Ce este anxietatea

Anxietatea este definită ca un sentiment de neliniște, precum îngrijorarea sau frica ce poate fi ca intensitate temperată sau severă. Toți oamenii pe parcursul vieții lor pot avea sentimente de anxietate într-o anumită situație.
În astfel de momente este perfect normal ca un sentiment de anxietate să apară. Din păcate pentru unele persoane controlul acestor griji nu este unul facil, ele fiind predominante pe tot parcursul zilei, în cele din urmă afectând-o într-un mod negativ.

Cum recunoaștem anxietatea: semne și simptome

Principalul simptom al tulburării de anxietate este frica sau îngrijorarea excesivă. De asemenea, tulburările de anxietate pot îngreuna respirația, somnul și capacitatea de concentrare precum și crearea unei stări de agitație ce face dificil statul pe loc. În funcție de tipul de tulburare de anxietate pe care o aveți simptomele dumneavoastră specifice pot fi de mai multe tipuri.

Simptome generice ale tulburării de anxietate

· Panică, frică și neliniște;
· Sentimente de panică, dezastru sau pericol;
· Probleme de somn;
· Incapacitatea de a fi calm şi de a sta locului;
· Mâini sau picioare reci, transpirate, amorțite sau cu furnicături;
· Respirație greoaie;
· Respirații mai dese și rapide decât în mod normal (hiperventilație);
· Palpitații cardiace;
· Gură uscată;
· Greață ;
· Musculatura încordată;
· Amețeală;
· Gândirea excesivă asupra unei probleme (contemplare excesivă);
· Incapacitatea de concentrare;
· Evitarea obsesivă și intensă a unor locuri sau obiecte.

De ce apare anxietatea: cauze și factori de risc

Tulburarea de anxietate nu are o cauză exactă, manifestarea acestei stări fiind reprezentată de un cumul de factori diversificat.

Cauze ale tulburării de anxietate:

· Genetice – tulburările de anxietate pot fi preluate de la părinți;
· Biochimia creierului – stările anxioase pot fi uneori în strânsă legătură cu legăturile incorecte ori incomplete din cadrul creierului ce controlează emoțiile sau frica;
· Mediul de stres – din cauza unor evenimente stresante trăite, cum ar fi neglijarea în timpul copilăriei, decesul unei persoane iubite, fiind martor al unui eveniment violent ori fiind victima unui atac;
· Medicația abuzivă sau sevrajul medicamentos – tulburările de anxietate sunt direct corelate cu consumul de alcool și/sau de abuzul de substanțe medicamentoase;
· Condițiile medicale – unele afecțiuni ale inimii, plămânilor și tiroidei pot provoca simptome similare cu cele ale tulburării de anxietate sau le poate accentua pe cele existente.

Factorii de risc ai tulburării de anxietate:

· Istoric de tulburări mentale – având un istoric de tulburări mentale precum depresia, poate crește riscul de tulburare anxioasă;
· Abuzul sexual în copilărie – abuzul emoţional, fizic şi sexual sau neglijența în copilărie este direct corelată cu apariţia tulburării de anxietate pe parcursul vieţii;
· Trauma – trecerea printr-un eveniment traumatizant sporeşte riscul apariţiei stresului posttraumatic (PTSD), provocator de atacuri de panică;
· Evenimente de viaţă negative – pierderea unei persoane iubite sau alte tipuri de evenimente comparabile din punct de vedere emoţional negative pot provoca tulburările de anxietate;
· Condiţiile medicale severe sau cronice – grija şi îngrijorarea constantă legată de o condiţie medicală proprie sau a unei persoane iubite vă poate face să vă simţiţi copleşit şi anxios;
· Abuzul de substanțe – abuzul de alcool şi/sau al substanţelor interzise sporeşte riscul semnificativ de a provoca tulburări de anxietate;
· Timiditatea în copilărie – timiditatea şi izolarea de persoane şi locuri mai puţin cunoscute sunt corelate cu anxietatea socială la adolescenți și la adulți;
· Încrederea scăzută – percepțiile negative despre propria persoană pot duce la tulburarea de anxietate socială.

Tipuri de anxietate

Tulburarea de anxietate generalizată

Tulburarea de anxietate generalizată se manifestă prin prezența unui sentiment anxios sau de groază, ce poate afecta rutina zilnică. Nu este sinonimă cu îngrijorarea ocazională legată de aspectele personale sau a avea anxietate din cauza unor evenimente stresante pe parcursul vieţii. Persoanele ce suferă de tulburare de anxietate generalizată experimentează episoade de anxietate pe parcursul mai multor luni, chiar şi ani.

Simptomele tulburării de anxietate generalizată pot fi:

· Sentimentul de nelinişte, agitație ori de tensionare;
· Oboseală rapidă;
· Dificultăţi în concentrare;
· Iritabilitate;
· Dureri de cap, musculare, stomac sau dureri cu o cauză necunoscută;
· Incapacitatea de a controla sentimentele de îngrijorare;
· Probleme cu somnul cum ar fi adormirea greoaie sau lipsa unui somn neîntrerupt;

Tulburarea de panică

Persoanele suferinde de tulburare de panică au atacuri de panică frecvente şi neprevăzute. Atacurile de panică sunt caracterizate ca perioade subite de frică intensă, disconfort, sau sentimentul de pierdere al controlului chiar şi în cazul în care nu este prezent un pericol iminent sau factor declanşator. Nu toţi cei care au parte de atacuri de panică vor dezvolta ulterior tulburarea de panică.

Simptomele unui atac de panică sunt:

· Bătăi puternice ale inimii;
· Transpiraţie;
· Tremurat;
· Furnicături;
· Dureri toracice;
· Sentimente puternice de groază;
· Sentimente de pierdere a controlului.

Persoanele ce suferă de tulburare de panică, sunt adesea îngrijorate când va apărea următorul atac de panică şi preferă să prevină alte atacuri de panică prin evitarea anumitori locuri, situaţii sau comportamente pe care aceștia le asociază cu atacul de panică.
Atacurile de panică pot fi destul de frecvente, câteva pe parcursul unei zile sau destul de rar, de câteva ori pe an.

Tulburarea de anxietate socială

Tulburarea de anxietate socială este caracterizată ca fiind o frică intensă şi persistentă în a fi urmărit şi judecat de către alte persoane. Pentru persoanele cu tulburare de anxietate socială, frica de situațiile sociale poate fi atât de intensă încât pare a ieşi de sub controlul acestora. În cazul altor persoane, această frică poate avea efecte negative asupra activităților de zi cu zi, cum ar fi mersul la locul de muncă, școală sau chiar a treburilor casnice de zi cu zi.

Persoanele cu tulburare de anxietate socială pot avea următoarele simptome:

· Înroșirea în obraji;
· Tremurat;
· Transpirație;
· Dureri de stomac;
· Postura rigidă;
· Folosirea unei voci foarte blânde în timpul vorbirii;
· Sentimentul că sunt judecați în mod negativ de cei din jurul lor.

Agorafobia

Persoanele ce suferă de agorafobie manifestă o frică intensă a două sau mai multe dintre următoarele situaţii:

· Utilizarea mijloacelor de transport în comun;
· Ieşirea în spaţiile deschise;
· Prezența în spaţiile închise;
· Statul la coadă;
· Să facă parte dintr-o mulţime;
· Să fie singur în afara casei.

Oamenii cu agorafobie evită adesea astfel de situaţii, parţial, din cauza faptului că aceştia cred că plecarea este dificilă sau chiar imposibilă în eventualitatea unui posibil episod de panică sau ale altor simptome stânjenitoare. În situaţii extreme, persoanele cu agorafobie pot fi legaţi de casă.

Tulburarea de anxietate de separare

Tulburarea anxioasă de separare este caracterizată ca fiind frica de separare faţă de persoanele ataşate. Copiii şi adulţii pot suferi de această condiţie, aceştia îngrijorându-se adesea că persoanele iubite ce pleacă vor avea parte de un eveniment nefericit sau chiar mai rău.
Persoanele cu tulburare de anxietate de separare pot avea în timpul somnului coşmaruri legate de separarea acestora de persoanele dragi sau pot manifesta simptome fizice în momentul în care sunt separaţi de aceştia.

Mutismul selectiv

Mutismul selectiv este o tulburare psihică rară, încadrată în spectrul bolilor anxioase, care afectează mai ales copiii mici. Se referă la inabilitatea acestora de a comunica verbal în anumite situații sociale, deși în familie și-au demonstrat capacitatea de a vorbi.

Fobii specifice

Persoanele ce suferă de o fobie specifică au o frică intensă sau un sentiment intens de anxietate despre anumite obiecte specifice sau situații.

Câteva exemple de fobii specifice, includ frica de:
· A zbura;
· Înălţimi;
· Anumite animale (câini, pisici, şerpi, etc.);
· Injecții;
· Sânge.

Diagnosticarea anxietăţii

Diagnosticarea anxietăţii cu tot registrul de tulburări anxioase este realizată cu ajutorul unui interviu clinic.
Există două sisteme de diagnostic utilizate în întreaga lume în diagnosticarea tulburărilor psihice, implicit a tulburărilor de anxietate: Manualul de Diagnostic și Statistică a Tulburărilor Mentale cunoscut sub numele de DSM-IV-TR, elaborat de Asociația Americană de Psihiatrie.
Al doilea sistem este elaborat de Organizația Mondială a Sănătății, bine cunoscuta Clasificare Internațională a Bolilor sau ICD-10.
Fiecare tulburare de anxietate are criterii de diagnostic care trebuie îndeplinite pentru stabilirea unui diagnostic.

Tratament

Tratamentul obișnuit în tratarea tulburării de anxietate este alcătuit din două părţi, cea medicamentoasă şi psihoterapia.

Tratamentul medicamentos poate fi alcătuit din următoarele:

· Antidepresive;
· Benzodiazepină;
· Beta blocante;
· Anticonvulsive;
· Antipsihotice;
· Buspar-ul (buspirona hidroclorica) – este indicat în tratamentul tulburărilor de anxietate şi a perioadelor scurte cu simptome de anxietate însoţite sau nu de depresie.

Psihoterapia în tulburarea de anxietate

Psihoterapia este un tip de consiliere ce ajută în a învăţa cum îţi afectează emoţiile comportamentul.
Psihoterapia cognitiv comportamentală – acest tip de psihoterapie vă învaţă cum să transformați gândurile sau comportamentul negativ, cauzator de panică în gânduri pozitive. Astfel, învățând care este abordarea corespunzătoare în stăpânirea situaţiilor îngrijorătoare sau de teama fără a deveni anxios.

Complicaţii ale tulburărilor anxioase

Persoanele ce suferă de tulburări anxioase au tendinţa de a evita factorul declanşator şi de a se izola. Făcând aceste lucruri, persoana în cauză poate agrava anumite afecţiuni medicale sau poate declanşa unele noi, cum ar fi:

· Dependența de substanțe (alcool, droguri, etc.);
· Insomnie;
· Depresia;
· Dureri cronice;
· Dureri de cap;
· Izolarea socială;
· Scăderea performanţelor la locul de muncă sau la şcoală;
· Gânduri suicidare;
· Scăderea calităţii vieţii;
· Alte tulburări psihice.

Metode de prevenție ale anxietăţii

Exceptând tratamentul prin psihoterapie și medicaţie, sunt recomandate câteva schimbări ale stilului de viaţă, ce pot îmbunătăţi semnificativ gestionarea simptomelor:
· Sportul – ajută la menţinerea condiţiei fizice, mişcarea contribuind la eliberarea endorfinelor, cu ajutorul cărora este redus stresul şi îmbunătăţesc starea de spirit;
· Evitarea consumului de alcool şi tutun – acestea pot agrava anxietatea şi pot crea dependențe;
· Evitarea substanţelor interzise – pot înrăutăţi semnificativ stările anxioase şi le pot declanşa în foarte multe cazuri;
· Meditaţia – relaxarea cu ajutorul tehnicilor de respiraţie poate ajuta la diminuarea anxietăţii;
· Hobby – practicarea unui hobby într-un moment anxios, ajuta mintea în a se concentra pe altceva decât pe momentul anxios;
· Somnul – regulat şi odihnitor reglează starea de spirit şi menţine sănătatea;
· Alimentaţia – o alimentaţie echilibrată în fructe, legume, cereale integrale şi proteine ajută la menţinerea sănătăţii fizice şi psihice;
· Sprijinul familial şi amical – contribuţia familiei şi a persoanelor apropiate în oferirea unui sprijin emoţional este foarte importantă;
· Gânduri pozitive – înlocuirea gândurilor negative provocatoare de anxietate cu gânduri pozitive vă vor ajuta să treceţi mai uşor peste episodul anxios.

Vă recomandăm Sanvero Magneziu + Vitamina B6, contribuie la funcţionarea normală a sistemului nervos şi la reducerea oboselii şi extenuării, fiind recomandat pentru persoanele cu un stil de viaţă stresant şi cu o activitate mentală semnificativă.

Mod de administrare: pentru adulți 1-2 comprimate de 3 ori pe zi, după masă.

Surse:
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/diagnosis/
https://www.webmd.com/anxiety-panic/guide/anxiety-disorders
https://www.nimh.nih.gov/health/topics/anxiety-disorders
https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/anxiety/symptoms-causes/syc-20350961
https://www.acpjournals.org/doi/10.7326/AITC201904020?url_ver=Z39.88-2003&rfr_id=ori: râd: crossref.org&rfr_dat=cr_pub%20%200pubmed
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/symptoms/
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/overview/
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/treatment/
https://www.nhs.uk/mental-health/conditions/generalised-anxiety-disorder/self-help/