Despre acidul folic sau folatul

Acidul folic sau Vitamina B9 este versiunea chimică (de laborator) pe care o putem procura din farmacii a folatului (pe care îl asimilăm din anumite alimente).

Acidul folic este una dintre vitaminele esențiale pentru organismul nostru despre care am mai reamintit când v-am povestit despre sarcină și prevenția unor defecte genetice ale fătului sau anumite tipuri de anemie. Însă, chiar dacă are un rol important, este în regulă să luăm suplimente cu acid folic? Să vedem când avem cu adevărat nevoie de aceste suplimente, cât trebuie să luăm și care sunt riscurile deficienței de acid folic, dar și al excesului.

Beneficiile acidului folic sau folatului

Pe scurt, folatul sau acidul folic ajută în procesul de producerea li maturarea eritrocitelor și la menținerea unui nivel adecvat al nivelului acestora (deci la prevenția unui anumit tip de anemie). În plus, contribuie în mod esențial la dezvoltarea sistemului nervos al fătului prin reducea riscului apariției unor defecte de tub neural la copil în perioada sarcinii (precum spina bifida). De aceea, femeilor gravide le este recomandat să ia acid folic în primul trimestru de sarcină.

De unde ne putem procura folat/ acid folic și în ce doze

Conform studiilor, cu excepția gravidelor sau a anumitor persoane cu anemie cărora medicul le recomandă acid folic în urma unor investigații, nu trebuie să luăm suplimente de acid folic. Alimentația echilibrată ne aduce o cantitate suficientă de folat pe care să o asimilăm ușor, zi de zi.

Sursele principale de acid folic sunt legumele proaspete cu frunze verzi (nu degeaba insistăm să mâncăm zilnic salate proaspete!), organe de animale (ficat), cereale și pâine îmbogățite, mazăre, năut.

La nivel internațional, în anumite state există alimente de bază și nu numai îmbogățite – în care a fost adăugat acid folic făină, cereale, produse de panificație). Canada și Statele Unite ale Americii sunt un exemplu în acest sens – acidul folic fiind obligatoriu pentru anumite tipuri de alimente; în Irlanda, însă, fortificarea anumitor alimente și produse alimentare este voluntară. Specialiștii discută la nivel internațional despre beneficiile versus riscuri a adăugării acidului folic, deoarece printre diferitele ipoteze vehiculate despre potențialele efecte negative ale excesului de acid folic, este că ar hrăni celule precanceroase.

Doza zilnică de care avem nevoie este de 200micrograme la adult, fiind de 400 micrograme până la 5mg la gravide până în săptămâna 12 de sarcină (inclusiv).

Riscurile supradozajului de acid folic/ folat sau vitamina B9

Carența de acid folic este frecvent întâlnită și poate fi cauzată de o alimentație dezechilibrată, de malabsorbție sau poate fi un efect secundar al anumitor medicamente sau alimente. De exemplu, acidul folic interacționează cu alcoolul, iar dintre substanțele medicamentoase cu metformin, metrotrexat, fenobarbital, fenitoin sau trimetoprim. În general, medicii care recomandă anumite tratamente, monitorizează la anumite intervale de timp prin analize de sânge, dacă pe lângă tratarea bolii sau anumitor simptome nu au cauzat și anumite efecte secundare, precum anemia, de exemplu. De aceea este foarte important ca să ne medicăm singuri, să nu depășim dozele și perioadele recomandate și să mergem periodic la consultații și analize.

La femeile gravide, carența de acid folic sau folat cauzează defecte de tub neural la făt. La orice persoană, deficitul de acid folic cauzează anemia megaloblastică.

Excesul de acid folic (peste 1mg/zi) poate masca anumite simptome ale carenței de vitamina B12 (anemia pernicioasă) cu consecințe grave asupra sistemului nervos al pacientului, dacă nu este diagnosticată și tratată din timp și corespunzător.