Ce facem dacă avem un copil cu toxiinfecție alimentară

Sezonul cald și vacanțele vin la pachet cu toxiinfecții alimentare cauzate de alimente alterate sau contaminate. Sunt neplăcute, dar putem să le depășim în circa o săptămână fără complicații dacă știm ce să facem și intervenim la timp.

Simptomele toxiinfecțiilor alimentare

Putem vorbi despre toxiinfecție alimentară dacă avem următoarele simptome (nu obligatoriu pe toate concomitent) imediat după ce am consumat un anumit aliment potențial alterat sau contaminat (la câteva ore sau maxim 1 zi):

• Avem o stare de rău/ greață
• Diaree
• Stări de vomă
• Crampe abdominale
• Febră
• Stare generală proastă, cu slăbiciune generalizată, dureri de cap și/ sau frisoane

Tratăm copilul acasă ?

Copilul cu toxiinfecție alimentară poate fi tratat acasă dacă nu are simptome foarte grave (deshidratare, febră înaltă care nu răspunde la antibiotic, nu poate mânca și bea). Putem duce copilul la medic pentru a confirma diagnosticul sau că nu este o gastroenterită infecțioasă, însă important este să îl ținem acasă în liniște, izolat de colectivitate pentru a-i proteja și pe ceilalți, dar a-l proteja și pe el circa 2 zile de la dispariția simptomelor.

Ce ne poate cauza toxiinfecția alimentară

Poate fi vorba de un aliment alterat (nu a fost ținut în condiții corespunzătoare) sau contaminat cu diferiți germeni deoarece nu a fost preparat îndeajuns, manevrat sau depozitat corespunzător, sau a fost reîncălzit insuficient (fiind deja contaminat) sau a fost consumat după expirare. În perioada verii, un aliment se poate altera cu ușurință numai pentru faptul că îl lăsăm mai mult decât trebuie la temperatura camerei, de exemplu. De aceea, după ce gătim, este bine să răcim rapid în baie de apă rece mâncarea și apoi să o ținem la frigider la temperatura de până în 5 grade.

Ce facem în cazul unei toxiinfecții alimentare

De obicei, acționăm în funcție de simptome, tratându-le pe fiecare în parte. Adică, dacă avem diaree, alimentația copilului va include alimente care știm că îl ajută (în funcție și de vârsta lui – mucilagiu de orez, lapte fără lactoză, orez fiert, banane, pâine prăjită) și ne vom asigura că este bine hidratat. În farmacii găsiți săruri speciale de rehidratare, există probiotice care îi vor repopula flora intestinală și îl vor ajuta să depășească cu bine acest episod neplăcut. Uleiurile din ceaiul de mentă îi va calma și durerile și va combate și diareea. Există diferite medicamente care vor contribui la digestie și vor reduce balonarea, așadar și severitatea durerilor abdominale.

Febra va fi redusă cu antitermice, de preferință paracetamol având în vedere efectele adverse ale ibuprofenului asupra sistemului digestiv, dacă nu cedează la metodele tradiționale (dezbrăcarea, comprese cu apă călâie axial sau duș sau împachetări cu apă călâie).

Crampele abdominale se pot trata cu medicamentație antispastică (recomandată de medic, în funcție de vârsta copilului și beneficiile tratamentului versus riscuri).

Însă, pentru liniștea noastră, în cazul sugarului și copilului mic cel mai bine este, chiar dacă îl  vom trata și ține acasă, să îl vadă și un medic. Acesta va elimina probabilitatea netratării corespunzătoare a unei gastroenterite infecțioase care poate avea complicații majore, chiar conduce la decesul copilului.

După perioada medie de o săptămână, cât durează de obicei procesul de vindecare, trebuie să fim conștienți că organismul copilului va avea nevoie de susținere (administrarea unor probiotice și un plus de atenție la alimentație, eliminând alimentele și condimentele care contribuie la iritarea mucoasei intestinale).