Ce este tromboza

Tromboza reprezintă o afecțiune caracterizată în formarea unui cheag de sânge sau tromb, ce migrează in cadrul sistemului circulator și are capacitatea de a întrerupe circulaţia sangvină a ţesuturilor sau a organelor. Infarctul miocardic și atacul vascular cerebral sunt cele mai cunoscute afecţiuni cauzatoare de formarea trombilor.

Tipuri de tromboză

În funcţie de localizarea cheagului de sânge în corp, tromboza este clasificată în două categorii, acestea fiind tromboza arterială și tromboza venoasă.
Tromboza arterială – cunoscută și ca aterotromboza, tromboza are loc în artere, fiind asociată cu ruptura ateromului. De asemenea acest tip de tromboză poate fi declanşat și din cauza unei perioade de inactivitate a sângelui, cauzată de fibrilaţia arterială.
Tromboza sinusurilor cerebrale – un accident vascular cerebral, destul de rar întâlnit, declanșat de un cheag de sânge constituit în canalele venoase ale creierului; acest tip de AVC prezintă simptomele unui accident vascular cerebral (dificultate de vorbire, dificultatea de a mişca braţele și mușchii faciali), precum dureri de cap și vedere anormală;
Tromboza venoasă jugulară – acest tip de tromboză apare ca un efect secundar al folosirii medicamentelor administrate intravenos. Din fericire este foarte rar întâlnit, fiind regăsit la nivelul venelor jugulare;
Tromboza venoasă profundă – este caracterizată de formarea unui cheag de sânge în vena femurală a piciorului, provocând complicații grave suferindului; acest tip de tromboză este cel mai des întâlnit.
Tromboza venoasă portală – locul manifestării acestui tip de tromboză fiind în vena porta hepatică, o vena ce se regăseşte în zona abdomenului, cu rol de drenare al sângelui spre ficat; tromboza venoasă portală vă poate afecta circulaţia sângelui către ficat și poate provoca hipertensiune portală;
Tromboza venoasă renală – acest tip de afecţiune este des întâlnită la pacienţii cu sindrom nefrotic, unde vena renală este obstrucționată de un cheag de sânge, ducând la scăderea drenajului rinichilor;
Sindromul Budd-Chiari – este caracterizat prin obstrucţionarea venelor hepatice și a circulației sângelui din ficat;
Boala Paget-Schoetter – această condiție, cunoscută și sub numele de „tromboza de efort”, apare atunci când tromboza își face apariția într-o venă ce face parte dintr-o extremitate superioară (zona venei axilare sau zona venei subclaviculare);

Alte tipuri de tromboză:

Accident vascular cerebral ischemic trombotic – reprezintă un tip de tromboză arterială ce creează un blocaj în artera cerebrală, artera responsabilă de alimentarea cu sânge și oxigen a creierului;
Infarct miocardic – deși această condiție poate avea multe cauze, în majoritatea situațiilor apare ca rezultat al trombozei arteriale în interiorul arterelor coronare.

Cauzele și factorii de risc ai trombozei

1. Leziunile endoteliului vascular:
· Pot apărea după un traumatism, infecţie sau o intervenţie chirurgicală, pot precipita coagularea sângelui și pot duce la o posibilă tromboză;

2. Circulaţia anormală a sângelui:
· Stagnarea sângelui la nivelul venelor după perioade lungi de sedentarism;
· Insuficiența cardiacă;
· Cancerul;
· Fibrilaţia arterială.

3. Hipercoagulabilitatea (trombofilie);
· Moştenirea genetică;
· Tulburare a sistemului imunitar.

Alte cauze ale trombozei:

a. Tromboza venoasă poate fi declanşată de:
– Fractură (os rupt);
– Obezitate;
– Medicamente specifice sau tratamente (exemplu: contraceptive orale);
– O condiţie medicală;
– Traumatism de la nivelul venelor picioarelor;
– Imobilitate;
– Boli moștenite genetic;
– Boală autoimună.

b. Tromboza arterială
– Întărirea arterelor (arterioscleroza).

Factorii de risc ai trombozei

Factorii de risc ai trombozei venoase:

– Moștenirea genetică (predispunerea la formarea cheagurilor de sânge);
– Antecedente medicale de tromboză;
– Sarcina;
– Terapia hormonală;
– Pilule contraceptive;
– Traumatism (os rupt);
– Intervenție chirurgicală;
– Activitate fizică foarte scăzută;
– Vârsta înaintată;
– Fumatul;
– Un cateterism venos central;
– Obezitatea;
– Cancerul;
– Bolile de inimă;
– Boala Crohn;
– Bolile de plămâni.

Factorii de risc ai trombozei arteriale:

– Fumatul;
– Diabetul zaharat;
– Colesterolul crescut;
– Hipertensiunea arterială;
– Obezitatea;
– Activitatea fizică inexistentă;
– Dieta deficitară;
– Moştenirea genetică;
– Vârsta înaintată;

Semnele și simptomele trombozei

Simptomele trombozei pot fi:

· Umflarea membrului afectat;
· Durere toracică;
· Durere la nivelul gambei sau a coapsei;
· Senzație de slăbiciune pe o parte a corpului;
· Senzație de amorțeală pe o parte a corpului;
· Starea psihică a persoanei afectate este transformată dintr-o data;

Semnele și simptomele trombozei venoase profunde sunt:

· Înroşirea pielii pe piciorul afectat;
· Decolorarea pielii a piciorului afectat;
· Durere a unui membru inferior (în zona gambei);
· Senzații de căldura în zona afectată (membru inferior);
În anumite situații tromboza venoasă profundă îşi poate face apariţia fară prezența unor simptome vizibile.

Diagnostic

Diagnosticul de tromboză este stabilit cu ajutorul informaţiilor oferite de pacient către medic cu privire la istoricul din cadrul familiei și ale altor date semnificative, dobândite în urma unui examen clinic precum și a efectuării unor analize medicale de laborator și a unor investigații imagistice specifice.
Teste folosite în diagnosticarea trombozei:
· Ultrasunete – cu ajutorul acestui test, medicul verifică circulația sângelui din arterele și venele pacientului;
· Analize de sânge – teste de coagulare a sângelui;
· Venografia – este un examen radiologic, unde este folosită o substanță de contrast pentru identificarea eventualelor cheaguri de sânge;
· Investigații imagistice – ecografia, tomografia computerizata, rezonanța magnetică nucleară, angiografia;

Complicațiile trombozei

Principalele complicații ale trombozei sunt:
1. Trombembolismul pulmonar – este o complicaţie grava a trombozei venoase profunde, ce apare in momentul in care o arteră pulmonară este obstrucționată din cauza unui tromb de provenienţă venoasă;
2. Infarctul miocardic – o urgenta medicală, ce are ca substrat blocarea unei artere de la nivelul inimii, cel mai frecvent de către un cheag de sânge;
3. Accidentul vascular cerebral (AVC) – creează un blocaj în artera cerebrală, arteră responsabilă de alimentarea cu sânge și oxigen a creierului;

Tratamentul trombozei

Tratamentul potrivit va fi stabilit de către medicul specialist în funcţie de istoricul medical, vârsta pacientului precum şi a comorbidităților asociate.
În funcţie de localizarea trombozei, se va alege una dintre următoarele variante terapeutice:
1. Tratamentul trombolitic – constă în administrarea unei medicaţii cu scopul de a dizolva trombul prezent în organism;
2. Tratamentul intervențional – este utilizat în cazurile de tromboză avansate, unde trombul este eliminat cu ajutorul unui cateter, ce ajunge la nivelul vasului de sânge obturat;
3. Tratament naturist – usturoiul previne acumularea de noi plăci de aterom în artere și de asemenea reduce colesterolul seric şi măreşte timpul de coagulare al sângelui; Vitamina E este un anticoagulant benefic împotriva accidentului vascular cerebral şi a bolii coronariene ischemice; Turmericul (curcumina) ajută la reducerea inflamaţiei şi acţionează ca un anticoagulant natural;

Metode de prevenție pentru tromboză:

a. Vizite constante la medic – vă pot ajuta în identificarea posibilelor probleme în funcţie de istoric, comorbidități;
b. Menţinerea unei greutăţi sănătoase – riscul de tromboză este crescut pentru persoanele supraponderale, obeze;
c. Nu fumați, iar dacă sunteţi fumător cu o predispoziţie de a face tromboză, renunţarea la fumat vă poate ajuta;
d. Evitarea statului pe loc pentru perioade îndelungate;
e. Menţinerea hidratării – un corp hidratat corespunzător scade riscul de a suferi de tromboza;
f. Evitarea alcoolului în timpul călătoriilor şi purtarea hainelor largi şi confortabile.
g. Alimentaţia – o alimentaţie echilibrată alături de usturoi şi turmeric vă poate menţine sănătatea în limite normale.

Ca şi recomandare pentru o bună funcţionare a venelor, în special celor de la nivelul membrelor inferioare, Sanvero Venprotect cu ajutorul ingredientelor sale active hesperidina şi diosmina,extract de castan sălbatic, zinc si seleniu. De asemenea Venprotect combină efecte de tonifiere a pereților vasculari de păstrare și menținere a elasticității acestora și de optimizare a circulației sanguine.

Se recomandă ca adjuvant în ameliorarea afecțiunilor venoase, ameliorarea fragilității capilare, protejează vasele de sânge prin acțiunea antioxidantă și antiaterosclerotică.

Mod de administrare: 2 comprimate filmate pe zi, în timpul mesei sau după masă.

Sanvero Venprotect se poate asocia cu Sanovene având în compoziție două substanțe Vitamina C și Rutin, cel din urmă fiind un antioxidant, anti-inflamator, anti-trombotic, anticarcinogen, citoprotector și vasoprotector care de asemenea previne și oxidarea Vitaminei C.

Mod de utilizare: Doza zilnică recomandată, necesară pentru a obține un efect benefic: 1 comprimat o dată pe zi, înghițit cu o cantitate suficientă de apă (de preferință, înainte de masă).

Surse:

1. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/thrombosis
2. https://www.healthdirect.gov.au/thrombosis
3. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/22242-thrombosis
4. https://www.nhs.uk/conditions/deep-vein-thrombosis-dvt/
5. https://www.cdc.gov/ncbddd/dvt/facts.html
6. https://www.healthline.com/health/complications-of-dvt#prevention
7. https://www.webmd.com/dvt/deep-vein-thrombosis-complications
8. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/deep-vein-thrombosis/symptoms-causes/syc-20352557
9. https://www.ahajournals.org/doi/full/10.1161/ATVBAHA.107.142810
10. https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJM197409122911101