Colesterolul – ne afectează sau nu ce mâncăm?

Despre colesterol circulă tot felul de informații, unele care ne confuzează de tot. Hai să vedem ce trebuie să știm despre colesterol, care sunt implicațiile nivelului ridicat al colesterolului și dacă ceea ce mâncăm ne afectează sau nu.

Să ne reamintim câteva informații de bază despre colesterol

Colesterolul este un tip de grăsimi de care organismul nostru are nevoie pentru a funcționa în cele mai bune condiții zi de zi. Colesterolul  sau lipidele sunt grăsimi pe care fie le asimilăm din alimentația zilnică, fie le sintetizăm (ficatul nostru fiind responsabil de acest proces). Nivelul ridicat al colesterolului nu ne afectează ca atare și nici nu prezintă simptome specifice, însă contribuie la creșterea riscului apariției unor afecțiuni grave, precum cele cardiovasculare (de exemplu, accident vascular cerebral, atac ischemic, infarct, boală arterială periferică, ateroscleroză sau îngustarea arterelor, apariția cheagurilor de sânge, angina pectorală).

Nivelul colesterolului este ușor de determinat prin analize de sânge care nu presupun restricții alimentare prealabile (doar să știe medicul care interpretează rezultatele dacă ați luat vreun medicament pentru reducerea nivelului colesterolului în sânge, durata tratamentului și dozele administrate).

LDL vs HDL – ce trebuie să știm

Măsurarea nivelului de colesterol se face prin măsurarea lipoproteinelor rezultate în urma combinării lipidelor (colesterolului) cu proteinele responsabile de transportul în fluxul sangvin. Astfel, există cele două tipuri de lipoproteine pe care le vedem și pe buletinul de analize de laborator și anume

• HDL – lipoproteine cu densitate mare, sau colesterolul bun de care avem cea mai mare nevoie (deci nu ne îngrijorăm de nivelul crescut, dimpotrivă!) și
• LDL – sau lipoproteinele  cu densitate mică; acesta este tipul de colesterol de care avem mai puțină nevoie deoarece dacă depășește un anumit nivel de la care organismul nostru nu îl mai folosește, atunci începe să se depună pe artere și crește riscul pentru complicații și afecțiuni severe precum cele menționate anterior.

Dislipidemia sau hiperlipidemia reprezintă creșterea colesterolului LDL și/sau trigliceridelor din plasmă sau scăderea nivelului de HDL. Cauzele primare sunt genetice și țin de mutații unice sau multiple care conduc la supraproducția sau eliminară deficitară a trigliceridelor și colesterolului LDL sau la subproducția sau eliminarea excesivă de HDL. Acest tip de afecțiune cauzată de mutații genetice are o prevalență mai ridicată în rândul copiilor decât în rândul adulților.

Cauzele secundare țin, în principal, de sedentarism și de un aport alimentar excesiv de grăsimi saturate, colesterol și acizi grași de tip trans, frecvent întâlniți în alimentele procesate – de aici și incidența ridicată în rândul adulților din țările dezvoltate. Alte cauze secundare sunt anumite afecțiuni precum diabetul, insuficiența renală cronică, hipertensiunea arterială, hipotiroidismul, ciroza biliară primară, anumite afecțiuni hepatice, dar și consumul ridicat de alcool, fumatul sau administrarea anumitor medicamente.

Așadar, răspunsul la întrebarea dacă ne afectează ceea ce mâncăm și cantitatea de grăsimi/ colesterol din alimente este da, dar nu atât de mult. Deoarece contează și alte alegeri privind stilul nostru de viață, istoricul familial și dacă avem și alte afecțiuni pentru care luăm anumite medicamente care pot contribui la apariția dislipidemiei.

De curând au fost publicate în American Journal of Nutrition rezultatele unui studiu din Finlanda realizat de către Universitatea de Est care arată că  un consum alimentar moderat de colesterol/ grăsimi sau consumul a cel mult un ou pe zi nu este asociat cu riscul ridicat de atac vascular cerebral deoarece nu afectează metabolismul colesterolului în rândul populației din Finlanda.

Totodată, nici un nivel prea mic de LDL nu este sănătos – arată un studiu comunicat în aprilie 2019 de organizația American Academy of Neurology. Deoarece nivelul scăzut de LDL (mai mic sau egal cu 70mg/dl) crește de două ori probabilitatea unui atac vascular hemoragic la femei decât dacă LDL are un nivel între 100 și 130mg/dl (nivelul ideal fiind de 100mg/dl).

De aceea, cel mai în măsură să emită recomandări pentru fiecare dintre noi este medicul curant. El este singurul care ne cunoaște istoricul medical, predispoziția genetică, eventuala existență a unor mutații și evoluția sănătății noastre în timp. Dar niciuna din recomandările sale nu va fi pe deplin eficace dacă, la rândul nostru, nu alegem un stil de viață echilibrat, cu un aport corect de lipide, activitate fizică moderată constantă, ferindu-ne de anumite afecțiuni pe care le putem preveni, desigur. Renunțarea la fumat mai prezintă încă un beneficiu; fumatul, din cauza unui compus chimic din țigări numit acroleină, oprește colesterolul bun (HDL) să transporte grăsimile de la depozite către ficat și astfel apare ateroscleroza.