Dispnee

Ce este dispneea

Dispneea, este o dificultate respiratorie care cuprinde diverse senzații: imposibilitatea de a respira profund, senzație de apăsare în piept, lipsa de aer, sufocare. Exercițiile fizice foarte intense, temperaturile extreme, obezitatea și altitudinile mari, toate acestea pot provoca dificultăți respiratorii la o persoană sănătoasă. În afara acestor exemple, dispneea poate fi manifestarea primară a unei boli respiratorii, cardiace, neuromusculare, psihogene, sistemice sau o combinație a acestora.

Dispneea poate fi acută sau cronică, cea acută se manifestă pe parcursul a câteva ore până la câteva zile, iar cea cronică pe o perioadă mai mare de 4 până la 8 săptămâni. Dacă aveți dificultăți inexplicabile de respirație, mai ales dacă apar brusc și sunt severe, adresați-vă medicului dumneavoastră cât mai curând posibil.

Cauzele dispneei

Multe afecțiuni pot cauza dificultăți de respirație. Cele mai frecvente cauze sunt afecțiunile pulmonare și cardiace. O respirație sănătoasă depinde de aceste organe pentru a putea transporta oxigenul în corp. Printre afecțiunile care pot provoca dispnee cronică se numără:
– Astmul: Îngustarea căilor respiratorii cauzată de astm determină dificultăți respiratorii.
– Insuficiență cardiacă: În timpul insuficienței cardiace, sângele nu poate umple și goli inima în mod corespunzător. Această afecțiune poate cauza acumularea de lichid în plămâni, ceea ce face ca respirația să fie dificilă.
– Afecțiuni pulmonare. Deteriorarea țesutului pulmonar din cauza unor boli, cum ar fi boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) poate provoca dispnee. Tumorile, cum ar fi cancerul pulmonar, pot provoca, de asemenea, dificultăți de respirație.
– Obezitatea: Greutatea prea mare a corpului suprasolicită funcția pulmonară și va cauza dispnee.

Factorii care pot cauza dispnee acută includ:
– Alergiile: În urma unor reacții alergice moderate sau severe, are loc îngustarea căilor respiratorii care cauzează dispneea.
– Anxietatea: Anxietatea poate provoca hiperventilație (respirație rapidă, grea).
– Sufocarea: Inhalarea alimentelor sau a unui obiect în plămâni blochează fluxul de aer.
– Embolia pulmonară: Acest lucru se întâmplă atunci când aveți un tromb (cheag de sânge) în plămâni. Această afecțiune reprezintă o urgență medicală.
– Atac de cord: Un blocaj care oprește circulația sângelui către inimă poate provoca o dispnee severă.
– Infecție: O infecție, cum ar fi bronșita sau pneumonia, poate produce mucus care blochează fluxul de aer către anumite părți ale plămânilor.
– Lovituri puternice: O coastă ruptă poate face ca respirația să fie dureroasă și dificilă. Sângerarea și anemia pot scădea numărul de celule roșii din sânge, ceea ce diminuează cantitatea de oxigen transportată în sânge.
– Medicamente: Statinele (medicamente care reduc grăsimile din sânge) și beta-blocantele administrate pentru hipertensiune la persoanele astmatice pot provoca dispnee.
– Temperaturi extreme. Temperaturile foarte ridicate sau foarte scăzute pot determina imposibilitatea de a respira normal.
Alte cauze ale dispneei: sarcina, sângerări masive, ciroză hepatică, insuficiență renală acută, acidoză metabolică, tirotoxicoză, sepsis, angioedem și epiglotită.

Semne și simptome ale dispneei

Când aveți dispnee, s-ar putea să simțiți:
– Lipsa de aer
– Senzație de constricție toracică (strângere/apăsare în piept)
– Incapacitatea de a respira profund
– Senzație de sufocare

Uneori, dispneea se ameliorează sau se înrăutățește în anumite poziții ale corpului. Pentru persoanele care au anumite tipuri de boli cardiace și/sau pulmonare, dispneea se agravează atunci când stau în poziție orizontală.

Tipuri de dispnee

Dispneea cronică

Dispneea devine cronică atunci când durează cel puțin mai multe săptămâni. Persoanele cu dispnee cronică simt o greutate enormă în realizarea sarcinilor zilnice normale, inclusiv de a se deplasa dintr-o cameră în alta sau pur și simplu a sta în picioare.

Dispneea acută

Dispneea acută durează câteva ore sau zile. Aceasta poate apărea împreună cu alte simptome, cum ar fi febră, erupție cutanată sau tuse.

Cauzele dispneei la copii

Bebelușii și copiii mici au adesea dificultăți de respirație atunci când au infecții virale respiratorii. Simptomele respiratorii apar adesea pentru că cei mici nu știu cum să își curețe nasul și gâtul.Alte afecțiuni care pot cauza dispnee la copii sunt similare cu cele ale adulților: alergiile, obezitatea, anemie, afecțiuni cardiovasculare etc. Majoritatea copiilor se recuperează cu un tratament adecvat. Cele mai des întâlnite infecții respiratorii care pot cauza dispnee la copii sunt:
– Crup – boală respiratorie cauzată de obicei de un virus. Copiii cu vârste cuprinse între 6 luni și 3 ani sunt considerați cei mai predispuși să facă crup, dar acesta poate apărea și la copiii mai mari. De obicei, începe cu simptome asemănătoare unei răceli. Principalul simptom al bolii este o tuse puternică și lătrătoare. Dificultățile de respirație pot rezulta din cauza tusei frecvente. Aceasta apare adesea noaptea, prima și a doua noapte de tuse fiind cele mai grave. Cele mai multe cazuri de crup se rezolvă în decurs de o săptămână.
– Bronșiolită – o infecție pulmonară virală care afectează adesea bebelușii mai mici de 6 luni. Virusul sincițial respirator (VSR) este cea mai frecventă cauză a acestei probleme. Boala poate părea la început ca o răceală obișnuită, dar în câteva zile poate fi urmată de: tuse, respirație rapidă, șuierătoare.

Cum depistăm dispneea la copii

Copiii care au dificultăți respiratorii vor avea următoarele semne:
– respirație rapidă
– respirație șuierătoare
– nivelul de oxigen poate deveni destul de scăzut

Simptome

În cazuri severe se vor manifesta următoarele semne și simptome:
– copilul are dificultăți respiratorii crescute sau persistente
– copilul este apatic, obosit, palid, nu are poftă de mâncare
– face mai mult de 40 de respirații pe minut
– trebuie să stea în picioare pentru a putea respira

Dacă copilul dumneavoastră are o boală de inimă sau s-a născut prematur, trebuie să solicitați asistență medicală imediat ce observați că are dificultăți de respirație.

Dispneea la femeile gravide

Simptomele ușoare de dispnee sunt frecvente în timpul sarcinii. Acest lucru se datorează faptului că sarcina modifică capacitatea de respirație a femeilor – respirația poate deveni dificilă pe masură ce uterul se mărește și exercită o presiune asupra diafragmului. Capacitatea respiratorie crește în timpul sarcinii, dar există și o reducere a volumului pulmonar de până la 20% la sfârșitul unei expirații. Numărul de respirații pe minut al unei femei sau frecvența respiratorie, nu se modifică în timpul sarcinii.

Dispneea de efort

Dispneea de efort este inofensivă dacă se instalează în urma unui efort moderat/intens. De obicei, după încetarea activităților fizice, respirația își revine la normal. Se recomandă consultul unui medic dacă dispneea se instalează după activități zilnice normale, după un efort fizic mic, după mers sau stat în picioare.

Când trebuie să iți faci o programare la medic

Adresați-vă medicului dacă aveți dificultăți severe respiratorii sau dacă lipsa de aer interferează cu activitățile zilnice:
– Dificultatea respirației vine însoțită de dureri în piept, greață sau leșin
– Dispneea apare după ce ați intrat în contact cu un alergen cunoscut sau suspectați că este o reacție alergică
– Umflături la nivelul picioarelor și gleznelor
– Dificultăți de respirație atunci când stați întins
– Aveți niveluri scăzute de oxigent în sânge (sub 95%)
– Febră mare, frisoane și tuse
– Un fluierat neobișnuit (wheezing) atunci când respirați
– Un sunet de gâfâit atunci când respirați
– Palpitații cardiace (bătăi rapide sau neregulate ale inimii)
– Buzele sau vârfurile degetelor devin albastre

Analize, investigații dispnee

Examen fizic: acesta include lucruri precum măsurarea temperaturii și auscultația plămânilor. O febră ar putea indica o infecție.

Pulsoximetrie: folosirea unui aparat care măsoară nivelul de oxigen din sânge (valori normale 95-100%) și pulsul.

Teste de imagistică: radiografie toracică, tomografie computerizată, ecografie cardiacă. Acestea ar putea evalua funcția pulmonară și cardiacă pentru a identifica cauza dispneei. De asemenea, radiografiile sunt utile pentru a identifica dacă există coaste rupte.

Teste de sânge: nivelurile anormale de leucocite pot semnala o infecție. În cazurile reacțiilor alergice se vor observa niveluri crescute de eozinofile. Dacă dispneea este cauzată de afecțiuni hepatice, testele de sânge pot fi utile pentru a evalua nivelurile enzimelor hepatice.

Testarea funcției pulmonare: spirometria

Tratament pentru dispnee

Tratamentul dispneei va depinde de cauza problemei. Astfel:
– Persoanei căreia îi este greu să respire din cauza unui efort excesiv își va recăpăta respirația odată ce se oprește și se relaxează.

– Persoanele astmatice vor preveni crizele de dispnee prin utilizarea unor inhalatoare bronhodilatatoare simpatomimetice (utile în crize) și corticosteroidiene care vor scădea inflamația căilor respiratorii și vor preveni îngustarea acestora.

– În cazul alergiilor se va determina tipul de alergen și se va încerca limitarea expunerii la acesta. De asemenea, medicamentele antihistaminice sunt utile pentru controlul simptomelor.

– Pentru infecțiile respiratorii bacteriene care nu trec de la sine se vor administra antibiotice. Infecțiile virale vor trece de la sine în cateva zile, se va administra doar tratament simptomatic (pentru febră, tuse, nas înfundat etc.). Dacă dispneea devine severă în cazul infecțiilor virale, va fi nevoie de oxigen suplimentar.

– Dispneea de cauză cardiacă va fi ameliorată după administrarea tratamentelor cardiace corespunzătoare. Adesea, acestea trebuie luate pe tot parcursul vieții (ex. în insuficiență cardiacă).

– Dificultățile respiratorii cauzate de obezitate vor trece de la sine după atingerea unei greutăți corporale optime (regim alimentar + exerciții fizice).

Prevenție

Puteți preveni sau ameliora singuri dificultățile respiratorii. Pașii utili pot include:
– Evitarea inhalării substanțelor chimice care vă pot irita plămânii.
– Practicarea tehnicilor de respirație și/sau de relaxare pentru a vă îmbunătăți funcția respiratorie.
– Renunțarea la fumat.
– Atingerea și menținerea unei greutăți corporale optime.
– Evitați activitățile fizice intense în perioadele în care temperaturile sunt foarte calde sau foarte reci sau când umiditatea este ridicată.

Surse:
https://www.healthline.com/health/dyspnea
https://www.medicalnewstoday.com/articles/314963
https://www.mayoclinic.org/symptoms/shortness-of-breath/basics/definition/sym-20050890
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK499965/
https://www.webmd.com/lung/shortness-breath-dyspnea#1
https://my.clevelandclinic.org/health/symptoms/16942-shortness-of-breath-dyspnea