Colesterolul

CE ESTE COLESTEROLUL

Colesterolul este o moleculă de natură lipidică, insolubilă în apă, care circulă în sânge sub formă de agregate de proteine numite lipoproteine, cum ar fi LDL (Low Density Lipoprotein) – așa numitul “colesterol rău” sau HDL-C (High Density Lipoprotein) – așa numitul “colesterol bun”, esențială în producerea de noi celule, precum și a unor vitamine și hormoni steroizi.
În cantitățile necesare desfașurării proceselor fiziologice ale organismului, el nu este periculos, însă excesul conduce la probleme de sănătate specifice.

Acest component lipidic, regăsit în toate celulele din organismul nostru, circulă în sânge pentru a putea fi transportat acolo unde este nevoie de el. Cu toate că ficatul își poate produce singur necesarul de colesterol, acesta se poate procura și din produse de origine animală (ouă, carne, lactate). În combinație, raportul este de 80% producție hepatică, 20% surse alimentare.

Colesterolul:
-este indispensabil în structura învelișului fiecarei celule din corpul uman, având implicit un rol esențial în creșterea, dezvoltarea și cicatrizarea țesuturilor;
-este precursor în sinteza sărurilor biliare excretate prin bilă, esențiale în digestia lipidelor;
-banalul colesterol duce la sinteza hormonilor steroizi, din a căror grupă fac parte cortizolul, aldosteronul și hormonii sexuali;
-participă la sinteza vitaminei D, implicată în metabolismul calciului;
-este provenit din alimentele de origine animală (carne si preparate de carne, pește, crustacee și fructe de mare, lactate, ouă) doar în proporție de 30 %, restul fiind produs în mare parte la nivelul ficatului;
-îmbunătățește și regleazș sistemul imunitar;
-protejează celulele, favorizându-le capacitatea de a metaboliza și de a produce energie;
-protejează sistemul cardiovascular și musculatura intregului corp;
-este responsabil pentru sinteza neurotransmițătorilor,favorizând formarea conexiunilor neuronale;
-îndeplinește un rol similar antioxidanților,ajutând organismul să lupte împotriva radicalilor liberi.

ROLUL COLESTEROLULUI

Rolurile colesterolului sunt extrem de importante pentru dezvoltarea și funcționarea normală a organismului. Printre ele se află:
-rolul structural – colesterolul intră în compoziția stratului extern al membranei oricarei celule;
-rolul digestiv – intră în compoziția bilei și, astfel, participă la digestia lipidelor;
-rolul metabolic – participă la formarea vitaminei D și a hormonilor steroizi (cortizol și aldosteronă în glandele suprarenale), hormonilor sexuali (progesteron, estrogen și testosteron), astfel ca oasele, dinții și mușchii să se poată dezvolta normal.

COLESTEROLUL BUN SI COLESTEROLUL RAU

Pentru a putea înțelege de ce nu există un singur tip de colesterol, ci mai multe, trebuie să ne gândim la cum este el transportat in sânge.
Colesterolul, ca și alte lipide, nu este solubil în apă, de aceea nu circula singur, ci este însoțit de lipoproteine, (complexe formate din proteine hidrosolubile și lipide) clasificate în funcție de densitate in LDL (lipoproteine cu densitate scăzută) și HDL (lipoproteine cu densitate crescută). Acest tip de colesterol înglobat in HDL a fost denumit „colesterolul bun”, împiedicând procesul de formare a plăcii de aterom.

LDL-ul transportă colesterolul de la ficat la celulele organismului. Acest tip de colesterol înglobat in LDL este „colesterolul rău”, pentru că favorizează ateromatoza. Acestea sunt, de fapt, tipurile de colesterol existente în circulație, care diferă în funcție de procentele de proteine și lipide din fiecare. Cele mai utilizate în practica medicală sunt HDL colesterolul și LDL colesterolul.

HDL colesterolul (colesterolul bun)
Când spunem colesterol bun, trebuie să ne gândim la ceva ce ne aduce un beneficiu. În cazul acesta, colesterolul înglobat în HDL (high density lipoprotein) indică o bună protecție cardiovasculară, scăzând riscul de infarct miocardic și accident vascular cerebral.
Protecția este realizată prin legarea și transportarea colesterolului de la nivelul vaselor de sânge și țesuturilor (unde ar putea cauza ateroscleroză) înapoi la ficat, pentru a fi degradat și eliminat din corp. Cu alte cuvinte HDL colesterolul este denumit “colesterol bun” pentru că împiedică formarea plăcilor de aterom în vasele sangvine.

LDL colesterolul (colesterolul rău)
În opozitie cu HDL-ul, colesterolul rău ar trebui să ne indice un efect nedorit asupra organismului. Astfel, un LDL colesterol mărit se coreleaza cu un risc cardiovascular ridicat. Acest fapt se petrece din cauza proprietății lipoproteinei LDL (low density lipoprotein) de a transporta colesterolul de la ficat către țesuturi și de a se cantona în stratul intern al peretelui arterial , formând, în timp, placa de aterom (ateroscleroza).
Colesterolul devine „inamicul” nostru în cazul unui nivel crescut al acestuia în sânge, în special corelat cu creșterea lipoproteinelor LDL – “colesterol rău”.

Cele mai frecvente situații care duc la excesul de colesterol din sânge sunt:
-sedentarismul;
-alimentația bogată în grăsimi animale și cele de tip „trans”, din alimente procesate și margarine;
-vârsta (bărbați peste 45 ani și femei peste 55 ani);
-fumatul;
-ereditatea (dislipidemii familiale)

Astfel, cunoașterea nivelului LDL-C din sânge devine indispensabilă in estimarea riscului cardiovascular (riscul de boală coronariană, infarct miocardic sau accident vascular cerebral).

CE ANALIZE SE FAC PENTRU A AFLA VALORILE COLESTEROLULUI

„Colesterolul bun” și „colesterolul rău”, împreună cu trigliceridele (tot grăsimi) alcătuiesc colesterolul total, care poate fi determinat la un laborator de analize printr-un test de sânge numit și panou sau profil lipidic, care măsoară atât grăsimile, cât și lipidele.

Care este legatura dintre colesterol si trigliceride

Trigliceridele reprezintă forma cea mai des întâlnită sub care se află lipidele. Acestea au rol energetic și de stocare a excesului de grăsimi din organism. Se găsesc împachetate împreună cu colesterolul, in complexele de tip lipoproteine.
Când dorim să aflam nivelul colesterolului din sânge, trebuie întotdeauna să adăugăm și trigliceridele în setul de analize. Un nivel crescut de trigliceride, asociat cu un colesterol mărit, nu face decât să crească și mai mult riscul de afecțiuni cardiovasculare.
Valorile trigliceridelor ar trebui să fie în intervalul 50-150 mg/dl. Un nivel optim de trigliceride este mai ușor de atins decat cel de colesterol, datorită răspunsului rapid si favorabil la dieta și exercitii fizice.
De obicei, medicul generalist este cel care recomandă acest test și tot el îl poate interpreta.

Acest tip de analiză măsoara cantitatea de colesterol aflata in circulatie. Incepand cu varsta de 20 de ani, oricine ar trebui sa efectueze analiza colesterolului, mai ales din cauza faptului ca un nivel crescut nu se manifesta prin simptome. In general, colesterolul nu se măsoară izolat, ci în cadrul unui profil lipidic.

Astfel, ce se recoltează, mai exact, sunt:
-colesterolul total;
-LDL colesterolul;
-HDL colesterolul;
-VLDL colesterolul;
-trigliceridele;
-non-HDL colesterolul;
-raportul dintre colesterolul total și HDL

Recoltarea este una simplă și nu prezintă riscuri semnificative. Ca pregatire, este nevoie de repaus alimentar cu 12 ore inaintea momentului recoltarii.

CARE ESTE NIVELUL OPTIM DE COLESTEROL ÎN SÂNGE

Pentru a depista nivelul colesterolului, trebuie doar să te prezinți la laboratorul de analize pentru recoltare. Este recomandat să eviți să mănânci sau să bei alte lichide în afară de apă cu 9 -12 ore înainte de efectuarea testului de sânge. Cele patru valori se măsoară în miligrame pe decilitru și se încadrează în următorii parametri:
Colesterol total – valori bune: < 200 mg/dl, valori la limită: 200 – 239 mg/dl, peste limita normală: > 240 mg/dl;
LDL: valori bune: < 100 mg/dl, valori la limită: 120 – 159 mg/dl, peste limita normală: > 160 mg/dl;
HDL: valori bune: > 60 mg/dl, valori la limită: 40-50 mg/dl, peste limita optimă: < 40-50 mg/dl;
Trigliceridele: valori bune: < 149 mg/dl, valori la limită: 150 – 199 mg/dl, peste limita optimă > 200 mg/dl.

În plus, trebuie să știi că aceste valori diferă de la adulți la copii, unde nivelul optim este mai mic cu 20-30 mg/dl. De exemplu, dacă în cazul unei persoane de 30 de ani, colesterolul total benefic poate fi de cel mult 200 mg/dl, în cazul unui copil, valoarea ideală trebuie să fie mai mică de 170 mg/dl, iar LDL < 110 mg/dl.
De asemenea, în cazul sarcinii, pentru că pot apărea dereglări în cel de-al doilea trimestru, medicii recomandă ca femeile însărcinate să mențină o valoare LDL < de 100 mg/dl și HDL > 60 mg/dl.

Valorile normale ale colesterolului nu se pot regăsi într-un singur interval, ci în mai multe, dat fiind că există diferente fiziologice între femei și bărbați, precum și între copii și adulți.

Astfel, valorile normale pentru colesterolul total, HDL și LDL colesterol, grupate în funcție de vârstă și sex, sunt:

Varstă mai mica sau egală cu 19 ani
-colesterol total – mai mic de 170 mg/dl;
-LDL colesterol – mai mic de 110 mg/dl;
-HDL colesterol – mai mare de 45 mg/dl.

Bărbați cu vârstă mai mare sau egală cu 20 de ani
-colesterol total – intre 125 mg/dl si 200 mg/dl;
-LDL colesterol – mai mic de 100 mg/dl;
-HDL colesterol – mai mare de 40 mg/dl.

Femei cu vârstă mai mare sau egală cu 20 de ani
-colesterol total – intre 125 mg/dl si 200 mg/dl;
-LDL colesterol – mai mic de 100 mg/dl;
-HDL colesterol – mai mare de 50 mg/dl.

Astfel, un nivel ridicat de LDL colesterol semnifică un risc crescut pentru formarea plăcilor de aterom, iar un HDL scazut nu îl va putea contrabalansa. În acelasi timp, un nivel crescut de HDL nu va reuși, de unul singur, să ofere protectie completă. Prin urmare, este nevoie atât de un nivel normal de LDL, cât și de HDL colesterol.

CAUZE, AFECȚIUNI, FACTORI DE RISC

Dacă rezultatele analizelor spun că valoarea colesterolului total este peste 200-240 mg/dl, trebuie să știi că pot exista mai mulți factori care au influențat apariția dezechilibrului:
-fumatul este una dintre cauzele care duc la îngroșarea vaselor de sânge și la acumularea moleculelor de colesterol pe pereții acestora. În plus, unele studii au dovedit că tutunul duce la scăderea nivelului de colesterol „bun” și la creșterea celui „rău”.

-consumul excesiv de alcool – în una dintre cercetările publicate în 2000 de American Heart Association (AHA), specialiștii au concluzionat faptul că alcoolul are capacitatea de a crește nivelul de lipolipide cu densitate înaltă (colesterolul HDL) și de a reduce nivelul de lipolipide cu densitate mică (colesterolul LDL). Consumat în exces, alcoolul devine, astfel, nociv.

-consumul excesiv de alimente bogate în grăsimi saturate se află în topul celor mai evidente cauze care duc la dezechilibre ce țin de nivelul colesterolului în sânge. Chiar dacă organismul are nevoie de grăsimi pentru a funcționa corect, ele trebuie consumate cu moderație și de obicei sunt recomandate cele nesaturate (Omega 3, Omega 6). Grăsimile saturate, nesănătoase sunt acele grăsimi care sunt solide la temperatura camerei, dar se topesc la căldură, de exemplu: untul, untura, margarina.

-cauze genetice – există numeroși pacienți care au moștenit de la mamă sau tată predispoziția pentru colesterolul mărit și această tendință poartă denumirea de „hipercolesterolemie familială”.

-obezitatea și sedentarismul – lipsa de mișcare și activitate fizică intensă, combinată cu o alimentație dezechilibrată duc la apariția depozitelor de grăsime pe pereții vaselor de sânge.

-vârsta – din cauza faptului că, odată cu înaintarea în vârstă, procesele metabolice ale organismului încetinesc tot mai mult, nivelul colesterolului va crește. În cazul femeilor, menopauza este un alt factor care poate duce la dezechilibrarea nivelul de LDL.

-alte afecțiuni medicale – insuficiența renală, anorexia nervoasă, hipotiroidismul, sindromul Cushing, sindromul nefrotic, alcoolismul sunt câteva dintre bolile care pot duce la creșterea nivelului de colesterol din sânge.

Procesul din spatele apariției acestui risc este legat de comportamentul LDL colesterolului. În urma aderării LDL colesterolului la tunica internă a vasului de sânge, se formeaza, în timp, o placă de aterom (ateroscleroza). Aceste plăci atrag, în timp, tot mai multe leucocite și particule de lipide, grăsimi care îngustează vasele de sânge, le calcifiaza și le fac să își piardă din elasticitate. Placa de aterom, prin îngroșare și calcificare, va determina ingustarea vasului de sânge respectiv, care nu va mai putea suplini necesarul de oxigen al țesuturilor. O altă posibilitate este de rupere a plăcii de aterom, care se soldează cu migrarea fragmentelor calcificate la distantă și cu formarea de trombi (cheaguri) de sânge la nivelul plăcii rupte, care pot obtura și mai mult lumenul vasului.

Aceasta este prima cauză care duce la micșorare aportul de sânge în țesuturi, generând suferințe de tip ischemic și boli cardiovasculare grave:
-insuficiența cardiacă;
-hipertensiunea arterială;
-boala arterială periferică;
-infarctul;
-accidentul vascular cerebral.

Pe lângă bolile corelate cu sănătatea inimii, un nivel de colesterol crescut poate expune pacienții la apariția diabetului de tip 2.

SIMPTOME

Chiar dacă la început, pacientul poate fi asimptomatic, când leziunile devin stenozante și fluxul sanguin este afectat, apar:
-durerile toracice (angina pectorală);
-dureri la nivelul membrelor inferioare;
– dureri abdominale (infarct mezenteric);
-infarct cerebral;
-amețeli, pierderi de memorie sau alte simptome care semnalează faptul că sistemul nervos (creierul) nu mai este oxigenat corespunzător.

CUM REECHILIBREZI VALORILE COLESTEROLULUI

Dacă ai citit deja care sunt factorii care au condus la creșterea nivelului de colesterol, atunci știi și ce este de făcut pentru a ajunge la o valoare optimă, care să nu îți pună întreaga sănătate în pericol. În primul rând, trebuie să elimini din stilul tău de viață o mare parte din cauze: fumatul, alimentele bogate în grăsimi, alcoolul, sedentarismul, stresul și să apelezi la câteva dintre metodele pe care orice persoană le are la îndemână.

Schimbarea stilului de viață

Din fericire, atunci când colesterolul nu este mult peste limitele normale, el poate fi reglat fără tratament medicamentos, doar prin adoptarea unui stil de viață sănătos ce implică următoarele schimbări:
-înlocuiește din alimentația ta produsele prăjite, alimentele de tip fast-food, grăsimile saturate (untul, untura, grăsimea animală), dulciurile rafinate cu legume gătite la abur, fierte sau coapte, alimente care conțin grăsimi nesaturate (avocado, carnea de pește, semințele de in măcinate);
-înlocuiește orice tip de alcool cu ceaiurile care au efecte benefice asupra colesterolului și trigliceridelor: ceaiul roșu, ceaiul verde, hibiscusul, ceaiul de ghimbir, ceaiul de mentă;
-consumă alimente bogate în acizi Omega-3, care reduc nivelul de LDL și cresc nivelul colesterolului HDL (colesterol bun): somon, macrou, hering, migdale și semințe de in;
-renunță la fumat;
-reduce sau abandoneaza consumul de băuturi alcoolice și dulci;
-fă mai multă mișcare, în special exerciții cardio (aerobic, alergare, mers în pas alert, zumba, dans);
-menține greutatea sub control;
-verifică în mod regulat glicemia și tensiunea articulară;
-reduce nivelul de stres psihic.

Toate aceste măsuri se pot urma chiar și în cazul unui nivel normal al colesterolului. In acest fel, se poate preveni aparitia unui nivel crescut, evitand riscurile aferente. Astfel, atat pentru a preveni, cat si pentru a corecta nivelul crescut al colesterolului, o dieta echilibrata si un stil de viata activ vor fi intotdeauna de prima intentie. Alaturi de acestea, efectuarea periodica a profilului lipidic din sange trebuie sa devina o analiza nelipsita din setul anual recomandat.

Medicatia

“Chiar dacă un rezultat nesatisfăcător al analizelor ne poate speria, nu trebuie să uităm că el este un semnal de alarmă ce spune că-i timpul să ne îmbunătățim stilul de viață. Putem face acest lucru înainte de a ne expune riscurilor mult mai grave. Printr-o dietă sănătoasă, sport, mișcare și o atenție sporită asupra corpului tău, nivelul de colesterol din sânge poate fi adus la parametri optimi. “

În situația în care valoarea colesterolului a depășit cu mult nivelul permis, medicul va recomanda, pe lângă adoptarea unui stil de viață mult mai sănătos, și un tratament alopat care are la bază medicamente. Acesta consta in administrarea de:
– statine ( atorvastatina, rosuvastatina,lovastatina ), care functioneaza prin reducerea productiei hepatice de cholesterol;
-fibrati,clasa de medicamente utila si pentru nivelurile crescute ale trigliceridelor;
-medicatie inhibitorie a absorbtiei de colesterol (ezetimib);

Deasemenea, pot fi recomandate si suplimente alimentare care reduc valorile unui colesterol crescut:
-Arterin Colesteol, Secom Colesterol blend; Korill;
-medicamente pe baza de anghinare: Fares Colesterol, Fares Anghinare, Dacia Plant Normocolesterol;
-extracte din drojdie de orez rosu, usturoi, seminte de in, fructe de paducel;

Bibliografie:
1.Colesterol crescut https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/high-blood-cholesterol/symptoms-causes/syc-20350800
2.HDL, LDL, trigliceride https://www.heart.org/en/health-topics/cholesterol/hdl-good-ldl-bad-cholesterol-and-triglycerides
3.Ce reprezinta valorile colesterolului https://my.clevelandclinic.org/health/articles/11920-cholesterol-numbers-what-do-they-mean
4.Ce este colesterolul https://www.heartuk.org.uk/cholesterol/what-is-cholesterol
5.Ce sunt trigliceridele https://www.heartuk.org.uk/cholesterol/triglycerides
6.Testul de colesterol https://www.mayoclinic.org/tests-procedures/cholesterol-test/about/pac-20384601
7. Ce se intampla cand ai colesterolul ridicat https://www.heartuk.org.uk/cholesterol/what-is-high-cholesterol