Discopatia lombară: cauze, simptome, tratament şi preventie

Dona14/12/2022

Ce este discopatia lombară

Discopatia lombară este o afecţiune medicală ce apare odată cu deteriorarea discurilor intervertebrale de la nivelul coloanei lombare. Coloana vertebrală este alcătuită din 33 de piese scheletice, numite vertebre, aşezate una deasupra celeilalte acestea întinzându-se de la baza craniului, de-a lungul spatelui până la bazin.

Coloana vertebrală este împărţită pe următoarele categorii:
a. Cervicala – zona cervicală este formată din gâtul şi porţiunea superioară a spatelui, fiind format din 7 vertebre; aceste vertebre suporta greutatea şi mişcările capului şi totodată protejează nervii ce ies din zona craniului;
b. Toracală – este formată din 12 vertebre situate între coloana cervicală şi cea lombara, reprezentând porţiunea medie a spatelui;
c. Lombară – reprezintă zona inferioară a spatelui şi este compusă din 5 vertebre şi oferă suport pentru majoritatea greutăţii corporale;
d. Sacrul – este regăsit la baza coloanei, fiind compus din 5 vertebre unite asemenea unui corp solid;
e. Coccisul – este alcătuit din 4 vertebre unite şi este localizat sub sacru.

Datorită structurii lor specifice, vertebrele sunt separate cu ajutorul discurilor intervertebrale, ce au rolul de a absorbi şocurile asupra coloanei vertebrale. Vertebrele au la baza două componente, porţiunea exterioară rezistenta reprezentată de inelul fibros şi porţiunea centrală, de consistenta gelatinoasă reprezentată de nucleul pulpos.

Discurile încep să se deterioreze odată cu înaintarea în vârstă, cel mai frecvent prin deshidratare, rezultatul fiind reducerea flexibilității şi a înălţimii acestora, astfel discurile nu mai pot amortiza șocurile cu aceeași eficientă, iar asupra straturilor din exteriorul acestora este exercitată o presiune mai mare decât în mod normal. Din cauza preluării presiunii în exces, inelele încep să se rupă, determinând în timp pierderea unei cantităţi semnificative de fluid, precum şi apariţia durerii lombare.

Odată cu degenerarea inelelor exterioare își fac apariţia ruperile de ţesut în exces, unde nucleul pulpos își poate părăsi locul său anatomic, astfel fiind cauzată o compresie asupra structurilor nervoase din jur, acest fenomen purtând numele de hernie de disc.

 

Cauzele apariţiei discopatiei lombare

Schimbările degenerative ce apar în mod natural, pe măsura ce înaintam în vârstă cauzează discopatia lombară. Discurile intervertebrale sunt mai predispuse la rupturi deoarece sunt mai puţin elastice din cauza deshidratării discurilor intervertebrale. La naștere discul conţine 80% apa, iar odată ce înaintăm în vârstă acesta își pierde din elasticitate din cauza deshidratării.
O altă cauză a discopatiei lombare este reprezentată de activităţile fizice zilnice, ce provoacă rupturi în miezul exterior al discului. De asemenea discopatia lombară mai poate fi declanșată şi de leziuni ce provoacă inflamație, durere şi instabilitate. Discopatia lombară mai poate fi cauzată în anumite situații şi din cauza obezităţii precum şi a fumatului.

 

Factori de risc

Printre factorii de risc ai discopatiei lombare regăsim:
· Vârstă – din cauza înaintării în vârstă apar modificări la nivelul coloanei vertebrale, cum ar fi hernia de disc şi pintenii osoşi;
· Obezitatea – din cauza greutăţii corporale în exces, creşte stresul resimţit de coloană vertebrală, fiind astfel declanșată sciatică;
· Locul de munca – un loc de muncă ce necesită transportarea unor încărcături grele sau conducerea unui autovehicul pentru perioade lungi de timp pot declanşa apariţia discopatiei lombare;
· Sedentarismul – persoanele cu un stil de viaţa sedentar au un grad de risc mai mare decât persoanele active de a dezvolta discopatie lombară;
· Diabetul;
· Traumatisme survenite la nivelul coloanei vertebrale;
· Fumatul – nicotina regăsită în ţigări poate deteriora ţesutul coloanei vertebrale, poate slăbi oasele şi accelerează uzura discurilor vertebrale.

 

Semne ale discopatiei lombare

 

Printre cele mai frecvente semne ale discopatiei lombare se numără:
· Durerea – ce poate fi continuă sau intermitenta şi este accentuată odată cu statul pe scaun, la aplecare ori la răsucire şi se ameliorează la mers, la schimbarea poziției corpului său la statul în picioare;
· Furnicături şi amorțeală prezente la nivelul extremităților;
· Diminuarea reflexelor membrelor inferioare;
· Spasme la nivelul mușchilor spatelui;
· Slăbiciune în mușchii picioarelor, fiind un posibil semn de deteriorare a rădăcinii nervoase;
· Tulburări sfincteriene – defecaţie, potenta, golirea vezicii.

 

Stadiile discopatiei lombare

 

Discopatia lombară este împărţită în 4 stadii:
a. Stadiul de disfuncţie
În acest stadiu coloana vertebrală își pierde protecția împotriva șocurilor și mișcării forțate, vertebrele încep să-și piardă curbura naturală şi își fac apariţia dureri ușoare de spate, dureri de gât sau disconfort general.

b. Stadiul de deshidratare
Stadiul de deshidratare consta în pierderea continuă a capacitații de funcționare unde sunt prezente dureri moderate de spate, de gât sau în general de disconfort. În această etapă se pot observa deformări vizibile ale coloanei vertebrale, unde discurile din zona afectată se pot inflama în anumite cazuri, din cauza faptului că sunt împinse în afară de presiunea descentralizată regăsită asupra coloanei vertebrale. În alte cazuri, discurile pot deveni mai subțiri din cauza deshidratării, oferind puţină sau deloc protecţie oaselor coloanei vertebrale.
Din moment ce oasele nu mai sunt protejate, acestea vor prelua greutatea exercitată asupra șirei spinării, motiv pentru care pot apărea pintenii osoși odată cu deformarea continuă a oaselor.

c. Stadiul de stabilizare
Pe măsură ce degenerarea discului continua să progreseze, coloana vertebrală încearcă să contracareze deteriorarea stabilizandu-se. În cadrul acestui stadiu se formează osteofite iar tot aici își face apariţia şi îngustarea spaţiului din coloana vertebrală (stenoza coloanei vertebrale) pe măsură ce corpul încearcă să dezvolte o bază mai stabilă a coloanei vertebrale.
Durerea experimentată în stadiul anterior este probabil să devină mai severă în acest stadiu şi de asemenea este posibil să aveţi dureri musculare şi rigiditate, care vă pot afecta mobilitatea.
De reţinut faptul că stabilizarea este un răspuns de urgenţă declanşat de corpul dumneavoastră, fiind un semn al corpului care compensează pierderea funcţiei discului.

d. Stadiul de colaps
În această etapă, discurile coloanei vertebrale devin periculos de subţiri şi pot deveni herniate, prăbuşite şi/sau dezintegrate. Durerea resimţita este severă în majoritatea cazurilor din cauza frecării osului cu os sau herniei de disc care împinge nervii.

Lipsa stratului protector dintre oasele coloanei vertebrale, poate provoca leziuni ale nervilor. Oasele pot începe chiar să fuzioneze pe măsură ce corpul lucrează pentru a compensa lipsa unui disc de protecţie. Această etapă este considerată ca fiind una severă, deoarece este dificil sau imposibil de inversat în multe cazuri.

 

Caracteristicile durerii

Caracteristicile durerii provocate de discopatia lombară sunt:
· Durerea se agravează în poziţia de şezut, din cauza faptului că sarcina asupra discurilor intervertebrale este de trei ori mai mare decât statul în picioare;
· Durerea se agravează în momentul în care trunchiul este răsucit sau îndoit;
· Durerea este mai intensă în momentul ridicării unor greutăţi;
· Durerea își pierde din intensitate în timpul mersului său alergării, dar creşte atunci când persoana afectată sta în poziţia de şezut sau în picioare pentru perioade lungi de timp;
· Durerea își pierde din intensitate în momentul în care poziţia corpului este schimbată des sau este cea de culcat;
· Durerea resimţita este intermitenta cu episoade surde până la episoade de durere invalidanta;
· Atunci când este afectată rădăcina nervoasă, durerea este însoţită de furnicături, slăbiciune musculară şi amorțeală.

 

Diagnostic

Diagnosticul se stabileşte pe baza unui consult medical şi cu ajutorul investigaţiilor imagistica de tipul rezonanta magnetică (RMN).
În cadrul consultului medical, se va verifica istoricul medical, unde medicul va întreba de simptome şi severitatea acestora, ce tratament a fost aplicat şi ce rezultate a avut, precum şi de prezenţa altor boli asociate. Efectuarea de către medicul specialist a unui examen neurologic, reprezintă examinarea în totalitate a durerii resimţite, a tipurilor de mişcări limitate şi a afectării echilibrului. Cu ajutorul examenului neurologic se poate stabili cât de severă este afectarea rădăcinii nervoase, fiind testată forţă musculară, reflexele şi sensibilitatea osteotendinoasa.

Investigaţiile pot fi de trei tipuri:
a. Investigaţii imagistice
În majoritatea cazurilor este utilizat un RMN datorită preciziei oferite, cu ajutorul căruia sunt diagnosticate cu precizie modificările structurale. Dacă persoana afectată nu poate efectua un RMN, alternativa este examenul computer-tomograf (CT), care din păcate nu oferă un nivel al detaliilor precum RMN-ul.

b. Radiografie de coloană lombară
Efectuarea unei radiografii a zonei lombare ajuta la excluderea unor condiţii medicale, precum o infecţie sau tumora. Radiografia are o valoare limitată, de a evidenţia reducerea spaţiului dintre vertebre dar pe baza acesteia nu poate fi stabilit un diagnostic.

c. Studii electrodiagnostice
Electromiografia înregistrează activitatea muşchiului şi studiile de conducere nervoasă ce confirmă prezenţa şi gradul compresiei rădăcinii nervoase. Cu ajutorul acestor teste se pot diferenţia leziunile unice sau multiple ale rădăcinii nervoase, fiind realizate corelaţii cu elementele clinice cu modificările RMN.

 

Tratamentul discopatiei lombare

Tratarea discopatiei lombare este realizată printr-o combinaţie de tratament medicamentos, kinetoterapie, fizioterapie şi modificări ale stilului de viaţa, iar în cazuri avansate de discopatie este necesară intervenţia chirurgicală.
Kinetoterapie şi fizioterapie

În tratarea discopatiei lombare, dar şi a altori afecţiuni ale coloanei vertebrale este utilizat tratamentul fizioterapeutic în paralel cu kinetoterapia pentru a accelera vindecarea şi ameliora durerea.
Tehnicile terapeutice specifice fizioterapiei sunt:
· Ultrasunetele;
· Radiaţii;
· Laser;
· Termoterapie.
Kinetoterapia are scopul de a întări musculatura spatelui, de a ameliora durerea şi de a ajuta la îndreptarea spatelui, unde specialiștii în kinetoterapie folosesc exerciţiile pentru discopatie lombară din programul Williams.

 

Tratament chirurgical

Tratamentul chirurgical este recomandat doar în situaţiile severe de discopatie lombară, unde tipul de intervenție chirurgicală este stabilit de medic, în funcţie de starea pacientului. Tratamentul chirurgical poate fi efectuat atunci când pacientul acuza dureri pe picior insuportabile, prezintă dificultăţi la mers sau are tulburări sfincteriene. În majoritatea cazurilor unde este efectuat un tratament chirurgical sunt practicate microdisectomiile lombare, disectomiile percutane sau ablaţia internă.

 

Remedii naturiste

Remediile naturiste utilizate în tratarea discopatiei lombare sunt:
· Baia cu bulbi de bujori;
· Esenţa de bulbi de bujori – este utilizată în timpul băii cu bulbi de bujori;
· Baia de şezut cu coada calului;
· Baie cu tătăneasa;
· Compresele reci şi calde – ameliorează durerea cauzată de discopatia lombară.

 

Terapii alternative

Terapiile alternative utilizate în tratarea discopatiei lombare sunt:
· Menținerea unei greutăţii normale – orice kilogram în plus pune presiune pe coloana vertebrală şi poate accentua durerile lombare;
· Renunţaţi la fumat;
· Hidratarea corespunzătoare;
· Acupunctura;
· Yoga;
· Tai chi.

Cum prevenim discopatia lombară

 

În prevenirea apariţiei discopatiei lombare avem următoarele strategii:
· Activități fizice zilnice – sportul ajuta la menținerea tonusului muscular, deoarece musculatura spatelui oferă sprijin coloanei vertebrale;
· Controlul greutăţii – menținerea unei greutăţi corporale în limite normale ajuta la prevenirea afecțiunilor coloanei vertebrale, deoarece kilogramele în plus pun presiune pe coloana vertebrală, în special în zona lombară. Tocmai din această cauză persoanele obeze sau supraponderale sunt mai susceptibile în a dezvolta o discopatie lombară;
· Ridicarea corectă a greutăţilor – ridicarea corectă a greutăţilor nu duce la suprasolicitarea coloane vertebrale şi nu pune presiune sporită pe discurile intervertebrale.
· Postura corectă – menținerea unei posturi corecte la birou sau în timpul mersului ajuta la prevenirea discopatiei lombare;
· Renunțatul la fumat – nicotina regăsită în țigări poate deteriora țesutul coloanei vertebrale, poate slăbi oasele şi accelerează uzura discurilor vertebrale.

 

Surse:
1. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/lumbar-disc-disease-herniated-disc
2. https://www.spine-health.com/conditions/degenerative-disc-disease/lumbar-degenerative-disc-disease-ddd
3. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK448134/
4. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/16912-degenerative-disk-disease
5. https://www.webmd.com/back-pain/degenerative-disk-disease-overview
6. https://www.spineuniverse.com/conditions/degenerative-disc-disease
7. https://www.medicalnewstoday.com/articles/266630


Aboneaza-te la Newsletter