Ce ii spun copilului despre paduchi

Pediculoza este o afecțiune banală, precum viroza, numai că este încă tratată ca o boală rușinoasă. Copiii, care pot lua cu ușurință păduchi indiferent de gradul de igienă personală, se pot simți stigmatizați atât în propria familie, cât și la școală sau la grădiniță și în grupul de prieteni.

Are păduchi. Și ce dacă?

Intrarea în colectivitate înseamnă îmbolnăvirea copilului cu mai multă ușurință de tot felul de boli. Pediculoza este una dintre acestea. Păduchii sunt ca virusurile, se transmit cu ușurință. Însă, dacă în cazul virozelor, de exemplu, o igienă corectă a mâinilor, folosirea batistei, sau respectarea unor reguli pot împiedica îmbolnăvirea, în cazul păduchilor limitarea transmiterii este mult mai dificilă. Deoarece păduchii nu stau doar pe scalpul murdar, dimpotrivă, nu au nicio preferință. Dacă nu fac schimb de căciuli, copiii pot să facă schimb de scaune sau să stea cu capul pe banca pe care a stat și un copil cu păduchi. Chiar și noi, adulții, putem lua din spații publice, precum cinematografe sau mijloace de transport.

Dacă înțelegem și acceptăm aceste realități, ne va fi mai ușor, ca părinți, să ne ajutăm copiii să nu se simtă mai prost sau inferior dacă fac pediculoză. Atitudinea noastră calmă și relaxată îi va ajuta să nu fie afectați psihologic de această afecțiune, să nu se simtă izolați sau stigmatizați. Trebuie să le explicăm și copiilor toate aceste lucruri.

Cum e bine să reacționăm

Din păcate, în instituțiile noastre școlare această problemă medicală nu este tratată profesionist, cu discreție, înțelegere și respect. Lucruri care țin de sănătate, de viața personală nu sunt respectate și sunt comunicate public, în prezența altor persoane. Mai mult, uneori, în mod neintenționat sau nu, copiii sunt făcuți să se simtă vinovați că au pediculoză și sunt izolați de ceilalți copii.

Situația se agravează atunci când familia reacționează nepotrivit. De exemplu, un adult din familie zice – Asta îți mai lipsea, păduchios nu ai fost până acum. Lasă că te tund. Și copilul ajunge să fie tuns cu forța și, uneori, tratat și băbește (cu gaz, de exemplu).

Ei și ce? Și cei mai mulți adulți au avut, la un moment dat, păduchi, nu-i așa? Este un moment bun să ne amintim ce am pățit noi, ce ni s-a făcut atunci și nu ne-a plăcut și cum am fi dorit să ni se spună sau să fim susținuți în familie. Este ocazia perfectă să îndreptăm situația. Și să ne asigurăm că alți membri ai familiei vor face la fel.

Este o afecțiune cu tratament simplu

Da, este neplăcut că trebuie să se trateze întreaga familie, preventiv. Dar și dacă are copilul stafilococ auriu, de exemplu, medicul îi supune testării pe toți și apoi îi tratează pe cei bolnavi, nu?

În farmacii există produse speciale pentru pediculoză. Sunt eficiente și sigure. Sunt ușor de administrat, ușor de tolerat, fără efecte adverse. Folosirea leacurilor băbești, precum gazul, presupune riscuri și reacții adverse despre care avertizează și organizațiile medicale (precum reacții alergice și intoxicații). Producătorii ne oferă recomandări de administrare detaliate și dacă le respectăm, scăpăm repede de această afecțiune.