Ce trebuie să știm despre demență

Trecerea anilor, stilul de viață, stresul zilnic și încercările prin care trecem ne marchează, din păcate, oricâtă grijă am avea de noi. Iar sănătatea noastră este prima care este afectată. Una dintre afecțiunile cu prevalență în creștere odată cu înaintarea în vârstă este demența.

Ce este demența

Demența este afecțiune cronică, cognitivă, în care sunt declanșate mai multe procese degenerative de obicei ireversibile, care pot îmbrăca mai multe forme, una dintre ele fiind boala Alzheimer. Demența este o afecțiune specifică vârstei înaintate fiind diagnosticată la 40% dintre cei trecuți de 85 de ani (40%), la 5% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 65 și 70 de ani. Însă, această afecțiune poate apărea și la cei mai tineri sau foarte tineri.

Există mai multe tipuri de demență, acestea fiind diagnosticate și tratate în funcție de simptome.

• Demențe cauzate unor modificări neurodegenerative (corticale), precum Alzheimer, demențele fronto-temporale, demențele mixte cu o componentă de Alzheimer
• Demențe vasculare
• Demența asociată cu corpi Lewy, boala Parkinson asociată cu demența, degenerarea ganglionilor
• Demențe cauzate de anumite substanțe (abuzul cronic de alcool, expunerea cronică la metale grele sau alte substanțe toxice)
• Demențe cauzate de anumite infecții (fungice – criptococice), altele precum sifilis, Lyme, sau infecții virale (HIV, postencefalitică)
• Boala Creutzfeldt-Jakob
• Demența cauzată de anumite afecțiuni cerebrale structurale (tumori, hidrocefalie, hematoame subdurale)

Care sunt simptomele demenței

Principalele simptome ale demenței pe care le putem sesiza fie la cei apropiați, fie la noi înșine și care ar trebui să ne pună pe gânduri suficient cât să ne adresăm imediat unui medic sunt:

• Pierderile de memorie, în special ale unor evenimente recente; trecutul îndepărtat este mai familial decât cel recent;
• Modificări de personalitate și schimbări de comportament care apar fie precoce, fie târziu.
• Deficiențe motorii sau neurologice (care apar devreme în demența vasculară și târziu la cei cu Alzheimer).
• Probleme/ dificultăți de gândire sau logică, dificultăți de memorare sau învățare a ceva nou, dificultăți de limbaj (găsirea anumitor cuvinte sau termeni), dificultăți de identificare a unor obiecte.
• Dificultatea de a urmări sau a purta conversații coerente, de a urmări emisiuni, de a înțelege firul anumitor povești.
• Dificultatea de a face activități care intrau în rutina zilnică a persoanei respective (socoteli, liste de cumpărături, plata unor facturi, anumite automatisme/ tabieturi)
• Tulburări de stare care se manifestă prin nemulțumire sau furie sau anxietate sau depresie cauzate de problemele de memorie sau concentrare sau chiar confuzie manifestată față de persoane cunoscute sau mediul familiar.
• Psihoză, halucinații, idei delirante sau paranoia care se manifestă din când în când și ne alertează că ceva se întâmplă.

Medicul va evalua toate aceste simptome și va determina dacă unele nu sunt cauzate de fapt de stilul de viață și sunt de conjunctură (de exemplu, un stres puternic, sau lipsa somnului).

Demența , cronică, progresivăeste o afecțiune gravă

Demența, indiferent de forma sau tipul ei, este o afecțiune gravă cu un impact negativ major nu doar asupra pacientului, ci și a celor din jurul său care vor trebuie să îl susțină. De aceea, un diagnostic timpuriu este mai mult decât benefic. Echipa medicală va putea interveni pentru a încetini progresia bolii. Îl va ajuta pe pacient explicându-i ce implică demența și cum va evolua. Îl vă sfătui asupra ajustărilor necesare ca să își poată continua viața în cele mai bune condiții.

Din păcate, progresia bolii diferă de la un caz la altul, de la un tip la altul și nu poate fi inversată sau stopată. Pacientul cu demență se va confrunta cu schimbări fizice și psihice și va avea nevoie de ajutor emoțional, dar și fizic, zi de zi. O parte din acest ajutor poate fi specializat, dar o altă parte este necesar din partea familiei și celor apropiați.

Mai mult, deoarece în multe cazuri demența intervine la vârsta la care pacientul are deja și alte afecțiuni, evoluția va fi complicată, iar îngrijirea mult mai dificilă. Cei mai mulți dintre ei au diabet, afecțiuni cardio-vasculare, renale sau hepatice care trebuie obligatoriu tratate. Orice tulburare poate exacerba problemele cognitive ale unei persoane cu demență. Anumite tipuri de medicamente pot să complice simptomele demenței.

Ce este de făcut în cazurile de demență

Pe lângă tratamentele prescrise de medici care vor trata simptomatic și vor recomanda metode de întreținere la nivel cognitiv și fizic, există anumite activități care pot ajuta și chiar antrena persoana cu demență, bineînțeles dacă diagnosticul nu este pus prea târziu.

În alte țări este acordat un plus de atenție persoanelor care s-au retras din activitate sau au trecut de obicei de 60 de ani, ca să socializeze constant și să își mențină mintea și trupul antrenate.

Sunt create cluburi sau activități care le sunt dedicate – de la dans, la ateliere de pictură, ceramică sau activități fizice, cor sau diferite jocuri de societate, precum Bingo sau Scrabble. Vârstnicii sunt implicați în activități comunitare (ajută la salvarea animalelor, devin bunici de weekend sau mentori, susțin cluburi de povești sau anumite activități sau evenimente ca voluntari).

În acest fel, nu numai că li se acordă un plus de atenție fiind prevenite anumite afecțiuni (precum depresia, anxietatea), dar sunt și ajutați să se mențină activi, iar anumite procese degenerative specifice trecerii timpului sunt încetinite.

Pentru menținerea și antrenarea memoriei ajută și rezolvarea rebusurilor. Dar pacientul cu demență va beneficia dacă, diagnosticat timpuriu, își va scrie un jurnal de amintiri și va păstra și un jurnal zilnic care să îl ajute să își mențină cât mai mult timp o rutină.