
Femeile de 30 de ani, cele mai afectate de sindrom premenstrual
Dona28/01/2022Celebra cauză invocată în lumea femeilor pentru foarte multe comportamente aparent inexplicabile și des pomenită de bărbați din aceleași motive, sindromul premenstrual se manifestă în a doua jumătate a ciclului menstrual prin anumite schimbări fizice și/sau emoționale, mai mult sau mai puțin resimțite conștient.
Conform statisticilor, circa 80% dintre femei manifestă cel puțin o dată simptome tipice sindromului premenstrual, 30-40% dintre femeile care au menstruație se plâng că această problemă le tulbură activitățile de zi cu zi, iar 3-8% dintre femei sunt serios afectate de aceste efecte secundare.
Cele mai predispuse sunt femeile în jur de 30 de ani, iar după menopauza, când nivelul hormonal este scăzut, simptomele încetează.
Apare între ovulație și prima zi de ciclu
În general, semnele apar după ovulație și sunt resimțite în special cu puțin timp înainte de menstruație. Acestea includ simptome fizice precum umflarea și sensibilitatea sânilor, retenția de lichide, balonarea, creșterea în greutate, constipație, acnee, poftă de dulce sau de alimente sărate, moleșeală și oboseală, scăderea libidoului, migrene, nervozitate și agresivitate, depresie, anxietate și scăderea puterii de concentrare. În cazul persoanelor care manifestă tulburări severe ale dispoziției, migrene puternice, tulburare bipolară (alternanața depresiei cu mania), depresie accentuată și crize de anxietate este posibil să fie vorba de sindrom disforic premenstrual.
Neplăcerile sunt determinate de modificările ce se petrec în sistemul endocrin în perioada cuprinsă între ovulație (între ziua 10 și ziua 22 a ciclului menstrual) și prima zi de ciclu. Acest lucru se întâmplă deoarece organismul se pregătește de o eventuală sarcina și hormonii produși de hipotalamus, de glanda pituitară, de glanda tiroidă, de suprarenale și de ovare trimit diverse mesaje spre restul organismului, iar aceste semnale pot perturbă tot corpul aducând diverse modificări, de la nivelul de energie până la schimbări dispoziție și fluctuații în greutate.
Exercițiile fizice regulate și yoga sunt de ajutor
Pentru a reduce simptomele neplăcute este bine să se ia, la recomandarea medicului, suplimente cu vitamina B6, vitamina E și cu mineralele calciu, magneziu (în special) și zinc, să se limiteze stresul în familie și la locul de muncă și să se reducă aportul de cofeină, de zahăr și de sare. De asemenea, rezultate foarte bune au manifestat persoanele care urmează un program de exerciții fizice regulate, fac yoga cel puțin o dată la câteva zile și au o alimentație în care predomină fructele și legumele proaspete.
Printre plantele care s-au dovedit eficiente pentru combaterea efectelor neplăcute ale sindromului premenstrual se numără Vitex Agnus Castus, cunoscută în popor sub denumirea de mielarea. Această influențează ovulația și producția de estrogen, reduce iritabilitatea, sensibilitatea sânilor, crampele, durerile de cap și retenția de lichide.
Și luminița nopții, cunoscută și sub numele de primulă de seară, este utilă, uleiul obținut din această fiind bogat în acid gamma-linoleic, ce are influență pozitivă asupra prostaglandinelor.
Ginkgo biloba este o altă plantă indicată în această problema. Tratamentele cu această reducând sensibilitatea sânilor, retenția de lichide, îngrășarea și apatia.
Este recomandat că, pentru a testa eficacitatea tratamentelor naturiste, să se urmeze fără întrerupere circa 2-3 cicluri menstruale.
Simtomele pot indică unele afecțiuni „ascunse”
Atenție! Este posibil că simptomele puse pe seama sindromului premenstrual să fie, de fapt, semne ale unor alte afecțiuni. De aceea, este bine să se țină un jurnal al momentului apariției acestor probleme, în funcție de ovulație și de zilele în care survin menstrele.
În cazul în care simptomele persistă, la aceeași intensitate, după schimbarea stilului de viață, este indicat să se apeleze la medic.
Deși nu există un anumit tip de analize pe baza cărora se poate stabili diagnosticul de sindrom premenstrual, specialistul se poate pronunța folosind investigații complexe, de la cele de sânge – care includ indicii tiroidei – până la antecedentele familiale. În urmă acestora, el poate recomandă o anumită medicație care va reduce simptomatologia și va îmbunătăți calitatea vieții.
Ți-a plăcut articolul? Dă-i un SHARE!