De ce să nu luăm antibiotice când avem viroză

Conform datelor comunicate de Societatea Română de Rinologie și Societatea Națională de Medicina Familiei la începutul acestei luni, 1,5 milioane de români au utilizat în mod inadecvat antibiotic, fără prescripție medicală, în ultimul an pentru infecții ale căilor respiratorii  superioare. Aceasta este concluzia studiului ”Cum se tratează românii de răceală și gripă?”, comandat de Societatea Română de Rinologie și realizat în perioada 10.10-17.10 2019, pe un eșantion reprezentativ de 1.566 de persoane.

Specialiștii au organizat o masă rotundă pentru a trage un semnal de alarmă către autorități despre necesitatea unor schimbări importante în protocoalele medicale pentru tratamentul infecțiilor căilor respiratorii superioare cauzate de virusuri. Consumul inadecvat de antibiotice contribuie la apariția rezistenței bacteriene în întreaga lume, nu doar în România.

Antibioticele sunt medicamente necesare pentru a ne ajuta să luptăm cu diferiți germeni, dar sunt complet ineficiente în cazul infecțiilor virale. Așadar, dacă suntem răciți sau avem gripă, în majoritatea cazurilor este vorba de o viroză, deci nu avem nevoie de antibiotic. Trebuie doar să ne tratăm simptomele singuri, încă de la apariția lor, să mâncăm echilibrat, să ne odihnim pe cât posibil. Dacă observăm agravarea stării noastre sau avem un istoric medical cu probleme, atunci ne adresăm unui medic pentru investigații suplimentare și un tratament adecvat cazului nostru. Este posibil, ca pe fondul unor deficiențe ale sistemului imunitar, să ni se complice cazul. Medicul va decide oportunitatea unor teste de laborator (de exemplu – exsudat – analiza secrețiilor nazale sau faringiene) care confirmă existența unor bacterii, de exemplu și analizează sensibilitatea acestor germeni la anumite categorii de antibiotice.

Ce spun autoritățile medicale

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) și întreaga comunitate medicală atrage atenția asupra faptului că rezistența la antibiotice a devenit una dintre cele mai mari amenințări în prezent. Ne afectează pe toți, indiferent de vârstă fiind cauzată de abuzul și utilizarea inadecvată a antibioticelor de către oameni, dar și tratamente preventive ale animalelor folosite de jucători din industria alimentară. Fără să știm sau să ne informăm despre sursa alimentelor noastre, riscăm să consumăm produse alimentare cu reziduuri de antibiotice, deci organismul nostru să nu mai reacționeze decât la un număr foarte limitat de medicamente și chiar și în cazul acestora, eficacitatea tratamentului să fie mai redusă. Asta înseamnă că perioada de boală este mai lungă, complicațiile sunt mai grave, ne costă mai mult investigațiile, tratamentul și convalescența. În plus, crește riscul de deces.

De aceea, anumite complicații ale infecțiilor respiratorii și alte afecțiuni au devenit mai greu de tratat, precum pneumoniile, tuberculoza, gonoreea, infecțiile cu salmonella sau C. difficile. La nivel internațional, anual sunt emise rapoarte și alerte speciale, în comunitatea medicală vorbindu-se astăzi despre nevoia de protocoale medicale noi pentru a face față acestor  supermicrobi / superbacterii și despre nevoia de a dezvolta noi tipuri de antibiotice.

Specialiștii estimează că, din cauza rezistenței anumitor germeni la antibiotice, anual sunt cauzate la nivel global 700.000 de decese, iar 10 milioane de oameni își vor pierde anual viața până în 2050. Numai în Statele Unite ale Americii, într-un singur an, a crescut cu 50% numărul cazurilor de pacienți diagnosticați cu infecții cu germeni rezistenți la antibiotice (de la 2milioane la 3 milioane).

Ce trebuie să facem

• Folosim antibiotice doar dacă ne-au fost recomandate de către medic, în dozele prescrise și doar pe perioadele prescrise.
• După ce am terminat, tratamentul, dacă ne-au rămas antibiotice nu le folosim în situații similare și nu le dăm altcuiva.
• Când avem copii, nu insistăm să primim antibiotic pe rețetă preventiv, nici nu ne folosim relațiile pentru a primi antibiotic fără rețetă din farmacii. Mulți părinți fac această greșeală creând probleme de sănătate pe termen lung.
• Respectăm câteva reguli de bază privind igiena personală, igiena alimentației și prepararea corectă a alimentelor, cumpărăm alimente din comerțul controlat.
• În cazul infecțiilor căilor respiratorii superioare, tratăm simptomele pe rând, imediat de la apariția lor, mâncăm sănătos, ne hidratăm bine și ne odihnim. Doar astfel ne putem ajuta organismul să lupte cu virusurile. În 7-10 zile ne vom reveni complet și vom avea deja imunitate dacă ne vom reîntâlni curând cu același virus.