Copilul are reflux gastroesofagian. Ce facem?

Unul dintre momentele când ne simțim complet nepregătiți oricâte cursuri am fi făcut, oricât de mult am citi sau oricâte filmulețe demonstrative am vedea, este apariția primului copil și unor boli specifice, precum refluxul. Atunci ne confruntăm cu situații complet noi, cu multe încercări. Ne punem o serie de întrebări, ne simțim parcă neputincioși căci nu totul este sub control așa cum ne-am dori. Așadar, să vedem ce este refluxul la copil, în ce măsură este normal și nu trebuie să ne speriem și când este grav.

Când refluxul gastroesofagian este normal, fiziologic

Medicii ne spun că refluxul gastroesofagian poate să apară de câteva ori pe zi la orice persoană sănătoasă, de orice vârstă, în primele 3 ore de la servirea unei mese.

Refluxul gastroesofagian fiziologic apare la mulți bebeluși ca o reacție normală, parte din adaptare alor la viața extrauterină. Copilul nou-născut are stare generală bună, dar regurgitează laptele în timpul și imediat după hrănire/ alăptare, sau se simte mai puțin bine, este agitat și plânge. Sau copilul sughiță sau tușește în timpul mesei. Este neplăcut, ne putem speria că se va îneca, însă trebuie să ne repetăm mereu că trece. Apare înainte de vârsta de 8 săptămâni, cu prevalență maximă în jurul vârstei de 4 luni și scade progresiv până la împlinirea vârstei de 1 an, chiar 18 luni, fără tratament. La unii copii manifestările sunt atât de ușoare încât pot trece neobservate; nu elimină lapte, doar se agită și sughiță, de exemplu.

Nu trebuie să mergem special la medic pentru asta, ci să îi atragem atenția la primul consul medical. Oricum în primul an de viață trebuie să ajungem lunar la control la pediatru sau la medicul de familie.

Iată ce ne spune Dr. Camelia Toader, medic specialist pediatrie, colaborator Centrul Medical Medsana: “O mare parte dintre sugari au reflux gastroesofagian ușor ce se manifestă prin regurgitații frecvente și  agitație în timpul mesei si după masă, dar apetitul este în general bun și cresc bine în greutate. În aceste cazuri simptomele se pot ameliora rapid dacă părinții oferă mese mai mici și mai dese, mențin bebelușul în poziție verticală  20-30 minute după masă și în cazul în care sunt alimentați cu formulă de lapte, aceasta va fi  varianta antireflux”.

Dar trebuie să știm că, în cazul copiilor cu regurgitații frecvente și recurente, survenite timp de minim 90 de zile în primii 2 ani de viață, există un risc crescut de a dezvolta boala de reflux gastroesofagian la vârsta de 9 ani.

Cum ajutăm copilul cu reflux gastroesofagian fiziologic

• Îl alăptăm corect, în poziție ridicată sau îl hrănim corect (menținând biberonul în poziția corectă, cumpărând tetină adecvată vârstei.
• Evităm supraalimentarea, adică va mânca mai puțin și mai des. Medicii recomandă 8 mese la nou-născuți și sugarii mici, cu scăderea la 4 mese la sugarii cu vârsta de până într-un an.
• După încheierea mesei, ținem copilul în poziție verticală cât mai mult posibil, după ce l-am ajutat cu delicatețe să regurgiteze
• După cum a menționat și medicul pediatru, alegem o formulă antireflux dacă bebelușul este hrănit cu lapte praf
• Nu întrerupem alăptarea. Mama care alăptează nu trebuie să își schimbe alimentația, nu aceasta este cauza refluxul copilului.
• La somn, copilul va dormi pe spate, nu pe o parte, nici pe burtă deoarece prezintă de 10 ori mai mare riscul de sindrom al morții subite. Poziția pe burtă la 30 de grade poate fi benefică doar copiilor de peste 1 an
• Nu ridicăm salteaua (copilul riscă să alunece, să se întoarcă cu capul în jos) și verificăm copilul pe parcursul nopții.
• Alegem cu grijă scaunul de mașină astfel încât poziția copilului să fie cât mai normală, fără presiune suplimentară asupra burticii sale după mese. Ideal, evităm ținerea copilului în șezut sau în scaunul de mașină după masă.

Când manifestările de reflux trebuie să ne îngrijoreze

Există însă situații în care manifestările de reflux afectează sănătatea și dezvoltarea copilului, adică aceste manifestări sunt considerate patologice:

“Refluxul gastroesofagian care necesită investigații și tratament se manifestă prin vărsături în jet, uneori vărsături de culoare galbenă sau cu striuri de sânge, apetit scăzut, creștere deficitară,  tuse. Dacă sugarul prezintă unele din aceste simptome se va prezenta la medic pentru investigații și tratament, altfel pot apare complicații cum ar fi  boala de reflux gastroesofagian și afecțiuni respiratorii, creștere și dezvoltare deficitară.” (Dr. Camelia Toader, medic specialist pediatrie, colaborator Centrul Medical Medsana)

Să ne creștem copiii mereu voioși!