Depresia, ce este și cum poate fi depistată

Depresia este o afecțiune psihică frecvent întâlnită ce provoacă sentimente de tristețe și/sau de pierdere a interesului față de activitățile de care te bucurai cândva. Aceasta poate duce la o varietate de probleme fizice și emoționale și vă poate reduce capacitatea de a funcționa acasă sau la locul de muncă.

La nivel global, majoritatea persoanelor depresive nu conștientizează că suferă de această condiție și puțini ajung să beneficieze de un tratament corespunzător. Majoritatea nu recunosc că suferă de un episod depresiv din cauza mai multor factori, precum frica de stigmatizare socială, orgoliului personal și de asemenea din cauza ignoranței.

Contrar credinței populare, toate cazurile de depresie pot fi tratate din punct de vedere medical și vindecate. În România din punct de vedere statistic 5% din populația generală suferă de depresie.

În anul 2021 depresia a devenit a doua cauză de dizabilitate la nivel mondial, după afecțiunile cardiovasculare. În momentul de față, afectează peste 120 de milioane de oameni la nivel global. În ţara noastră din punct de vedere statistic a fost depistată o creştere semnificativă a episodului depresiv major odată cu vârsta cu 0.5% (de la 2.1% la 2.6%) pentru categoriile de persoane cu vârsta intre 18-49 de ani și cu 1.2% (de la 4.4% la 5.2%) în cazul persoanelor de peste 50 de ani.

O durată de peste două săptămâni și cu o severitate care împiedică funcționarea normală a activităților zilnice, indică prezența unui episod depresiv major.

Simptomele pot fi mici și limitate până la severe, precum:

· Simțindu-te trist sau având o stare depresivă;
· Pierderea interesului sau a plăcerii ce-ți transmite o stare de bine;
· Schimbări ale apetitului – creșterea sau pierderea în greutate neavând legătură cu regimul alimentar;
· Lipsa somnului sau prea mult somn;
· Lipsa energiei;
· Apariția sentimentului de vinovăție sau de inutilitate;
· Dificultăți în gândire, concentrare sau în luarea deciziilor;

Durata simptomelor trebuie să fie de cel puțin 2 săptămâni și să reprezinte o schimbare față de cum vă știați în viața de zi cu zi.

De asemenea, condiții medicale precum problemele de tiroidă sau deficiența de vitamine pot mima simptomele unei depresii.

Tipuri de depresie

Tulburarea depresivă majoră– poate fi caracterizată cu ajutorul următoarelor simptome ce sunt prezente în majoritatea zilelor pe o perioadă mai mare de 2 săptămâni:

· Pierderea interesului sau a plăcerii în activitățile tale;
· Luarea sau pierderea în greutate;
· Incapacitatea de a adormi sau o stare de somnolență pe parcursul zilei;
· Prezentând o stare de agitație și neliniște, ori o lipsă majoră de energie şi încetinire psihică sau fizică;
· Simțindu-te fără valoare și/sau vinovat;
· Probleme de concentrare;
· Probleme în luarea deciziilor;
· Gânduri suicidale.

Simptomele depresive ușoare – acestea pot fi uşor de recunoscut, din cauza unor perturbări minore în performanţele profesionale şi inhibării în viața socială.

Depresia sezonieră – aceasta se instalează din cauza scăderii perioadei diurne și a lipsei de lumină naturală, fiind prezentă frecvent în toamnă și iarna.

Tulburarea bipolară – se manifestă prin episoade de dispoziție, ce variază de la o extremă a energiei crescute cu o stare de “apogeu” până la perioade scăzute “depresive”.

Alte tipuri de depresie, specifice anumitor categorii de persoane:
· Depresia infantilă;
· Depresia postpartum;
· Depresia rezistentă la tratament;
· Tulburarea disforică premenstruala (PMDD);
· Depresia la vârstnici;
· Depresia ‘situațională’;
· Tulburările de dispoziție induse de consumul compușilor interziși.

Factorii de risc ai depresiei

· Biochimici – dezechilibrul elementelor chimice din creier pot contribui la apariția simptomelor de depresie;
· Genetici – depresia poate fi moștenită genetic, de exemplu dacă un frate geamăn este depresiv, celălalt are o probabilitate de 70% de a fi depresiv pe parcursul vieții;
· Personalitate – persoanele cu o încredere precară, ce pot fi copleșiți ușor de stres, sau cei care în general sunt pesimiști au o probabilitate mai mare de a fi depresivi;
· Factorii de mediu – expunerea în mod repetat la acte de violență, neglijare, abuz sau lipsurile materiale pot face mai vulnerabile la depresie anumite persoane.

Cum poate fi tratată depresia?

Depresia este una dintre cele mai tratabile tulburări mentale, între 80% și 90% dintre persoanele depresive răspund la tratament, unde ameliorarea simptomelor este prezentă în majoritatea cazurilor. Mai jos vor fi detaliate diferite tratamente pentru ameliorarea simptomelor depresive.

1. Cu ajutorul medicamentelor

Biochimia creierului poate contribui la depresia unui individ iar din această cauză antidepresivele îi pot fi recomandate pentru modificarea acesteia. Rolul antidepresivelor nu este acela de a avea efect sedativ. În general acestea nu au un efect stimulativ asupra persoanelor ce nu suferă de depresie.

Antidepresivele pot aduce îmbunătățiri în primele 7-14 zile, dar efectul maxim poate fi atins abia după o utilizare de 60-90 de zile. Psihiatrii recomandă în general pacienților folosirea medicației cel puțin 6 luni de zile. În anumite situații, tratamentul de lungă durată este folosit pentru a împiedica reapariția simptomelor în cazul persoanelor de mare risc.

2. Cu ajutorul psihoterapiei

Psihoterapia sau “terapia vorbitului” este folosită exclusiv în cazul unei depresii moderate; în cazul unei depresii moderate spre severe este folosită alături de medicație cu antidepresive. Terapia cognitiv comportamentala este o formă de terapie ce se axează pe rezolvarea problemelor în prezent, fiind foarte eficientă în tratarea depresiei.

Psihoterapia poate include un singur individ, dar poate include și mai multe persoane, de exemplu: terapia de cuplu, terapia familială, etc.
În funcție de severitatea afișată, tratamentul poate dura câteva săptămâni sau mai mult, în majoritatea cazurilor fiind observate îmbunătățiri semnificative după 10-15 ședințe.

3. Cu ajutorul terapiei electroconvulsivante (terapia cu electroșocuri)

Terapia electroconvulsivantă este un tratament rezervat pacienților diagnosticați cu o formă depresivă severă și care nu au răspuns pozitiv la celelalte forme de tratament. Aceasta presupune o stimulare scurtă cu electroșocuri asupra creierului. Un pacient realizează în jur de 2-3 ședințe săptămânale timp de maxim o lună de zile.

4. Auto ajutorare și adaptare

Exista o sumedenie de lucruri pe care oamenii le pot face pentru ameliorarea simptomelor de depresie. Somnul regulat și de calitate, o alimentație sănătoasă şi echilibrată, alături de evitarea consumului de produse alcoolice pot duce la ameliorarea stărilor depresive.

Cu ajutorul complexului de Vitamine B, furnizăm organismului energie, însănătoșire celulară și diminuăm stresul.
· Vitamina B1 – cunoscută ca vitamina anti-stres, ajută organismul în producerea celulelor noi și sănătoase, protejând sistemul imunitar. Furnizează nutrienții necesari pentru menținerea sănătății celulelor nervoase, fiind esențială în funcționarea sistemului nervos. Deficitul de vitamina B1 se manifesta prin: oboseală, capacitate de concentrare scăzută, insomnie, stări de confuzie, palpitaţii, lipsa poftei de mâncare.
· Vitamina B6 – contribuie la descompunerea și sinteza albuminei în organism, energizarea corpului și la comunicarea dintre celulele nervoase. Deficitul de vitamina B6 se manifestă prin: anemie, umflarea limbii, depresie, erupţii cutanate şi stări recurente de confuzie.
· Vitamina B12 – are rol în producerea globulelor roşii și în transportul oxigenului în sânge, având un rol crucial în funcţionarea sistemului nervos, în sinteza ADN-ului și ARN-ului. Deficitul de vitamina B12 favorizează instalarea depresiei, confuziei și demenței.

Un mineral ce ajută la relaxarea corpului și a minții este magneziul, cu ajutorul căruia scade nivelul de stres și ajută în prevenirea atacurilor de panică, depresie, dureri de cap și nervozitate.

În cazul în care treceţi printr-o perioadă mai stresantă a vieţii, vă putem recomanda un supliment pe bază de magneziu ca MaxiMag Antistres pentru reducerea extenuării și pentru un efect calmant, alături de Glisepan un calmant natural care conține GABA ce ajută la menţinerea sănătăţii psihice, calmarea stării de nervozitate și la funcţionarea în parametri optimi a sistemului nervos.

Acidul gama-aminobutiric (GABA) este un neurotransmițător cu efect inhibitor (relaxant), sintetizat în creier din acidul glutamic în prezența vitaminei B6.

Concentrația mare de GABA prezentă la nivelul hipotalamusului indică rolul acestui aminoacid în reglarea ciclului somn-veghe și a funcționării sistemului endocrin și reducerea tulburărilor emoționale, precum cele psihice (capacitate de concentrare scăzută, oboseala, senzație de „nod în gât”, iritabilitate, neîncredere în propria persoană etc.)

Surse:
1. https://www.webmd.com/depression/guide/depression-types
2. https://www.psychiatry.org/patients-families/depression/what-is-depression
3. https://www.euro.who.int/__data/assets/pdf_file/0011/336809/Infograph-mental-health-Romania-en.pdf
4. https://insp.gov.ro/download/cnepss/stare-de-sanatate/boli_netransmisibile/sănătate_mintală/Analiza-de-Situatie-Depresia-2019.pdf