Durerile de spate

Știați că afecțiunile musculo-scheletice – așa cum se numesc medical durerile de spate – reprezintă cea mai frecventă problemă de sănătate legată de muncă în Europa? Un sfert dintre lucrătorii din UE acuză dureri de spate și aproape un sfert dureri musculare.

Pe de o parte, durerea de spate este un simptom care poate apărea la oricine, la orice vârstă. Pe de altă parte, se poate vorbi de o serie de factori care favorizează instalarea acestei suferințe, aceștia fiind responsabili mai ales pentru durerile de spate și afectând în proporție covârșitoare calitatea vieții.

Durerea de spate este unul dintre cele mai frecvente motive pentru care oamenii merg la medic sau își iau zile libere. Statistic, toți oamenii se confruntă, mai devreme sau mai târziu, cu durerea de spate. Aceste dureri nu reprezintă o afecțiune, ci un simptom care poate apărea singular sau alături de alte manifestări ale unei boli.

Vestea bună este că, în cazul celor mai multora dintre noi, durerea de spate este de obicei temporară. Astfel, printr-o gestionare corectă a acesteia, vă veți simți mai bine în câteva săptămâni sau, în cazurile cele mai fericite, în doar câteva zile.

CE SUNT DURERILE DE SPATE

Spatele este compus dintr-o structură complexă de mușchi, ligamente, tendoane, articulații și oase, care conlucrează pentru a susține poziția verticală și a permite deplasarea și mobilitatea trunchiului. Structura osoasă este una dintre cele mai puternice părți ale corpului, dar, în același timp, are o mare flexibilitate și rezistență.

Durerea de spate poate apărea în orice regiune a spatelui. În funcție de localizare, poate să fie o durere cervicală, toracală sau la nivelul inferior al spatelui, în zona lombară ori sacrală. Cele mai frecvente dureri de spate apar în zona lombară, deoarece aceasta susține cea mai mare parte a greutății din partea superioară a corpului.

Coloana vertebrală, structura osoasă aflată la mijlocul spatelui, este formată din suprapunerea a 24 de vertebre, legate între ele prin articulații care au forma unor discuri așezate între vertebre, fiind susținută de ligamente și mușchi puternici. În interiorul canalului format prin suprapunerea vertebrelor, se află măduva spinării, parte a sistemului nervos central. Aceasta se întinde, la adult, de la baza creierului până la cea de a doua vertebră lombară. În segmentul final al coloanei vertebrale, în partea inferioară a spatelui, vertebrele fuzionează între ele, fiind lipsite de discurile intervertebrale.

Pe măsura înaintării în vârstă, structurile coloanei vertebrale, articulațiile, discurile și ligamentele, trec și ele printr-un proces de uzură. Coloana rămâne puternică, dar spatele poate să devină mai rigid, să suporte deformări și mobilitatea să scadă, fapt care poate duce la apariția durerilor de spate.

CAUZELE DURERILOR DE SPATE

Există mai multe cauze care pot duce la dureri de spate. De fiecare dată, durerea este un simptom, nu afecțiunea în sine. Principalul indicator pentru cauza care generează suferința este durata și intensitatea acesteia. Durerea de spate care apare brusc, cu cel mult șase săptămâni înainte de prezentarea la medic este considerată o suferință acută și poate fi cauzată de un traumatism (o căzătură) sau de ridicarea unor obiecte grele ori de unele mișcări exagerate, efectuate în mod greșit. Dacă durează mai mult de trei luni, este considerată o suferință cronică, este mai puțin frecventă decât cea acută, poate fi un simptom comun pentru o serie de boli, fiind necesare explorări care să ajute la stabilirea diagnosticului.

În majoritatea cazurilor, o întindere, o luxație sau un spasm la nivelul mușchilor sau ligamentelor din zona spatelui este, cel mai probabil, cauza durerii.

În general, cauzele frecvent întâlnite ale durerilor de spate sunt:
-fracturile;
-poziția incorectă în timpul somnului;
-ridicarea greutăților în mod incorect;
-efortul excesiv.

De asemenea, există unele probleme structurale care pot declanșa apariția durerilor de spate. Printre acestea se numără:
-ruptura unui disc intervertebral;
-curbura anormală a coloanei vertebrale (scolioză, cifoză);
-osteoporoza (fragilitatea osoasă).

Există un risc mai mare de a suferi de dureri de spate pe măsură ce înaintați în vârstă – durerile de spate sunt mai frecvente la persoanele între 30 și 50 de ani. Înaintarea în vârstă este, așadar, un prim factor de risc pe care ar fi bine să-l luați în considerare atunci când vorbim despre durerile de spate.

Există, de asemenea, un risc mai mare de a suferi de dureri de spate dacă nu faceți sport în mod regulat și dacă stați la birou pe perioade lungi de timp. Alteori, însă, puteți suferi de dureri de spate tocmai pentru că ați exagerat cu activitatea fizică – totul ține, așadar, de păstrarea echilibrului.

De regulă, aceste cauze intră în categoria durerilor acute și trec într-o perioadă relativ scurtă de timp, dacă este înlăturată cauza, dar pot să reapară, dacă factorul declanșator revine , enumerăm:
-sindromul cauda equina sau sindromul cozii de cal – este o afecțiune care are ca rezultat dureri de spate și incontinență și apare ca urmare a comprimării unui pachet de nervi situat în partea inferioară a maduvei spinării, prin deteriorarea discurilor intervertebrale. Acest grup de nervi este responsabil pentru senzațiile resimțite în zona inghinală. Cel mai des este vorba despre hernie de disc, dar aceasta nu este singura cauză. Alte simptome sunt amorțeală la nivelul feselor, coapselor, tulburări ale funcției intestinului și vezicii urinare;

-cancerul coloanei vertebrale – o tumoră pe traseul unui nerv sau în structura medulară;

-infecțiile locale – boli inflamatorii pelvine, infecții ale vezicii urinare, infecții renale sau ale măduvei;

-probleme la rinichi – pietrele la rinichi (litiaza renală) pot provoca și dureri de spate, în zona lombară;

-afecțiuni ginecologice – fibroamele uterine mari și maladiile maligne din sfera genitală pot genera dureri lombare de spate.

-tulburările de somn – persoanele cu tulburări de somn sunt mai predispuse la dureri de spate, în comparație cu altele;

-afecțiunile pulmonare – sunt în mod frecvent asociate cu durerile de spate, de la cele virale sau bacteriene (pneumonii, TBC) până la cele cronice sau oncologie;

-zona Zoster – este o infecție virală, provocată de virusul Varicelo-Zosterian, un tip de virus herpetic, responsabil și de apariția varicelei. Dacă o persoană a avut în trecut varicelă, virusul rămâne la nivelul rădăcinilor nervoase, în stare latentă. Reactivarea virusului poate afecta nervii și duce la dureri de spate.

FACTORII DE RISC PENTRU DURERILE DE SPATE

Pe de o parte, durerea de spate este un simptom care poate apărea la oricine, la orice vârstă. Pe de altă parte, se poate vorbi de o serie de factori care favorizează instalarea acestei suferințe, aceștia fiind responsabili mai ales pentru durerile de spate cronice.
Următorii factori sunt asociați cu un risc mai mare de a dezvolta acest tip de durere:
-unele profesii, precum cele care implică ridicarea și transportul greutăților, sau păstrarea anumitor poziții în timpul lucrului, reprezintă un factor de risc suplimentar;

-sarcina și perioada de după naștere, ca urmare a schimbărilor hormonale specifice;

-menopauza, pe fondul dezechilibrelor hormonale;

-un stil de viață sedentar;

-vârsta înaintată;

-obezitatea și excesul de greutate;

-fumatul;

-exercițiul fizic intens, mai ales dacă este făcut incorect;

-factorii genetici;

-afecțiunile medicale, cum ar fi artrita și cancerul;

-durerea spatelui tinde să fie, de asemenea, mai frecventă la femei decât la bărbați, ca urmare a specificității hormonale feminine;

-înălțimea – persoanele înalte suferă mai frecvent de dureri de spate;

-stresul, anxietatea și tulburările de dispoziție sunt factori determinanți.

TIPURI DE DURERE DE SPATE

Concret, durerea din zona lombară, localizată în partea inferioară a spatelui, poate fi legată de coloana lombară, de deteriorarea discurilor dintre vertebre, a ligamentelor din jurul coloanei vertebrale și de presiunea exercitată pe unele structuri nervoase care pleacă din măduva spinării, dar și de afecțiuni ale organelor interne abdominale și pelvine.

Durerea din partea superioară a spatelui poate apărea din cauza unor afecțiuni cardiace, ale aortei, unor tumori la nivelul toracelui și inflamații ale discurilor intervertebrale, precum și din pricina leziunilor ligamentelor și musculaturii.

Durerea de spate poate fi clasificată în funcție de durata, de localizare, de origine și de modul de propagare al durerii.
1. În funcție de durată:
-cea mai comună formă de durere de spate este durerea acută. Poate dura până la șase săptămâni și poate fi cauzată de o poziție incorectă pe scaun sau în timpul somnului ori poate avea alte cauze temporare, care, odată ajustate, duc la reducerea durerii. Durerea subacută durează între 6 și 12 săptămâni de la debutul simptomelor.

-prin comparație, durerea cronică durează mai mult de 3-6 luni. Poate apărea ca urmare a unei cauze nedeterminate, a unei intervenții în zona spatelui sau a unor alte afecțiuni, așa cum este cazul fibromialgiei.

2. În funcție de localizare:
-durerea de spate cervicală, cauzată mai ales de probleme musculare, de unele entorse ale tendoanelor sau ale ligamentelor. Poate fi calmată prin tratamente neinvazive, precum administrarea unor medicamente sau kinetoterapia. Dacă durerea de gât persistă, poate necesita intervenția medicului, printr-un tratament complex. Durerile de spate cervicale pot fi primele indicii pentru afecțiuni precum discul degenerativ cervical, discul herniat cervical, stenoza cervicală sau artrita cervicală.

-durerea de spate toracică, numită și durere de mijloc, este resimțită în zona vertebrelor toracice, între baza gâtului și partea superioară a zonei lombare. Poate avea cauze variate, de la o întindere musculară la cedarea unei vertebre până la afecțiuni grave. Durerea musculară ințepătoare, amorțeala și înțepenirea musculară sunt cele mai frecvente simptome.
Dacă durerea toracică este doar un simptom pentru o altă problemă de sănătate, ea este însoțită și de amorțeala picioarelor sau pieptului, dureri în piept, pierderea controlului asupra vezicii sau intestinului. Fizioterapia poate ajuta la îmbunătățirea mobilității, creșterea anduranței și învățarea unei posturi corecte.

-durerea de spate lombară, poate fi cauzată de iritații ale rădăcinilor nervoase, unele probleme articulare, anomalii ale discurilor intervertebrale, ale oaselor sau ale mușchilor. În general, majoritatea problemelor lombare ale coloanei sunt legate între ele. Instabilitatea articulară, de exemplu, poate duce la degenerarea discului, care, la rândul său, pune presiune pe rădăcinile nervoase, de unde și amorțeala sau durerea resimțită în brațe ori picioare.

3. În funcție de origine:
-dureri de spate de origine musculară, reprezintă sursa cea mai frecventă a durerilor de spate. Oboseală musculară, postura incorecta sau ridicarea de greutăți reprezintă cele mai frecvente probleme ce cauzează durere de spate. Mușchii sunt inervați de nervii din coloana vertebrală. Aceștia asigură stabilitatea, ușurința în mișcare și mobilitatea gâtului și a spatelui.
În momentul unui traumatism, acești mușchi au spasme, iar limitarea miscării duce la apariția durerii. Sistemul nervos determină spasmele în mușchi, tendoane, oase, nervi sau articulații, pentru a proteja circuitul măduvei spinării, similar unui comutator de scurtcircuit. Prin apariția spasmului muscular, alimentarea mușchiului cu sânge este întreruptă, iar rănirea sa continuă.

-dureri de spate de origine nervoasă, dacă un nerv este iritat sau zdrobit, poate duce la apariția unei dureri severe, ințepătoare și de proporții mari. Durerea nervoasă din zona spatelui poate duce la amorțeală sau chiar durere în brațe ori picioare.
Durerea nervului este frecvent agravată de mișcare, mai ales de ridicare, răsucire sau îndoire. În general, odihna este suficientă pentru ameliorarea durerii de spate de origine nervoasă.

-dureri de spate de origine osoasă, durerea osoasă de spate este severă și ascuțită, localizată peste osul rănit. Simptomele debutează brusc, iar intensitatea durerii este de 7-10, pe o scară de la 1 la 10. Îndoirea, răsucirea sau înălțarea agravează durerea resimțită. Durerea nu coboară pe brațe sau pe picioare, decât în cazul în care fractura comprimă un nerv. Deseori, leziunile osului sunt asociate cu spasme musculare, iar durerea osoasă poate reprezenta un semn al unei boli grave a coloanei, așa cum este cazul osteoporozei severe sau al unei tumori.

Durerile osoase nu cauzează pierderi senzoriale sau motorii și nici pierderea controlului asupra intestinului sau vezicii urinare, cu excepția situațiilor în care pune presiune asupra canalului spinal. În cazul persoanelor care au osteoporoză, fracturile pot apărea în absența unor traume acute.

DIAGNOSTICAREA DURERILOR DE SPATE

Un istoric medical complet și examenul fizic pot identifica, de obicei, orice afecțiune gravă care poate provoca durerea. Medicul stabilește dacă este o durere acută, provocată de un accident, sau una cronică. Pentru identificarea cauzelor, se poate apela la o investigație imagistică, în cazul durerilor acute, apărute după o vătămare.

Stabilirea diagnosticului este realizată de medicul specialist, pe baza istoricului medical complet și a examenului fizic. Medicul va pune întrebări despre debutul durerii, severitatea sa, durata, dacă a fost afectată mișcarea, precum și dacă pacientul suferă de alte probleme de sănătate. Dacă există dificultăți în punerea diagnosticului doctorul poate recomanda realizarea unor investigații precum:
-radiografia, prin aceasta, se obține o imagine completă a oaselor spatelui, putând oferi indicii cu privire la existența unor traumatisme vertebrale. Razele X oferă imagini detaliate asupra fracturilor și structurilor osoase de interes în durerea de spate. Cu toate acestea, mușchii, ligamentele și discurile înfundate nu pot fi observate la radiografie;

-tomografia computerizata (CT), ajută la observarea structurilor coloanei vertebrale care nu pot fi observate cu razele X, așa cum este cazul rupturilor de disc, al tumorilor sau al stenozei spinale;

-mielograma, constă în administrarea unei soluții de contrast, pentru a clarifica alte analize imagistice. Această analiză oferă o imagine clară asupra compresiilor nervilor și măduvei spinării;

-RMN (rezonanță magnetică), scanările RMN oferă imagini ale mușchilor, ligamentelor, tendoanelor și vaselor de sânge. Dacă medicul suspectează prezența unei infecții, tumori, inflamații sau presiuni asupra unui nerv, această investigație va confirma sau infirma suspiciunea. Este indicată mai ales în cazurile de durere cronică;

-testele de sânge, nu sunt folosite în mod uzual, însă, uneori, pot fi utile pentru a oferi detalii cu privire la o inflamație, o infecție sau prezența artritei. Testele recomandate includ viteza de sedimentare a hematiilor și proteina C reactivă.

TRATAMENT ȘI ALTE METODE TERAPEUTICE

Este important să se stabilească motivul care determină durerea de spate, astfel încât tratamentul să vizeze corectarea cauzei declanșatoare. Majoritatea durerilor acute de spate se ameliorează după câteva săptămâni de tratament. Odihna, calmantele ușoare, căldura pot ameliora problema. De regula, repausul total la pat nu este recomandat, nefiind indicată nici limitarea mișcărilor. Este utilă continuarea activității, atât cât senzațiile dureroase pot fi tolerate. Sunt indicate activitățile fizice ușoare, de exemplu, mersul pe jos. Trebuie limitate activitățile care provoacă durere, dar nu trebuie evitată mișcarea de frica durerii.

În funcție de tipul de durere, medicul poate recomanda:
-analgezice fără rețetă medicală – așa cum sunt paracetamolul, ibuprofenul sau naproxenul. Acestea ar trebui luate doar la recomandarea medicului;
-relaxante musculare – ajută la reducerea durerii ușoare spre moderate. Acestea au efecte secundare precum amețeala și somnolența;
–creme pentru reducerea durerii;
-opioide – acestea sunt indicate doar sub stricta supraveghere a medicului și se recomandă mai ales în durerile severe. În general, sunt oferite rețete medicale pentru cel mult o săptămână. Acest tip de medicamente poate avea efecte secundare, precum constipația, somnolența și scăderea timpului de reacție.

Kinetoterapie
Un program de kinetoterapie bine pus la punct va acorda atenție coloanei vertebrale, iar pe măsură ce durerea se ameliorează, kinetoterapeutul va introduce și exerciții de flexibilitate și forță pentru mușchii abdominali, mușchii bazinului și ai spatelui.

Obiectivul ședințelor de kinetoterapie este de a înlesni mișcarea fără durere. Recuperarea variază de la o persoană la alta și depinde de gravitatea simptomelor, gradul de mobilitate și vârsta persoanei. Kinetoterapia este recomandată în toate formele de durere de spate și este si un instrument foarte eficient folosit în profilaxie, în pregătirea organismului, antrenarea musculaturii de susținere.

Fizioterapie
Procedurile de fizioterapie sunt recomandate încă din prima zi după apariția durerilor la nivelul spatelui, sunt folosite cu succes aplicări de căldură (heat therapy, terapie cu căldură) , aplicare de rece (crioterapie sau crioultrasunet) pentru a vasculariza zona afectată cât și alte proceduri precum tecar, ultrasunet și laser cu scopul de a reduce inflamația locală cât și pentru a stimula regenerarea celulelor afectate.

Fiziokinetoterapeutul va oferi sfaturi prețioase pentru menținerea unei posturi corecte, învățarea unor tehnici de relaxare musculară, încurajarea întinderilor și întărirea musculaturii spatelui. De asemenea, prin fizioterapie, vei ști cum să realizezi anumite mișcări pentru a preveni reapariția durerii de spate, fără a renunța la activitățile preferate.

Prin consolidarea mușchilor care susțin coloana vertebrală, se elimină presiunea din discurile spinării si din articulații. Mușchii abdominali, la rândul lor, ajută la susținerea coloanei și la alinierea corectă a șoldului.

Terapie manuală
Terapia manuală este o alta formă de tratament pentru ameliorarea durerii de spate. Ajută la reducerea tensiunii musculare, stimulează circulația și oxigenarea țesutului și îmbunătățește intervalul de mișcare din zona cu probleme. Mai mult, prin terapie manuală se reduc stresul, anxietatea și durerea.

Prin presiunea aplicată de terapeut, se reduce spasmul muscular. Totuși, dacă mușchii nu răspund la presiune, înseamnă că există o inflamație. Aceasta poate necesita un tratament medicamentos, motiv pentru care este indicat să consulți medicul.

Alte forme de tratament

Dacă medicamentele nu dau rezultate sau dacă durerea este profundă, medicul poate recomanda forme de tratament invazive, precum:
-injecțiile pe bază de cortizon – medicul va injecta cortizon în măduva spinării, pentru a ajuta la reducerea durerii. Injecția reduce inflamația de la rădăcina nervilor, însă calmarea durerii durează cel mult două luni;

-terapie prin radiofrecvență – constă în introducerea unui ac de mici dimensiuni în piele, astfel încât vârful să fie cât mai aproape de locul durerii. Ulterior, acest ac transmite unde radio spre nervii afectați, împiedicând semnalul durerii să ajungă la creier;

-implantarea unui dispozitiv pentru stimulare nervoasă – constă în introducerea unui mic dispozitiv sub piele. Acesta transmite impulsuri electrice spre nervi, pentru a bloca semnalul durerii;

-intervenția chirurgicală – este indicată în durerea de spate cronică, asociată cu durere de picioare sau cu slăbirea progresivă a mușchilor. Astfel de proceduri sunt recomandate mai ales pentru persoanele cu hernie de disc sau stenoză spinală.

PREVENIREA DURERII DE SPATE

Prevenirea durerii de spate reprezintă una dintre cele mai recomandate strategii pentru a evita limitarea activității de zi cu zi. Mai jos sunt câteva recomandări pentru a preveni durerea de spate:
-introdu activitatea fizică în rutina zilnică. Este recomandat un plan global care să tonifice mușchii, în special pe cei ai spatelui și abdomenului;

-adoptă o dietă sănătoasă, cu alimente bogate în calciu și vitamina D, două substanțe necesare sănătății oaselor;

-adoptă o postură corectă la locul de muncă, la condus și în timpul somnului;

-evită statul prelungit pe scaun, ore la rând. Fă pauze periodice la fiecare 30 de minute;

-renunță la fumat;

-evită să porți pantofi cu toc – pot duce la deformarea coloanei și cresc riscul de dureri de spate, în cazul femeilor;

-folosește suport plantar personalizat (talonete) pentru a echilibra presiuna între cele două picioare atât în mers cât și în static;

-ai grijă la transportul obiectelor grele – ridicarea unor greutăți ar trebui să se realizeze cu presiunea asupra musculaturii gambelor și nu pe spate. De asemenea, greutățile trebuie echilibrate pe ambele mâini.

Multe dureri de spate dispar de la sine, cu ajutorul odihnei și evitarea mișcărilor care pot accentua durerea dar se păstrează șanse mari de recidivă în situația în care nu este urmat un program de refacere sau recuperare medicală, un program de prevenție ce trebuie să conțină gimnastică medicală pentru a genera o condiție fizică optimă, evitarea sedentarismului, fizioterapie, terapie manuala cât și tratament medicamentos sub supravegherea unui specialist.

Bibliografie:
www.MayoClinic.org
www.NHS.uk