Ce trebuie să știm despre sănătatea copilului prematur

Un copil este considerat prematur dacă se naște înainte de săptămâna 37 de sarcină. Prematuritatea este una dintre principalele cauze ale problemelor de sănătate și dezvoltare la nou-născuți și o cauză importantă a deceselor infantile.

Ce spun statisticile

Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (2016), principalele cauze ale deceselor la nou-născuți sunt: boli ale aparatului respirator, prematuritatea, malformațiile congenitale și malnutriția. Dintre aceste decese, o treime sunt cauzate de prematuritate, de aceea monitorizarea evoluției sarcinii este foarte importantă atât pentru sănătatea gravidei, cât și pentru sănătatea și dezvoltarea intrauterină și postpartum a copilului.

La nivel global, nașterile premature survin la 11% din cazuri, prematuritatea reprezentând cauza a 35% dintre decesele la nou-născuți.

Din păcate, copiii care se nasc prematuri prezintă nenumărate riscuri și au nevoie de o îngrijire specială imediat după naștere. Aceasta nu poate fi asigurată corespunzător în toate unitățile spitalicești din România, deoarece lipsesc echipamente de bază, precum incubatoarele.

Pentru copiii născuți prematur, în funcție de starea lor de dezvoltare și greutatea la naștere, pot să apară riscuri și complicații pe termen scurt și lung

Pe termen scurt, în primele săptămâni poate fi vorba de complicații medicale precum:

Probleme respiratorii

deoarece plămânii sunt insuficient dezvoltați (și nu se pot expanda suficient), în plus există probleme de imunitate ceea ce expune prematurul la infecții. Din cauza acestor doi factori (maturizare insuficientă și sistem autoimun subdezvoltat) prematurii riscă să facă displazie bronhopulmonară și apnee.

Probleme cardiologice

– în principal cauzate de defecte la naștere la aorta și artera pulmonară și hipotensiune

Probleme la nivelul creierului

Riscul cel mai crescut fiind de hemoragie intraventriculară, care, de obicei se rezolva cu un impact redus pe termen scurt, însă, în anumite cazuri hemoragii extinse pot cauza leziuni permanente.

Probleme de autoreglare a temperaturii corpului

de aceea necesită ținerea la incubator, la temperatură controlată, deoarece prematurii nu au un țesut suficient de grăsime și nu își pot autoregla temperatura corpului, având risc de hipotermie. Hipotermia cauzează, la rândul ei, probleme respiratorii și scăderea nivelului glicemiei.

Probleme gastrointestinale

Unele complicații sunt foarte serioase (enterocolită necrozantă), altele sunt mai ușoare. Alăptarea îi ajută foarte mult pe prematuri și reduce apariția complicațiilor gastrointestinale, deoarece laptele matern este cel mai potrivit pentru fiecare copil.

Probleme de metabolism

– precum un nivel foarte scăzut al glicemiei cauzat de depozite insuficiente de glucoză.

Modificări ale compoziției sângelui

– precum icterul și anemia (mult mai accentuată decât la un copil născut la termen)

Probleme specifice sistemului imunitar

Toate cele de mai sus contribuie la creșterea riscului pentru infecții și anumite afecțiuni. Însă, prematurii, în mod special, sunt mai expuși riscului la infecții deoarece în cele minim 37 de săptămâni de gestație un nou-născut sănătos ajunge să aibă un sistem imunitar înnăscut suficient de dezvoltat pentru a-și începe în siguranță viața în afara protecției oferite de uterul mamei.

Comparativ cu un copil născut la termen, prematurii au mai puține monocite și neutrofile (celule ale sistemului autoimun), iar cele pe care le au sunt mai puțin pregătite să omoare agenții patogeni; în plus, prematurii au o producție mai mică de citokine, ceea ce limitează activarea celulelor T și reduce abilitatea organismului de a lupta împotriva bacteriilor și de a detecta virusurile în celule.

Mai mult, prematurii sunt foarte susceptibili la infecții luate de la mamă în timpul sarcinii, sau în timpul nașterii sau din spital, imediat după naștere. Având insuficienți anticorpi și problemele cu celulele sistemului imunitar menționate anterior, infecțiile se pot complica cu ușurință cauzând sepsis (infecție trecută în sânge și transmisă astfel în întregul organism).

Pe termen lung, este un risc crescut de complicații precum: paralizie cerebrală, dificultăți de dezvoltare motrică, de dezvoltare psihică și cognitivă, probleme comportamentale, afecțiuni oftalmologice și ORL (deficiențe de auz), afecțiuni cronice (infecții, astm, gastrointestinale), sindromul morții subite.

Află ce poți face ca să ajuți imunitatea copilului prematur aici