Epilepsia

Dona30/08/2022

Epilepsia este o boală ce afectează creierul și care declanșează convulsii, denumite și crize epileptiforme. Convulsiile apar din cauza unei creșteri bruște a activității cerebrale și pot determina apariția de simptome variate. Epilepsia afectează toate categoriile de vârstă, unde primele crize sunt declanșate în general ori în copilărie ori la persoanele cu o vârstă de peste 60 de ani. Din cauza faptului că epilepsia este o boală cronică, doar cu trecerea timpului pot apărea îmbunătățiri a stării de sănătate.

Epilepsia nu este formată doar din crizele caracterizate prin convulsii tonice generalizate, acestea fiind doar o formă a acestei boli. Acest diagnostic cuprinde un spectru larg de disfuncţii cerebrale, de la uşoare până la extrem de violente, ce pot pune în pericol viaţa persoanei bolnave. Epilepsia este caracterizată ca fiind o transmitere defectuoasă a impulsului nervos, unde activitatea neuronală este anormală, ceea ce cauzează senzaţii, sentimente şi comportamente anormale.

 

Cauzele epilepsiei

La nivel global peste 65 de milioane de persoane sunt diagnosticate cu epilepsie, unde cauza declanşării acestei boli nu a putut fi identificată la aproximativ jumătate dintre aceştia.

Epilepsia poate fi declanșată de mai mulți factori, precum:
• Factori genetici – deși influența genetică este limitată şi insuficientă pentru declanşarea bolii, anumite tipuri de epilepsie, localizate în anumite părţi ale creierului şi declanşatoare de crize epileptice pot fi transmise din generație în generaţie;
• Traumatisme craniene – în urma unui traumatism cranian, epilepsia poate fi declanșată;
• Anomalii ale creierului – malformații vasculare, atacul vascular cerebral şi tumorile cerebrale sunt cele mai frecvente cauze în declanşarea epilepsiei;
• Infecţii – anumite infecţii precum, encefalita, infecţia cu virusul HIV/SIDA şi anumite infestări parazitare pot cauza apariţia epilepsiei;
• Afecţiuni prenatale – pe timpul sarcinii, unele infecţii materne, deficitul de oxigen sau o alimentaţie deficitară reprezintă factori ce pot cauza apariţia epilepsiei la nou-născut;
• Tulburări de dezvoltare – autismul sau neurofibromatoza, ce implică probleme ale dezvoltării corecte a neuronilor pot fi factori declanşatori ai epilepsiei;

 

Factori de risc în epilepsie

Factorii de risc ce pot determina creșterea riscului de apariție a bolii sunt:

• Vârsta – deși boala se poate declanşa la orice vârstă, apariţia primelor simptome de epilepsie are loc la copiii sub 17 ani sau persoanele în vârstă, de peste 60 de ani;
• Istoricul medical al familiei – dacă în cadrul familiei unul sau ambii părinţi suferă de epilepsie, copilul are un grad de risc ridicat în a dezvolta această condiţie medicală;
• Leziuni la nivelul capului – traumatismele craniene sunt asociate cu apariţia unora dintre cazurile de epilepsie;
• Atacul vascular cerebral – bolile ce pot afecta capacitatea vasculară au un grad de risc crescut în a declanşa crizele de epilepsie;
• Demența sau boala Alzheimer – formele de demență senilă pot crește riscul de apariție a epilepsie, în special în cazul persoanelor de peste 60 de ani;
• Infecţiile cerebrale – infecţiile de tipul meningitei pot declanşa crizele epileptice;

 

Simptome ale epilepsiei

Epilepsia este declanșată din cauza unei activități anormale în creier, ce cauzează convulsii, comportament neobişnuit sau senzaţii neobişnuite. Epilepsia se manifestă în funcţie de zona afectată a creierului de activităţile anormale, unde în cazul în care acest tip de activitate are loc în zona creierului responsabilă cu vedere pot apărea halucinaţii vizuale, iar dacă zona afectată este cea responsabilă cu coordonarea mişcării, își poate face apariţia tremuratul necontrolat sau pierderea echilibrului.

Cele mai frecvente simptome ale epilepsiei sunt:

• Confuzie temporară;
• Contracturi musculare;
• Mişcări necontrolate ale membrelor superioare şi inferioare;
• Pierderea cunoştinţei;
• Simptome psihice: anxietate, atac de panică, teama.

 

Crizele epileptice: tipuri şi manifestări

Conform clasificării medicale, crizele epileptice sunt împărţite în două categorii, prima fiind epilepsia cu crize parţiale unde activităţile cerebrale anormale au loc în zone specifice ale creierului şi epilepsia cu crize generalizate, unde impulsul electric circulă haotic la nivelul întregului creier.

Crizele epileptice parţiale

În funcţie de modul de manifestare, crizele epileptice sunt clasificate astfel:
• Crize parţiale fără pierderea cunoştinţei – în timpul acestor crize își pot face apariţia o multitudine de moduri de manifestare, precum: convulsii la nivelul membrelor, ameţeală, amorțeală generalizată, stare emoţională afectată, apariţia de lumini intermitente;
• Crize parţiale cu pierderea cunoştinţei – bolnavul în timpul acestui tip de criză se poate detaşa faţă de orice stimul, timp în care poate desfăşura acţiuni repetitive lipsite de sens, cum ar fi frecatul sau tremuratul mâinilor, mers în cerc sau se poate instala leşinul;

Crizele epileptice generalizate

În cadrul acestor tipuri de crize epileptice, activităţile cerebrale anormale au loc la nivelul întregului creier.

Aceste tipuri de crize epileptice sunt împărţite în 6 categorii:
• Crize petit mal – aceste crize mai poartă denumirea şi de crize de absență, unde acestea apar în special la copii şi se caracterizează prin lipsa de atenţie şi reactivitate;
• Crize tonice – pe parcursul acestor crize, musculatura se contractă în zona spatelui, braţelor şi a picioarelor şi de asemenea acestea pot afecta şi starea de conştiență a bolnavului;
• Crize atonice – acest tip de criză este caracterizat prin pierderea controlului asupra musculaturii;
• Crize clonice – sunt asociate cu mişcări repetitive şi necontrolate la nivelul braţelor, gâtului şi fetei;
• Crize miclonice – acest tip de criză apare subit, cu mişcări scurte şi necontrolate ale părţii superioare a corpului;
• Crize tono-clonice – în cazul acestor crize, pacientul își pierde subit cunoştinţa şi întregul corp intră într-o stare de rigiditate, însoţită de tremurături şi mişcări involuntare. În anumite situații persoana afectată își poate muşca limba şi pierde controlul asupra sfincterelor.

 

Factori declanşatori ai epilepsiei

În cazul persoanelor ce suferă de epilepsie, există anumiți factori externi ce sporesc riscul de producere a unui episod acut, cei mai frecvenţi fiind:
• Oboseala şi lipsa somnului;
• Perioadele stresante şi de durată;
• Virozele;
• Febra;
• Luminile intermitente şi strălucitoare;
• Consumul de ciocolată, cafea şi substanțe interzise;
• Factorii alimentari.

 

Diagnostic

Cu ajutorul istoricului medical şi pe baza simptomelor prezentate, medicul va recomanda realizarea mai multor tipuri de teste pentru stabilirea diagnosticului şi pentru a determina cauza convulsiilor.

Următoarele teste sunt utilizate în diagnosticarea epilepsiei:
• Examen fiziologic – în cadrul acestui examen, medicul va verifica comportamentul, capacitatea motorie şi funcţiile mentale pentru stabilirea tipului de epilepsie;
• Teste de sânge – cu ajutorul acestor teste se va verifica dacă este prezentă o infecţie în organism, dacă există o afecţiune genetică sau dacă este prezentă o altă condiţie medicală ce poate declanşa convulsiile;
• Electroencefalograma – cu ajutorul electroencefalogramei este înregistrată activitatea electrică a creierului, pentru a verifica dacă există vreo anomalie a undelor cerebrale chiar şi în absenţa convulsiilor;
• Test de imagistica cu computer tomograf – cu ajutorul acestui test medicul verifica dacă există tumori, sângerări cerebrale sau chisturi ce ar putea provoca convulsiile;
• Test RMN – acest test indică existenţa unor leziuni sau anomalii ce ar putea explica apariţia convulsiilor;
• Test PET (tomografie cu emisie de pozitroni) – înainte de utilizarea RMN-ului se va injecta o soluţie radioactivă, ce are ca scop detectarea eventualelor anomalii;
• Teste neuropsihice – medicul va testa memoria, abilitatea de vorbire şi gândirea, astfel putând afla ce zonă a creierului este afectată.

 

Tratament pentru epilepsie

Potrivit statisticilor, aproximativ 70% dintre persoanele ce suferă de epilepsie scapă de convulsii dacă urmează tratamentul recomandat de către medici. Din cauza faptului că nu există vreun medicament generic în tratarea tuturor tipurilor de epilepsie, diagnosticarea corectă a bolii este un prim pas către o viaţă normală pentru pacient.

În cazul copiilor, convulsiile cauzate de epilepsie dispar după o administrare corectă şi îndelungată de 2-3 ani de medicamente anticonvulsive. Adulții sub tratament medicamentos, pot elimina medicaţia sau pot reduce dozajul după o absenţă de trei ani consecutivi a convulsiilor de la începerea tratamentului.

Stabilirea medicaţiei ce va fi administrată pacientului reprezintă un proces complex, unde medicul va lua în considerare mai mulți factori, precum vârsta, frecvența convulsiilor, alături de alte probleme de sănătate existente dacă este cazul. Astfel, medicul se asigura că medicamentele prescrise nu vor interacţiona cu celelalte medicamente.
În majoritatea cazurilor, dozajul iniţial este mic şi va creşte progresiv până în momentul în care convulsiile ajung să fie ţinute sub control.

 

Rolul medicamentelor anticonvulsive

Anticonvulsivele nu reprezintă un antidot pentru epilepsie şi nu opresc convulsiile în momentul producerii lor. Anticonvulsivele acţionează asupra neurotransmiţătorilor, reducând activitatea electrică ce duce la apariţia convulsiilor.

Din cauza faptului că există mai multe tipuri de epilepsie, alegerea tratamentului de către medic este destul de complexă, în anumite situații fiind necesară o combinaţie de medicamente pentru a împiedica apariţia convulsiilor.

Aceste medicamente pot fi administrate pe cale orală, injectabilă sau sub formă lichidă, o dată sau de două ori pe zi. Este esențial ca medicaţia să fie administrată zilnic, conform recomandărilor medicului şi la aproximativ acelaşi interval orar.

Din păcate medicaţia anticonvulsivă are o serie de efecte secundare, acestea fiind:
• Ameţeli;
• Oboseala;
• Pierderea în greutate;
• Probleme de coordonare;
• Probleme de memorie;
• Probleme de vorbire;
• Iritaţii ale pielii;
• Inflamarea unor organe;
• Depresie;
• Gânduri suicidale – în cazuri rare.

 

Complicații ale epilepsiei

Criza epileptică în anumite situații poate pune în pericol viaţa bolnavului, cât şi a celor din jurul său din cauza următoarelor complicații asociate epilepsiei:
• Înec – există o probabilitate destul de ridicată de înec dacă persoană ce suferă de epilepsie are o criză epileptică în timp ce înoată;
• Cădere – din cauza unei crize epileptice, pacientul poate suferi un traumatism cranian sau își poate fractura oasele în funcţie de circumstanţele în care se afla;
• Accident de maşină – persoana afectată de epilepsie poate produce un accident dacă în momentul în care conduce un autoturism survine o criză epileptică;
• Probleme de sarcină – crizele epileptice pot pune în pericol atât gravida cât şi fătul, iar unele medicamente antiepileptice pot cauza defecte la naștere;
• Probleme de ordin emoțional – persoanele ce suferă de epilepsie sunt mai predispuse la probleme de ordin psihologic;
• Status epilepticus – în acest caz, pacientul ce suferă de epilepsie poate avea convulsii mai lungi de 5 minute sau mai multe episoade consecutive, fără perioade de recăpătare a cunoştinţei. Acest tip de convulsii pot crea traume cerebrale ireversibile şi în anumite cazuri pot duce chiar la deces.

 

Prevenţie

Din păcate, epilepsia nu este o condiţie medicală ce poate fi prevenită, ci doar ţinută sub control cu ajutorul medicaţiei şi a obiceiurilor sănătoase. Următoarele sfaturi vă pot ajuta în limitarea apariţiei convulsiilor:
• Administrarea corectă a medicamentelor recomandate de medic;
• Orice anomalie emoţională, cognitiva sau de comportament trebuie menţionată medicului;
• Să vă odihniţi suficient;
• Limitați stresul;
• Faceţi mişcare;
• Limitați consumul de cafea, tutun şi alcool;
• Evitaţi adoptarea unei diete restrictive;
• Anunţaţi medicul dumneavoastră dacă plănuiţi să urmaţi alt tratament medicamentos;
• Purtaţi o brăţară specială pentru persoane cu epilepsie, vă poate salva viaţa în anumite momente.

 

Surse:
1. https://www.epilepsy.com/what-is-epilepsy
2. https://www.healthychildren.org/English/health-issues/conditions/seizures/Pages/Epilepsy-in-Children-Diagnosis-and-Treatment.aspx
3. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/epilepsy/symptoms-causes/syc-20350093#:~:text=Epilepsy%20is%20a%20central%20nervous,races%2C%20ethnic%20backgrounds%20and%20ages.
4. https://www.aans.org/en/Patients/Neurosurgical-Conditions-and-Treatments/Epilepsy
5. https://www.nhs.uk/conditions/epilepsy/
6. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/epilepsy
7. https://www.cdc.gov/epilepsy/about/faq.htm
8. https://www.ninds.nih.gov/health-information/disorders/epilepsy
9. https://www.healthline.com/health/epilepsy
10. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17636-epilepsy


Aboneaza-te la Newsletter