Ce este tuberculoza (TBC)

Tuberculoza (TBC) este o boală contagioasă, ce în anumite situații poate fi fatală și are capacitatea de a afecta aproape orice parte a corpului, dar în majoritatea cazurilor este o infecţie a plămânilor. Tuberculoza este determinată de infecţia cu Mycobacterium tuberculosis, ce se transmite prin intermediul secreţiilor contaminate ce sunt eliminate în timpul strănutului, tusei sau vorbirii pe cale aerogenă. TBC-ul nu se transmite prin intermediul obiectelor sau hainelor, prin utilizarea în comun a toaletei sau prin intermediul strângerii de mână.

La nivel global, aproximativ 1,5 milioane de oameni au murit în 2019 de această boală. Din fericire, tuberculoza se poate trata în majoritatea cazurilor. Odată cu apariţia măsurilor de prevenţie şi a vaccinurilor împotriva TBC, a îmbunatăţirii nivelului de trai şi a evoluţiei tratamentului, mortalitatea a scăzut. Totuşi, în ţările în curs de dezvoltare, tuberculoza afectează, încă, numeroşi oameni.

Semne şi simptome tuberculoză

Infecţia cu tuberculoză, în majoritatea cazurilor provoacă multe simptome care sunt cel mai frecvent legate de sistemul respirator, inclusiv faptul că persoana infectată cu TBC tuşeşte cu sânge sau are sputa. În cazul unei infecţii cu tuberculoză, tusea durează de aproximativ trei săptămâni, unde persoana infectată simte durere în piept în timpul tusei sau chiar când respiră normal.

Alte simptome ale tuberculozei pot fi epuizarea inexplicabilă, febră, transpiraţie nocturnă, scăderea în greutate şi pierderea poftei de mâncare. Deși tuberculoza afectează în majoritatea cazurilor plămânii, boala poate afecta şi alte organe, cum ar fi rinichii, măduva osoasă, coloana vertebrală şi creierul, unde simptomele variază în funcţie de organul afectat.

Simptomele şi semnele tuberculozei pulmonare pot include:
· Febră;
· Transpirațiile nocturne;
· Tusea (adesea cronică);
· Hemoptizia (tuse ori expectorație cu sânge);
· Scăderea sau pierderea apetitului;
· Scăderea în greutate și sau pierderea masei musculare (neintenționat);
· Oboseală sau o stare proastă, durere în piept (durere în timp ce persoană respiră);
· Dificultăți în respirație;
· Ganglioni limfatici umflați;
· Pneumonita (poate fi singurul simptom la vârstnici).

În cazuri rare, tuberculoza se poate dezvolta în zone din exteriorul plămânilor, cum ar fi ganglionii limfatici, oasele, articulaţiile, sistemul digestiv, vezica urină, sistemul reproducător cât şi creierul şi sistemul nervos.

În situaţia în care tuberculoza este localizată în afara plămânilor, simptomele pot fi:
· Ganglioni limfatici umflați tot timpul;
· Durere abdominală;
· Pacientul nu își poate mișca osul sau articulația afectată;
· Confuzie;
· Durere de cap persistentă;
· Convulsii.

Tuberculoza (TBC) care afectează alte părţi ale corpului este mai des întâlnită în cadrul persoanelor cu un sistem imunitar slăbit.

Tipuri de TBC şi stadii

Principalele tipuri de tuberculoza sunt fie tuberculoza infecțioasă fie tuberculoza latentă, mai multe detalii vor fi prezentate în rândurile următoare:

Infecţia latentă

Infecţia latentă sau tuberculoza latentă este atunci când persoana infectată nu prezintă simptome, datorită faptului că sistemul imunitar suprimă dezvoltarea şi răspândirea bacteriilor, unde pacientul nu prezintă bacili Koch în spută. Persoanele cu o infecţie tuberculoasă latentă, în majoritatea cazurilor, nu pot răspândi infecţia la alte persoane. Tuberculoza latentă poate fi răspândită către alte persoane doar în cazul în care sistemul imunitar al persoanei infectate cedează. Dacă sistemul imunitar al unei persoane infectate cu tuberculoza latenta cedează, infecţia se reactivează, fapt ce rezultă într-o formă activă de tuberculoză, astfel persoana infectată devine contagioasă.

Infecţia activă

Tuberculoză activă este acea formă de tuberculoză ce produce în mod activ simptome, unde persoana infectată cu bacteria Mycobacterium tuberculosis poate transmite boala.

Există multe tipuri de tuberculoză, fie în forma activă fie în forma latentă, acestea fiind numite în funcţie de semnele şi în funcţie de sistemele din corp pe care bacteria Mycobacterium tuberculosis le infectează:

Tuberculoza pulmonară

Tuberculoza pulmonară este o formă de tuberculoză ce infectează în principal sistemul pulmonar. Aproximativ 25% din persoane nu prezintă niciun simptom, iar în cazuri rare, infecţia poate eroda artera pulmonară. Acest tip de tuberculoză poate deveni o boală cronică şi poate cauza leziuni extinse în lobii superiori ai plămânilor (aceştia sunt cei mai afectați).

Tuberculoza extrapulmonară

În 15% din cazurile active, infecţia cu tuberculoză se extinde în afara aparatului respirator, provocând alte tipuri de tuberculoză, de aici şi denumirea de tuberculoză extrapulmonară. Tuberculoza extrapulmonară apare în majoritatea cazurilor la persoane cu un sistem imunitar slăbit şi la copiii mici. Din punct de vedere statistic, aproximativ 50% din persoanele infectate cu HIV dezvolta tuberculoza extrapulmonară.

Cele mai frecvente locuri de dezvoltare a infecției extrapulmonare sunt pleura (pleurezie tuberculoasă), sistemul nervos central (meningită tuberculoasă) și sistemul limfatic (scrofuloză ganglionară). Tuberculoză extrapulmonară poate afecta, printre alte locuri de infectare posibile, și sistemul uro-genital (tuberculoză urogenitală), oasele și articulațiile (morbul lui Pott în cazul localizării la coloană vertebrală). Când se dezvoltă în oase, boală mai numește și „tuberculoză osoasă”, o formă a osteomielitei. O formă a tuberculozei potențial mai gravă și mai răspândită se numește „tuberculoză diseminată”, cunoscută drept tuberculoză miliară. Tuberculoza miliară constituie aproximativ 10% din cazurile extrapulmonare.

Factori de risc

Tuberculoza prezintă următorii factori de risc:
a. Infecţia cu HIV – din cauza faptului că HIV scade capacitatea sistemului imunitar de a lupta cu bacteriile şi virusurile, organismul persoanei care intră în contact cu bacteria ce provoacă tuberculoza este mai puţin capabil să oprească infectarea. Pacienții cu HIV sunt mai predispuşi să dezvolte forma activă a tuberculozei.
b. Prezența în ţări cu o rata ridicată de infectare – în următoarele zone ale lumii, riscul de a contracta tuberculoza creşte considerabil, acestea fiind: Africa, India, Bangladesh, Pakistan, Indonezia, Rusia, China, America de Sud, Vietnam, Filipine şi Cambodgia;
c. Sistem imunitar slăbit – anumite afecţiuni pot afecta capacitatea sistemului imunitar, acestea fiind: diabetul, bolile cronice de rinichi, anumite tipuri de cancere, malnutriţia.
d. Adicţii – fumatul şi abuzul de alcool şi droguri cresc masiv riscul de îmbolnăvire şi deces din cauza TBC-ului.
e. Situații sociale – persoanele ce trăiesc în aziluri, spitale, închisori, orfelinate, centre de îngrijire a persoanelor fără adăpost au un risc crescut de îmbolnăvire din cauza ventilaţiei deficitare şi din cauza aglomerării. De asemenea traiul sau lucrul alături de o persoană infectată sporeşte riscul de a contracta tuberculoză. Riscul de îmbolnăvire este mai mare în rândul tinerilor şi vârstnicilor.

Diagnostic

În diagnosticarea tuberculozei pot fi utilizate mai multe modalităţi de detecţie a acesteia, ele fiind:

Testul fizic şi cutanat

În tratarea tuberculozei, diagnosticarea reprezintă primul pas în tratarea acesteia, unde medicul examinează ganglionii limfatici şi asculta plămânii cu un stetoscop pentru identificarea modificărilor în funcţionarea lor. Dacă medicul suspectează că pacientul ar putea fi infectat cu TBC, va utiliza testul cutanat, ce presupune injectarea unei substanțe numită tuberculina sub pielea antebraţului. După aproximativ 72 de ori, locul înţepăturii este examinat, unde o umflătură tare şi roşie cu dimensiuni mai mari de 5 mm indica infecţia cu tuberculoză.

Test de sânge

Prin intermediul testului de sânge, se poate confirma sau infirma existența tuberculozei în organism. Testele de sânge necesită o singură vizită la medic şi sunt mult mai precise decât testul fizic şi cutanat.

Investigaţii imagistice

Dacă testul cutanat şi testul de sânge confirmă prezenţa tuberculozei în organism, efectuarea unei radiografii este următorul pas. În cazul în care radiografia toracica nu prezintă schimbări la nivelul plămânilor, infecţia este în stadiul latent.

Alte investigaţii

Atunci când radiografia sau tomografia computerizată prezintă semne de tuberculoză, medicul poate recomanda analiza mucusului din plămâni, pentru a putea afla la ce medicamente răspunde bacteria care a provocat boala sau dacă este o variantă rezistentă la antibiotice. În anumite situații medicul poate recomanda efectuarea unei biopsii pulmonare sau a unei bronhoscopii.

Complicații

Deși este posibili ca unii pacienţi să nu prezinte niciun fel de complicații, alţii pot avea complicații uşoare, severe, inclusiv decesul. Cele mai grave complicații sunt:
· afectarea sau deteriorarea funcției pulmonare;
· dureri osoase (coloană vertebrală, coaste și articulații);
· meningită;
· slabă funcționare a rinichilor și/sau a ficatului;
· tamponadă cardiacă;
· tulburări de vedere.

Prezenţa altor infecţii sau boli în organismul persoanei infectate cu tuberculoză, pot complica infecţia tuberculoasă, la fel de mult ca şi accesul insuficient la îngrijiri medicale.

Tuberculoza este o boală foarte gravă, ce în majoritatea cazurilor poate fi tratată şi se poate preveni prin vaccinare şi prin menținerea unui stil de viaţa sănătos. În situaţia în care prezentaţi simptomele specifice acestei boli, mergeţi de urgenţă la medic pentru a beneficia de tratament.

Tratamentul tuberculozei necesită asocierea a 3 sau 4 tipuri de antibiotice antituberculoase administrate o singură dată dimineața pe stomacul gol, pe o durată de minim 6 luni de zile. Dacă tratamentul este urmat în mod corect, în aproape toate cazurile vindecarea este completă.

Prevenţie TBC

Îmbolnăvirea cu tuberculoză poate fi dificilă pentru persoanele care lucrează într-un mediu frecventat de pacienţi cu tuberculoză sau pentru cele care au grijă de un membru al familiei care suferă de tuberculoză, dar acest fapt nu înseamnă că boala nu poate fi prevenită.

Metode de prevenire a tuberculozei sunt:
1. Vaccinarea împotriva tuberculozei
Vaccinul Bacillus Calmette-Guerin (BCG) are capacitatea de a proteja persoana vaccinată de formele severe ale tuberculozei.
2. Tratarea tuberculozei latente
Persoanele infectate cu tuberculoza ce prezintă o formă latenta a acesteia, pot trata această condiţie medicală prin administrarea de medicamente pentru tuberculoza latenta într-un interval care începe de la trei luni şi care poate ajunge până la nouă luni.
3. Întărirea sistemului imunitar
Persoanele cu o tuberculoză latentă trebuie să își consolideze sistemul imunitar, să menţină o igienă adecvată, să evite fumatul şi alcoolul în exces şi să aibă un stil de viaţa sănătos alcătuit dintr-o alimentație corectă şi menținerea de activități fizice regulate.

Surse:
1. https://www.nhs.uk/conditions/tuberculosis-tb/
2. https://www.nhs.uk/conditions/vaccinations/bcg-tuberculosis-tb-vaccine/
3. https://www.cdc.gov/tb/publications/factsheets/general/tb.htm
4. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/tuberculosis/symptoms-causes/syc-20351250
5. https://www.cdc.gov/tb/topic/basics/default.htm
6. https://www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/tuberculosis
7. https://www.webmd.com/lung/understanding-tuberculosis-basics