Ciroza hepatică

Dona26/08/2022

Ce este ciroza hepatică

Ciroza este o boală progresivă care se dezvoltă pe parcursul mai multor ani, în care țesutul hepatic sănătos este înlocuit cu țesut cicatricial/fibros, iar ficatul este afectat permanent. Țesutul fibros împiedică ficatul să funcționeze corect. Acesta blochează fluxul de sânge prin ficat și încetinește capacitatea ficatului de a procesa nutrienții, hormonii, medicamentele și alte substanțe.

Ciroza în stadiu avansat pune în pericol viața.

Care sunt cauzele cirozei hepatice

Cauzele frecvente ale cirozei sunt:
Hepatita, o infecție virală – la nivel mondial, hepatitele B și C sunt principalele cauze ale cirozei. Oamenii se pot infecta cu oricare dintre cele două tipuri în urma expunerii la sânge care conține virusul sau prin contact sexual. Vaccinurile pot proteja împotriva hepatitei B, dar nu și împotriva hepatitei C. În cazul hepatitei autoimune, persoana are o boală autoimună. În acest tip de boală, sistemul imunitar atacă din greșeală celulele sănătoase
Consumul ridicat de alcool pe termen lung – ciroza hepatică este ultima etapă a steatozei hepatice alcoolice
Steatoza non-alcoolică – afecțiune hepatică descrisă de o acumulare excesivă de grăsimi la nivelul ficatului. De obicei, este asociată cu obezitatea și diabetul zaharat
– Afecțiuni genetice cum ar fi boala Wilson, când cuprul se acumulează în ficat și în alte părți ale corpului
Fibroza chistică (mucus vâscos ce se acumulează în ficat)
Deficit de alfa-1 antitripsină (acumularea unei proteine anormale în ficat)
Hemocromatoză (exces de fier stocat în ficat)
Bolile de stocare a glicogenului (ficatul nu poate stoca sau descompune glicogenul, o formă de zahăr)
Sindromul Alagille (număr de canale biliare mai mic decât cel normal; afectează fluxul biliar și provoacă icter)
Colangita biliară primară (canalele biliare se lezează, apoi se inflamează și rămân afectate permanent)
Canal biliar blocat
Atrezie biliară (copiii se nasc cu canale biliare slab formate sau blocate, provocând leziuni, cicatrizări, pierderea țesutului hepatic și ciroză)
Galactosemia sau incapacitatea de a procesa zaharurile din lapte
Sindromul Budd-Chiari, când cheagurile de sânge din vena hepatică duc la mărirea ficatului și la dezvoltarea de noi vase de sânge
Cancerul canalelor biliare sau al pancreasului, care poate duce la blocaje în canalele biliare

Ciroza alcoolică

Consumul excesiv de alcool dăunează ficatului. În timp, acest lucru poate duce la boli hepatice cauzate de alcool. Ciroza este stadiul final, ireversibil al steatozei hepatice alcoolice. Aceasta apare de obicei după mulți ani de consum excesiv de alcool. Persoanele care consumă 30-50 g de alcool pe zi timp de 5 ani prezintă un risc de boală hepatică cauzată de alcool. Bărbații care consumă mai mult de 21 de unități pe săptămână și femeile care consumă mai mult de 14 unități pe săptămână prezintă risc de steatoză hepatică alcoolică.

Ce este ciroza decompensată

Ciroza decompensată înseamnă agravarea acesteia până în punctul în care aveți simptome vizibile. Se observă cel puțin o complicație, care include icter, ascită, encefalopatie hepatică, sindrom hepatorenal, hemoragie sau cancer hepatic. De obicei, este necesară îngrijire medicală și spitalizare imediată.

Ce simptome are ciroza hepatică

Adesea, în etapele incipiente nu există simptome. Dar, pe măsură ce se acumulează țesut cicatricial, acesta subminează capacitatea ficatului de a funcționa corect și pacienții pot descrie următoarele:
– oboseală
– greață și pierderea poftei de mâncare
– febră
– scădere în greutate și pierderea masei musculare
– pete de vase de sânge mici și roșii pe partea superioară a trunchiului și pe palmele mâinilor

Pe măsură ce boala avansează se pot observa următoarele semne și simptome:
– icter
– splină mărită
– urină de culoare închisă
– scaune de culoare deschisă
– sânge în scaune
– edeme (umflături la nivelul picioarelor și al abdomenului)
– mâncărimi
– sângerare internă, capilare sparte
– infecții
– confuzie, pierderi de memorie, lipsa de concentrare
– la bărbați: apetit sexual scăzut, ginecomastie
– la femei: menopauză timpurie

Stadiile cirozei hepatice

Medicii clasifică ciroza în diferite moduri, cum ar fi scorul Childs-Pugh. Scorul ajută la oferirea unei idei despre prognosticul afecțiunii. Acesta încadrează ficatul într-una dintre cele trei categorii:
A. Ficatul funcționează bine
B. Există leziuni moderate
C. Afectarea este avansată sau severă (potențial fatală)
Ciroza poate fi, de asemenea, compensată sau decompensată.
– În cazul cirozei compensate, ficatul poate funcționa eficient în ciuda leziunilor. Persoanele cu ciroză compensată nu au adesea niciun simptom.
– Cu ciroza decompensată, ficatul nu poate funcționa eficient, iar simptomele pot fi vizibile.

Complicații ale cirozei hepatice

Ciroza poate cauza mai multe afecțiuni secundare, unele dintre care pot pune în pericol viața:
Hipertensiunea portală. În esofag și stomac se dezvoltă vene mari și umflate. Acestea pot exercita presiune asupra unui vas de sânge numit vena portală, care transportă sângele de la splină și intestin către ficat, ceea ce duce la hipertensiune portală.

Ascita sau edemul. Presiunea crescută în vena portală poate provoca acumularea de lichid în picioare (edem) și în abdomen (ascită). Edemul și ascita pot rezulta, de asemenea, din incapacitatea ficatului de a produce o cantitate suficientă de anumite proteine din sânge, cum ar fi albumina. O dietă săracă în sare și diureticele pot ajuta la gestionarea nivelului de lichide. În cazurile severe, un medic poate fi nevoit să dreneze lichidul în mod repetat.

Mărirea splinei (splenomegalie). Hipertensiunea portală poate provoca modificarea și umflarea splinei, precum și captarea de globule albe și trombocite. Scăderea numărului de globule albe și de trombocite din sânge poate fi primul semn al cirozei.

Encefalopatie hepatică. Aceasta se referă la niveluri ridicate de toxine în sânge, în cazul în care ficatul nu le mai poate filtra eficient. Aceste toxine se pot acumula apoi în creier și pot provoca confuzie și dificultăți de concentrare. Cu timpul, encefalopatia hepatică poate progresa până la lipsa de reacție sau comă.

Sângerare. Hipertensiunea portală poate provoca redirecționarea sângelui către venele mai mici. Încordate de presiunea suplimentară, aceste vene mai mici se pot sparge, provocând sângerări grave. Dacă ficatul nu poate produce suficienți factori de coagulare, acest lucru poate contribui, de asemenea, la sângerări continue.

Carcinom hepatocelular. Acesta este cel mai frecvent tip de cancer hepatic și poate rezulta în urma cirozei datorate infecției cu hepatita B sau C.

Malnutriție. Ciroza poate îngreuna procesarea nutrienților de către organism, ceea ce duce la slăbiciune și pierdere în greutate.
Infecții. Dacă aveți ciroză, organismul poate avea dificultăți în lupta împotriva infecțiilor. Ascita poate duce la peritonită bacteriană, o infecție gravă.

Diagnostic

Dacă un medic suspectează ciroza:
– Va efectua un examen fizic, inclusiv verificarea umflăturilor din partea superioară a abdomenului
– Va întreba persoana despre istoricul medical personal și familial
– Se va lua în calcul stilul de viață, inclusiv obiceiurile alimentare și consumul de alcool
În continuare, se pot recomanda următoarele teste:
– analize de sânge pentru a verifica nivelul enzimelor hepatice și capacitatea de coagulare a sângelui
– teste pentru hepatita B și C
– teste imagistice, cum ar fi o ecografie, o tomografie computerizată sau un RMN, pentru a căuta semne de mărire, cicatrici sau noduli
– biopsie, prin care se prelevează o mostră de țesut pentru a fi testată în laborator și a afla tipul de boală hepatică

Tratamentul cirozei hepatice

Deși nu există un tratament pentru ciroză, tratamentele pot întârzia sau opri evoluția acesteia și pot reduce complicațiile.

Tratamentul va depinde de cauzele cirozei. Astfel:
Steatoza hepatică alcoolică: În acest caz se va renunța în totalitate la consumul de alcool.
Steatoză hepatică non-alcoolică: Gestionarea bolii ficatului gras non-alcoolic include pierderea în greutate, respectarea unei diete sănătoase, efectuarea de exerciții fizice și respectarea instrucțiunilor pentru gestionarea diabetului.
Hepatita B sau C: Se vor administra medicamente antivirale aprobate pentru tratamentul hepatitelor.
Boli hepatice ereditare: Tratamentul depinde de boala moștenită specifică:
– Tratamentul deficienței de alfa-1 antitripsină poate include medicamente diuretice pentru a reduce edemele abdomenului și a picioarelor sau antibiotice pentru tratarea infecțiilor.
– Pentru boala Wilson, tratamentul constă în medicamente care elimină cuprul din organism și administrarea de zinc pentru a preveni absorbția de cupru.
– Pentru fibroza chistică, se prescriu medicamente pentru a îmbunătăți funcția pulmonară și eliminarea mucusului în exces.
– Tratamentul pentru bolile de stocare a glicogenului constă în menținerea glucozei în sânge la un nivel optim.
Hepatita autoimună: Tratamentul include medicamente care suprimă sistemul imunitar.
Boli care deteriorează sau blochează canalele biliare din ficat: intervenții chirurgicale pentru a deschide canalele biliare îngustate sau blocate.
Transplantul de ficat. Cicatrizarea generalizată poate fi ireversibilă. În aceste cazuri, este posibil ca pacientul să aibă nevoie de un transplant de ficat. Această procedură este adesea o ultimă soluție.

Metode de prevenție

Ciroza nu poate fi întotdeauna evitată, dar câteva sfaturi pot ajuta la reducerea riscului:
– Respectați o dieta sănătoasă și exerciții fizice pentru a menține o greutate adecvată și a evita obezitatea.
– Folosiți prezervative în timpul actului sexual pentru a reduce riscul de a dezvolta hepatită virală.
– Nu folosiți și nu împărțiți niciodată ace/seringi folosite.
– Aveți grijă când aveți vreun contact direct cu sângele altor persoane.
– Evitați alcoolul dacă este prezent orice stadiu al bolii hepatice.
– Vaccinarea împotriva hepatitei A și B.
– Adresați-vă medicului înainte de a lua orice medicament, inclusiv medicamente fără prescripție medicală. Evitați medicamentele precum aspirina, ibuprofenul și paracetamolul.

Alimentația în ciroza hepatică

Optați pentru o dietă echilibrată, cu un conținut scăzut de grăsimi, cum ar fi dieta mediteraneană. Consumați puține alimente din toate categoriile: fructe, legume, proteine, cereale integrale, lactate cu un conținut scăzut de grăsimi, uleiuri sănătoase. Renunțați la sare, carbohidrați, acizi grași saturați și alimente procesate. De asemenea, consumați zilnic suficientă apă. Nu mâncați fructe de mare crude, în special stridii și scoici. Aceste alimente pot conține o bacterie care poate provoca boli grave.

Cât trăiești cu ciroza hepatică

Speranța de viață depinde de mai mulți factori, inclusiv de cauza și gravitatea cirozei, de răspunsul organismului la tratamente, de prezența complicațiilor cirozei, de vârstă și de orice alte probleme generale de sănătate existente. Întrebați medicul specialist despre speranța dumneavoastră de viață, deoarece fiecare persoană este unică, cu probleme de sănătate generale unice și probleme hepatice individuale.

 

Surse:
https://www.medicalnewstoday.com/articles/172295
https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/chronic-liver-disease-cirrhosis
https://www.webmd.com/digestive-disorders/understanding-cirrhosis-basic-information
https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/15572-cirrhosis-of-the-liver
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/cirrhosis/symptoms-causes/syc-20351487


Aboneaza-te la Newsletter