
Endometrioza
Dona04/03/2020Una dintre afecțiunile specific feminine este endometrioza. Aceasta este o boală cronică care afectează femeile de orice vârstă (în România 1 din 10 femei), dar este diagnosticată în principal la femeile din categoria 25-40 de ani.
Pe scurt, endometrioza este o afecțiune în care țesut similar celui din interiorul uterului apare în alte părți ale corpului (de exemplu, trompe, ovare, intestin, vezică urinară).
Posibilele cauze și factorii de risc
Cauzele nu sunt clar identificate, însă specialiștii menționează mai mulți factori de risc:
– Anumite afecțiuni autoimune
– Probleme ginecologice: menstruație care vine la intervale mai scurte (sub 28 de zile) cu sângerare care durează mai mult decât în mod normal (peste 7 zile); menstruație retrogradă (sângerarea se produce în sens invers către trompe, astfel țesutul endometrial ajunge în pelvis în loc să fie eliminat normal prin menstră).
– Istoric familial; histerectomie
– Probleme hormonale (fluctuația nivelului de estrogen)
– Celule din endometru se răspândesc prin sânge sau sistemul limfatic.
Simptomele endometriozei
Fiind o boală mai puțin înțeleasă, din păcate, multe femei sunt greșit diagnosticate și tratate.
Principalele simptome sunt:
– Menstruație dureroasă cu sângerări abundente;
– Sângerări între menstre;
– Dureri inexplicabile în abdomenul inferior, în zona pelvisului sau de șale;
– Dureri persistente în zona șoldurilor;
– Dureri în timpul și după contactul sexual;
– Probleme de fertilitate (dificultatea concepției sau chiar infertilitate).
Mai puțin frecvente: oboseală accentuată sau epuizare, disconfort când mergem la baie, sângerări inexplicabile (fecale, rect), eliminarea de sânge prin tuse (în acest caz fiind vorba de migrarea celulelor la nivelul plămânilor.
Diagnosticul și tratamentul endometriozei
Din cauza simptomatologiei, este ușor de înțeles de ce această afecțiune are un impact negativ major asupra vieții pacientelor. Nu este ușor să trăiești cu durere zi de zi sau să te simți epuizată sau să nu reușești să concepi un copil. Implicațiile sunt atât de ordin fizic, cât și emoțional.
Diagnosticul de certitudine este pus în urma laparoscopiei, o intervenție chirugicală minim invazivă. Astfel medicul poate preleva țesut pentru biopsie și/ sau interveni pentru eliminarea țesutului. Tratamentul depinde de la un caz la altul, în funcție de gradul de afectare al organismului și mai ales a părții unde se regăsește țesutul anormal.
Pe lângă intervenție chirurgicală, tratamentul constă și în analgezice și hormoni, pentru ameliorarea simptomelor.