Fibrilatia atriala, o cauza putin cunoscuta a accidentului vascular cerebral

Fibrilatia atriala reprezinta un ritm neregulat al inimii – aritmie – care apare de cele mai multe ori la persoanele trecute de varsta a doua, dar nu numai, si care poate persista.
Se estimeaza ca in lume traiesc 33,5 milioane de persoane cu fibrilatie atriala, conform unei estimari a Organizatiei Mondiale a Sanatatii.

Fibrilatia atriala reprezinta un risc mare pentru sanatate, aceasta putand duce la formarea de cheaguri de sange, aparitia unui accident vascular cerebral, insuficienta cardiaca si alte complicatii cardiace, conform Asociatiei Americane a Inimii.
Din pacate, conform unui studiu realizat recent in Statele Unite, care a constat in monitorizarea unui grup de persoane din zece tari (Argentina, Australia, Canada, Germania, Japonia, Thailanda, Olanda, Uganda, Marea Britanie si Statele Unite), doar 48% dintre oameni cunosc cate ceva despre fibrilatia atriala – un procent mai mic decat cel observat in cazul altor boli comune. De asemenea, mai putin de 46% dintre participantii la sondaj erau constienti de faptul ca fibrilatia atriala poate conduce la accident vascular cerebral.

In cazul acestei probleme de sanatate, ritmul neregulat al inimii duce la o contractie rapida a atriului (auriculului) si la contractia mai rapida si mai putin eficienta a ventriculului. Contractiile se produc la intervale atit de mici incit peretii atriului freamata si scade astfel cantitatea de singe pompata in ventriculi.
In cazul in care contractiile ventriculului sunt mai putine de 120 de batai pe minut, pacientul poate sa nu prezinte simptome. Dar daca acestea sunt mai dese, pot aparea palpitatii si disconfort in zona pieptului, senzatia de slabire, constientizarea unui puls neregulat, dispnee (lipsa de aer), ameteli, lesin sau taierea respiratiei. La o persoana in virsta aceste probleme duc la stare de soc, dureri in piept sau chiar atac de cod.

De asemenea, din moment ce fibrilatia atriala face ca atriul sa nu elibereze complet sangele catre ventricule in timpul unei batai, exista riscul ca o parte din singele ramas sa formeze cheaguri. Ca urmare, bucati din acestea trec in ventriculul sting si apoi in sistemul circulator unde pot cauza blocarea arterelor (embolii). Iar in momentul in care acestea ajung la creier pot provoca atacuri cerebrale.

Identificarea timpurie a fibrilatiei atriale si inceperea tratamentului poate fi un mod facil, necostisitor si util pentru prevenirea unui accident vascular cerebral.
Asadar, este foarte important ca de la aparitia primelor simptome, persoana afectata sa se prezinte pentru control la medic, astfel incat boala sa fie luata din pripa si sa se evite eventuale probleme grave precum infarctul ori accidentul vascular cerebral.

Cea mai eficienta metoda folosita pentru diagnosticare este electrocardiograma.
Daca se suspecteaza existenta unei fibrilatii atriale episodice, specialistul poate recomanda un aparat care inregistreaza ritmul cardiac continuu, de obicei pe o perioada de 24 ore (electrocardiograma Holter).
Tratamentele acestor boli includ stabilizarea contractiilor ventriculare, medicamente impotriva cheagurilor sau pentru mentinerea unui ritm normal al inimii, ori socuri electrice.