastritei;
-obiceiurile vicioase, fumatul și consumul excesiv de alcool pot avea efecte deosebit de nocive și asupra sănătății stomacului. Fiind puternic iritante, atât tutunul, cât și alcoolul pot provoca iritații sau chiar leziuni la nivelul mucoasei gastrice;
-stresul, un stil de viață stresant își pune întotdeauna amprenta asupra stării de sănătate a organismului, acest lucru fiind valabil și în acest caz, stresul aflandu-se printre cei mai frecvenți factori ai declanțării gastritei.

SIMPTOME ȘI COMPLICAȚII

Indiferent că vorbim de o formă acută sau de una cronică a gastritei, simptomele acestei afectiuni sunt aceleași. Astfel, pacientul poate acuza:
-dureri abdominale la nivelul epigastrului (în capul pieptului), ce se pot accentua imediat după mese;
-senzație de arsură de-a lungul tractului digestiv (pirozis);
-meteorism (balonare);
-senzația de prea plin după fiecare masă;
-greață sau vărsături;
-lipsa poftei de mâncare;
-în cazuri rare, atunci când se produc ulcerații și sângerări la nivelul mucoasei gastrice, poate apărea melena (prezența sângelui în scaun);
-scădere în greutate.

În momentul în care bacteria Helicobacter pylori a cauzat deja leziuni la nivelul mucoasei stomacului, apar durerile abdominale în partea superioară. Arsurile gastrice sau pirozisul, disconfortul pe care îl simți în spatele osului pieptului, senzația de greață, vărsături, balonare, spasmele și durerile abdominale, apărute imediat după masă sunt printre cele mai amintite simptome pe care le menționează pacienții care suferă de gastrită.

Complicații posibile

Există situații când gastrita evoluează tacit, fără simptome evidente, ajungând să fie depistată atunci când deja a avansat spre afecțiuni mai severe. Printre cele mai des întâlnite complicații ale gastritei se numără ulcerul gastric (atunci când ulcerațiile apar la nivelul mucoasei stomacului) sau duodenal (când leziunile se formează pe peretele duodenului). Dacă leziunile provocate de ulcer ajung să perforeze peretele afectat, ulcerul devine o urgență chirurgicală, fiind o complicație ce poate pune în pericol viața pacientului.

De aceea, diagnosticarea timpurie a gastritei și administrarea tratamentului corespunzător au o importanță majoră în prevenirea unei afecțiuni cum este ulcerul.

Alte complicații ce pot fi provocate de evoluția gastritei sunt: anemia feriprivă, anemia megaloblastică, peritonita acută sau chiar cancerul gastric.

CÂND SĂ MERGI LA MEDIC

Dacă ai indigestie sau durere de stomac, te poți trata la domiciliu adoptând modificări în alimentație și urmând un tratament cu antiacide prescris de medic.
Mergi la medic dacă:
-ai simptome ale indigestiei care durează mai mult de 1 săptămână sau care îți provoacă durere severă ori disconfort;
-crezi că a apărut ca urmare a medicamentelor care ți-au fost prescrise;
-ai vărsături cu sânge sau observi sânge în scaun (scaunele pot să pară negre).
Durerea de stomac și durerea abdominală nu sunt întotdeauna simptome ale gastritei – durerea poate să fie provocată de o serie de alte probleme digestive, de la meteorism (acumulare excesivă de gaze în stomac și la nivelul intestinelor) la sindromul de colon iritabil.

CARE SUNT FACTORII CARE CONTRIBUIE LA APARIȚIA GASTRITEI

Clasificarea afecțiunii după natura agentului care ii declansează apariția poate fi sumarizată astfel:
-gastrita de cauză infecțioasă, se datorează acțiunii mai multor patogeni care pot fi reprezentați de bacterii – H.pylori, H. heilmanii, S. alfa hemolitic, Stafilococcus, Proteus, Escherichia coli, bacilul Koch (agentul etiologic al tuberculozei), Treponema pallidum (agentul etiologic al sifilisului); virusuri – Citomegalovirus, Herpes virus; fungi-Candida; paraziți- Strongiloides, Toxoplasma;
-gastrita autoimună, gastrita atrofică cu anemie Biermer se datorează acțiunii anticorpilor anti celula parietală gastrică, anticorpilor anti factori intrinsec, anticorpilor antilipoproteinelor;
-gastrita medicamentoasă, determinată de tratamentele cu antiinflamatoare nesteroidiene;
-gastrita specifică, boala Crohn, gastrita eozinofilică (prezentă la persoanele cu alergie alimentară se datorează unui infiltrat eozinofilic la nivelul mucoasei gastrice) și limfocitară (acumularea de limfocite mature la nivelul mucoasei gastrice asociată frecvent infecției cu H.pylori).

Inflamația mucoasei gastrice poate fi determinată și de anumite obiceiuri nocive-fumat sau de regimuri alimentare care includ consumul de alimente (crudități) sau băuturi (alcool, cafea, ceai verde, băuturi carbogazoase,) care cresc aciditatea gastrică.

Următoarele situații reprezintă factori de risc pentru gastrită:
-folosirea frecventă a antiinflamatoarelor nesteroidiene și a aspirinei;
-vârsta înaintată;
-consumul excesiv de alcool și fumatul;
-consum excesiv de cafea (mai ales pe stomacul gol);
-consumul/ adicția de droguri precum cocaina;
-stresul (crește aciditatea gastrică);
-tratamentul împotriva cancerului (chimio și radioterapia);
-alte boli precum: HIV/SIDA, boala Crohn, boala celiacă (intoleranța la gluten), sarcoidoza, infecții virale și parazitare;
-boli autoimune: anemie pernicioasă, boala Hashimoto, diabetul zaharat tip I;
-stresul rezultat din leziuni traumatice majore, intervenții chirurgicale ample, arsuri întinse, accidente vasculare cerebrale etc;
-refluxul de bilă în stomac;
-dieta scăzută în fibre;
-dieta cu conținut crescut de alimente procesate, dieta de tip „fast-food”, cu prăjeli, grăsimi animale etc.

DIAGOSTIC

Diagnosticul de gastrită se poate pune analizând simptomele amintite de pacient, prin anamneză și prin investigatii amănunțite:
-teste la scaun, teste de respirație, testul pentru infecția cu Helicobacter pylori – prin care se poate depista prezența bacteriei în organism;
-endoscopia digestivă superioară, care se realizează printr-un endoscop, un tub flexibil, de calibru redus, ce se introduce în cavitatea bucală și de aici în esofag, stomac, duoden, fără a jena respirația.
-radiografia cu bariu, pacientul ingerează o suspensie pe bază de sulfat de bariu, după care se realizează o radiografie cu raze X, pentru a urmări traseul sulfatului de bariu de-a lungul tractului digestiv și pentru a evidenția eventualele zone inflamate.

TRATAMENTUL ÎN GASTRITĂ

În funcție de simptomele prezente, dar și de rezultatele investigațiilor medicale, medicul specialist apelează la diferite metode de tratament, ce pot include:
-tratament simptomatic, include medicamente ce reduc sau inhibă secreția gastrică în exces. Clasele de medicamente folosite cel mai des pentru ameliorarea simptomelor gastritei sunt antiacidele, inhibitorii pompei de protoni (IPP: omeprazol, esomeprazol, pantoprazol etc.) și inhibitorii receptorilor histaminei (ranitidina, famotidina etc.);
-tratament antibiotic, este indicat în infecția cu H. pylori sau altă bacterie, fiind stabilit în urma unei antibiograme, pentru a identifica acele antibiotice la care agentul patogen este sensibil. De regulă, în infecția cu Helicobacter pylori, se stabilește o schemă de tratament cu doua sau chiar trei antibiotice asociate;
-regim alimentar, pentru evitarea crizelor de hiperaciditate gastrică, este recomandat un regim bazat pe alimente fierte sau coapte, cu prudență în ceea ce privește fructele și legumele proaspete. De asemenea, este contraindicat consumul de alimente prajite sau cu un conținut ridicat în grăsimi, același lucru fiind valabil și pentru dulciuri, băuturi carbogazoase, alcool sau cofeină în exces. Sunt recomandate mese frecvente, la ore fixe, cu porții mici.
-regim igieno-dietetic, reguli generale de urmat:
-mâncați trei mese principale pe zi și două gustări între mese, cu volum redus;
-înainte de culcare se recomandă o mică gustare;
-mâncarea trebuie să fie bine mestecată, masa luată în liniște, fără grabă, stând așezat;
-temperatura mâncărurilor și a băuturilor trebuie să fie cât mai apropiată de temperatura camerei.
-regimul alimentar constă în evitarea alimentelor sau obiceiurilor nocive, care cresc aciditatea gastrică.

Nu se recomandă în gastrită următoarele alimente:
-fructe acide (citrice) și legume acide (ceapă, usturoi);
-exces de alcool, ciocolată, cafea, ceai negru, energizante, fumat;
-porumb, produse din porumb;
-lactate grase (smântână, unt, iaurt gras etc);
-mâncare grasă, de tip „fast-food”, cipsuri;
-alimente condimentate, iuți;
-ouă prăjite;
-înghețată, prăjituri, produse de patiserie;
-marinade, maioneză, sosuri cremoase și grele;
-nuci, alune, unt de arahide;
-carne procesată (cârnați, hot-dog);
-carne roșie (vită, rață, gâscă);
-carne afumată;
-băuturi carbogazoase;
-condimente precum: piper, chili, mustar, ardei iute, nucșoară;
-roșii, produse din roșii (suc, pasta, sos).

Toate aceste recomandări sunt mai ales utile în gastrita produsă de factorii de mediu (alimentație, alcool, fumat etc).

PREVENȚIE

Deoarece tulburările digestive pot apărea și ca urmare a unor obiceiuri alimentare nesănătoase, tratamentul trebuie susținut și de următoarele măsuri:
-evitarea mâncărurilor condimentate, a meselor abundente, bogate în grăsimi;
-îmbunătățirea regimului alimentar prin eliminarea din meniu a următoarelor alimente: carnea afumată sau grasă, produsele prăjite, legumele picante (usturoi, hrean, ceapă) și a celor bogate în celuloză (mazăre, conopidă, ridichi);
-evitarea consumului de substanțe care stimulează producția de acid gastric (alcoolul, cafeaua, ceaiul verde, negru, sucuri de fructe citrice, nicotina);
-renunțarea la fumat;
-sunt recomandate mesele mici și dese;
-este indicat să se respecte cele trei mese principale și două gustări pe zi.

De asemenea, medicamentele analgezice trebuie utilizate în cantități mici și pe termen scurt, la recomandarea medicului. Toate aceste măsuri, combinate cu un stil de viață echilibrat, care îi permite pacientului să aibă o stare emoțională bună, lipsită de stres, pot ameliora rapid simptomele gastritei, îmbunătățind starea de sănătate. Majoritatea persoanelor care se confruntă cu această problemă reușesc să o depășească, urmând un regim alimentar potrivit, respectând tratamentul și indicațiile medicului, punând, astfel, sănătatea pe primul loc.

Prevenția infectării cu Helicobacter pylori:
-spălarea regulată pe mâini cu apă și săpun, mai ales după folosirea toaletei sau înainte de a ne așeza la masă;
-menținerea unei igiene corespunzătoare a veselei de bucătărie și a tacâmurilor;
-evitarea contaminării mâncării și a apei potabile;
-evitarea contactului intim cu membrii familiei infectați (sărut, folosirea în comun a periuței de dinți, tacâmuri, pahare etc).

Bibliografie:
www.nhs.uk
“Gastritis – Symptoms and Causes.” Mayo Clinic, 2022, www.mayoclinic.org/
Azer, Samy A, and Hossein Akhondi. “Gastritis.” Nih.gov, StatPearls Publishing, 19 Jan. 2022, www.ncbi.nlm.nih.gov/
Trifan A.;Gheorghe C, Dumitrascu D. et al. “ Gastroenterologie si hepatologie clinica”- ed Medicala 2018, Gastritele cornice, p.91-94