Fibrilația atrială, una dintre cauzele cheagurilor de sânge

Fibrilația atrială este un ritm anormal al inimii – aritmie – care apare de cele mai multe ori la persoanele trecute de vârstă a două și care poate persistă. Atunci când aceste descărcări electrice se produc, rezultatul este contracția extrem de rapidă a atriului (auriculului), ceea ce duce la contracția mai rapidă și mai puțin eficientă a ventriculului. Contracțiile se produc la intervale atât de mici încât pereții atriului freamătă și scade astfel cantitatea de sânge pompată în ventriculi.

Simptomele pot include senzația de slăbire, puls neregulat, dispnee (lipsa de aer), amețeli, leșin sau tăierea respirației. La o persoană în vârstă aceste probleme duc la stare de șoc, dureri în piept sau chiar atac de cod.

În cazul în care contracțiile ventriculului sunt mai puține de 120 de bătăi pe minut, pacientul poate să nu prezinte simptome. Dar dacă acestea sunt mai dese, pot apărea palpitații și disconfort în zona pieptului.

Este o diferență între fibrilația atrială și murmurul cardiac. În primul caz, ritmul atriului este neregulat ceea ce cauzează același fenomen ventriculului. Murmurul cardiac face ca ritmul celor două componente să fie egal. Dacă o persoană suferă de ambele boli, ventriculele tind să se contracte mai încet decât atriul. Acest lucru este cauzat de nodul atriventricular și de legătura sa care nu poate conduce impulsurile electrice în ritmul corespunzător. Prin urmare, la fiecare secundă, numai cel de-al patrulea impuls face că ventriculele să bată mai repede pentru a se umple complet cu sânge, având drept consecință expedierea unei cantități uriașe de sânge către organism. Astfel, când tensiunea scade, apare riscul producerii unui atac de cord.

Se diagnostichează prin electrocardiogramă

Aceste două boli apar pe nesimțite, însă de cele mai multe ori sunt precedate de tensiune mare, de abuzul de alcool, de disfuncții ale arterelor coronariene sau de întrebuințarea excesivă a hormonilor tiroidieni.

Din moment ce fibrilația atrială face că atriul să nu elibereze complet sângele către ventricule în timpul unei bătăi, există riscul ca o parte din sângele rămas să formeze cheaguri. Ca urmare, bucăți din acestea trec în ventriculul sting și apoi în sistemul circulator unde pot cauza blocarea arterelor (embolii). Iar în momentul în care acestea ajung la creier pot provoca atacuri cerebrale.

Este foarte important ca de la apariția primelor simptome, persoană afectată să se prezinte pentru control la medic, astfel încât boală să fie luată din pripă și să se evite eventuale probleme grave precum infarctul ori accidentul vascular cerebral. Cea mai eficientă metodă folosită pentru diagnosticare este electrocardiogramă. Dacă se suspectează existența unei fibrilații atriale episodice, specialistul poate recomandă un aparat care înregistrează ritmul cardiac continuu, de obicei pe o perioada de 24 ore (electrocardiogramă Holter).

Tratamentele acestor boli includ stabilizarea contracțiilor ventriculare, medicamente împotriva cheagurilor sau pentru menținerea unui ritm normal al inimii, ori șocuri electrice.

Ți-a plăcut articolul? Dă-i un SHARE!