De ce trebuie să avem grijă la echilibrul electrolitic

Dona04/09/2019

Electroliții sunt substanțe din sângele nostru care au rolul de a regla cele mai importante funcții ale organism (reacțiile nervoase și funcțiile musculare). Dintre aceștia, cei mai importanți sunt calciul, magneziul, potasiul, clorura și sodiul.

Echilibrele apei și ale sodiului, de exemplu, sunt în strânsă interdependență. Apa totală din organism, la un adult, reprezintă cca 60% (50% la persoanele obeze și 70% la cele subponderale). Apa contribuie la menținerea echilibrului electroliților, deci și a bunei funcționări a întregului organism, nu degeaba ne recomandă specialiștii să consumăm minim 2l de apă pe zi. La un adult sănătos, înlocuirea apei din organism eliminate prin urină și alte sure necesită un aport de apă de 1,5l/zi. Aportul redus de apă, afectează imediat echilibrul din organism și funcția renală care are nevoie de apă pentru excreta nitriți și alți compuși ai metabolismului celular pe termen scurt. La un adult sănătos cu o funcție renală sănătoasă, aportul minim de apă este de 200ml/zi. Pe lângă acesta, mai trebuie luată în calcul cantitatea de apă eliminată prin plămâni și prin piele (650-850ml/zi la un adult de 70 de kg); este vorba și de transpirație sau pierderile cauzate de mediul ambiant sau de efort. Așa se explică de ce, anumite persoane tinere, sănătoase, care nu transpiră, pot consuma zilnic mai puțin decât necesarul zilnic recomandat.

Când apar dezechilibrele electrolitice

În mod obișnuit, electroliții există într-un echilibru în sângele nostru și ni-i procurăm din alimentația zilnică. Însă, pot să apară dezechilibre dacă:

  • Suntem deshidratați, din cauza căldurii, a unui efort prelungit, a unei febre, a transpirației excesive sau a unor simptome ale unor boli (diaree, vărsături). Electroliții se pierd și în cazul expunerii prelungite la soare și a insolațiilor.
  • Avem o dietă dezechilibrată și nu consumăm suficiente fructe, legume, cereale și lactate (în principal) sau apă
  • Avem probleme de metabolizare (sindrom de malabsorbție) din cauza unor afecțiuni sau a unor tratamente (medicamente precum diureticele sau corticosteroizii) sau a unor terapii (chimioterapia afectează întregul organism, creând și dezechilibre la nivelul electroliților)
  • Avem probleme medicale (boli renale, dereglări hormonale sau endocrine)
  • Suntem supuși unui stres ambiental.

De aceea, medicii recomandă administrarea de suplimente cu aceste substanțe chimice în proporții specifice vârstei, la copiii și adulți cu diaree, vărsături sau febră, iar printre primele măsuri luate în spital este administrarea intravenoasă de electroliți.

Ce se întâmplă cu noi în cazul dezechilibrului electrolitic

Dezechilibrul apare atunci când unele substanțe sunt în exces, altele în deficit, modificându-se raportul dintre acestea. Putem avea spasme musculare, convulsii sau, dimpotrivă, slăbiciune. Apar modificări ale ritmului cardiac (aritmii) și ale tensiunii arteriale, probleme la nivelul sistemului nervos (stări de confuzie), parestezii, oboseală.

Să aflăm câteva detalii despre principalii electroliți

Potasiul (K) este electrolitul cu rolul de a menține balanța lichidiană adecvată în celulele corpului nostru. Ne susține astfel metabolismul și transmiterea impulsului nervos și realizarea contracției musculare. Astfel, potasiul contribuie la reducerea tensiunii arteriale, deci implicit la scăderea riscului pentru afecțiuni cardio-vasculare și a infarctului miocardic. La persoanele care cu un aport crescut de sodiu, potasiu intervine prevenind și reducând hipertensiunea arterială ușoară și moderată (conform unor studii efectuate în Japonia și în SUA).

Deficitul acestui electrolit este neobișnuit, cauzele putând fi: consumul excesiv de alcool, vărsăturile, diareea, afecțiuni renale și acidoza diabetică, utilizarea excesivă a diureticelor, transpirația excesivă, efortul intens într-un mediu foarte cald. Simptomele deficitului de potasiu sunt: greață și vărsături, pierderea poftei de mâncare, stare de iritabilitate, confuzie, probleme la nivelul mușchilor (slăbiciune, spasme și crampe), afectarea oaselor și încetinirea creșterii (la copii și adolescenți), chiar și insuficiență cardiacă (în cazuri extreme).

Potasiul ni-l procurăm zilnic din lapte, carne (inclusiv pasăre și pește), legume, fructe și cereale integrale.

Sodiul (Na) este binecunoscut deoarece de ani de zile specialiștii ne recomandă să reducem consumul de sare alimentară pentru a reduce, astfel și aportul de sodiu. Spre deosebire de potasiu, sodiul este responsabil de echilibrul lichidian din exteriorul celulelor (de exemplu, din sânge). Joacă un rol important în controlul permeabilității celulare, în contracția musculară și transmiterea impulsului nervos. În cazul deficitului, ne confruntăm cu cefalee, crampe și / sau slăbiciune musculară, pierderea apetitului. Însă, statisticile arată că la noi aportul de sodiu este mult peste valorile recomandate, de unde și creșterea prevalenței bolilor cardio-vasculare (hipertensiunea arterială, accidente vasculare cerebrale).

Calciul este unul dintre cele mai importante minerale (și cele mai abundente din organismul nostru deoarece reprezintă 2 din greutatea organismului), de aceea merită un articol separat pe care vă invităm să îl descoperiți aici.

Magneziul este un electrolit foarte important deoarece activează peste 300 de enzime din întregul organism, iar cca 60% din magneziul din corp este stocat în oase și dinți; restul este în sânge, mușchi și țesuturile moi. Este implicat în reacțiile dependente de energie în organism și este esențial pentru metabolizarea glucozei, acizilor grași și aminoacizilor și în metabolismul calciului, vitaminei D, potasiului. Ajută în transmiterea impulsurilor nervoase, deci ne menținere ritmul cardiac normal și buna funcționare cordului, deoarece ne relaxează mușchii la nivelul întregului organism influențează. Ni-l luăm zilnic din apă și alimente, deficitul putând să fie cauzat de anumite afecțiuni (cele de malabsorbție, tulburări ale glandelor paratiroide, diabet zaharat, diaree cu sau fără vărsături), de consumul excesiv de alcool și de anumite medicamente (diureticele fiind din nou pe lista inamicilor). La valori scăzute/ deficit apar greața, starea de slăbiciune musculară sau tremorul, starea de iritabilitate, nervozitate, pierderea poftei de mâncare, tahicardia. Deficitele severe ne afectează mai tare, la nivelul sistemului nervos central (anxietate, nervozitate, confuzie, dezorientare, depresie). Alimentația echilibrată este sursa noastră principală – lactatele, carnea, fructele de mare, orez brun, nuci (primele pe listă sunt migdalele), legumele, soia, legumele cu frunze verzi, anumite fructe (bananele), pâinea integrală și cerealele neprocesate.

Aboneaza-te la Newsletter