Cataracta

Cataracta este o opacifiere a cristalinului natural al ochiului. Pe plan mondial aceasta este cauza cea mai răspândită a orbirii. Dezvoltarea cataractei la adult este cauzată de îmbătrânire, expunerea la lumina solară, fumat, subalimentaţie, traumatisme oculare, boli de sistem, precum și de medicaţii cum ar fi steroizii. Mai mult de jumătate dintre persoanele trecute de 65 de ani au cataractă. Pacienții cu cataractă se plâng de obicei de imagini înceţoșate, neclare.

Cataracta se instalează treptat. Mai întâi, mama sau bunica noastră are probleme temporare de vedere. Apoi nu mai poate să citească volumul preferat sau să se ocupe în tihnă de grădina de flori. Deși îngrijorarea apare, este bine să știți că apariția cataractei nu este o problemă fără soluție, dacă este observată din timp. Intervenția chirurgicală este destul de simplă, iar persoana dragă se poate ocupa din nou de activitățile preferate.

CE ESTE CATARACTA

Cataracta reprezintă pierderea treptată a transparenței cristalinului, astfel încât lumina nu mai poate pătrunde către retină. Drept rezultat, vederea începe să fie afectată. Odată depistată, cataracta are nevoie de tratament imediat deoarece, în caz contrar, poate evolua rapid, extinzându-se și către ochiul neafectat și, astfel, poate duce la pierderea completă a vederii.

Cataracta reprezintă o problemă oftalmologică des întâlnită, care duce la scăderea treptată a vederii pe fondul pierderii transparenței cristalinului. Poate afecta oricare dintre cele trei straturi ale lentilei: nucleul, capsula sau cortexul. Totuși, doar cataractele corticale sau nucleare sunt asociate vârstelor înaintate.

Lăsată netratată, poate duce la complicații grave. Dacă apar probleme mai întâi la un ochi, fără tratament, cataracta va evolua și la ochiul sănătos. Există cazuri în care mai multe tipuri de cataractă afectează același ochi.

De asemenea, calitatea vederii poate fi influențată de ciclul zi-noapte, dar și de prezența luminii difuze. Un prim semn al cataractei poate fi schimbarea frecventă a ochelarilor de vedere, fără a îmbunătăți văzul.

CÂND APARE CATARACTA

Studiile spun că peste 70% dintre persoanele de peste 65 de ani vor dezvolta cataractă. Apariția bolii este marcată de ceea ce este cunoscut drept „bucuria de scurtă durată”. Pacientul observă o îmbunătățire a vederii și renunță la purtarea ochelarilor.
În scurt timp, însă, persoana afectată observă o scădere a vederii și încearcă, fără rezultate, să aleagă o pereche mai bună de ochelari. Acesta este momentul în care este necesar un consult oftalmologic.

SIMPTOMELE ȘI SEMNELE CATARACTEI

Pe măsură ce cristalinul devine opac, încep să apară diferite simptome, precum perceperea de imagini dublate sau neclare, un disconfort pronunțat la contactul cu lumina (fotofobie), vedere nocturnă afectată. De asemenea, vederea de aproape devine considerabil mai bună, însă apar dificultăți cu vederea la distanță.

În cazul persoanelor care poartă ochelari, acestea vor simți nevoia să își schimbe lentilele din ce în ce mai des, confundând cataracta cu creșterea rapidă a dioptriilor. Deoarece vederea devine progresiv mai slabă, și confortul vieții de zi cu zi va fi afectat. Pacienții vor avea dificultăți din ce în ce mai mari în a-și desfășura activitățile zilnice.

Deși durerea sau inflamația ochilor este absentă, cataracta este marcată de anumite tulburări vizuale, printre care:
-vedere încețoșată și neclară;
-vedere dublă;
-îmbunătățirea vederii de aproape;
-fotofobie (intoleranță la lumina naturală sau artificială);
-necesitatea schimbării lentilelor de la ochelari;
-dificultăți în aprecierea corectă a distanței;
-disconfort vizual cauzat de luminile puternice (de exemplu, farurile din trafic);
-greutăți în desfășurarea activităților zilnice (de exemplu, cumpărături sau curatenie);
-dificultăți în vederea pe timp de noapte.

CAUZELE ȘI FACTORII DE RISC AI CATARACTEI

Cataracta apare din cauza opacifierii cristalinului (lentila globului ocular). Majoritatea cazurilor de cataractă apar ca urmare a înaintării în vârstă, deși există și cazuri în care boala apare ca un simptom al unor afecțiuni cronice, precum diabetul, sau ca o consecință a unor operații la ochi.

În cele mai multe cazuri afecțiunea este cauzată de anumite tulburări vizuale:
-vedere înceţoşată, neclară;
-culorile par lipsite de intensitate sau şterse;
-ochelarii nu mai sunt un ajutor;
-necesitatea schimbării relativ frecventă a ochelarilor sau lentilelor de contact;
-fotofobia: lumina naturală sau alte tipuri de iluminat par prea strălucitoare sau orbitoare, senzaţie deranjantă a luminii;
-scăderea acuității vizuale pe timp de noapte;
-halouri în jurul surselor de lumină;
-diplopie (vedere dublă sau mai multe imagini ale unui singur obiect);
-îmbunătăţire paradoxală a vederii la aproape, dar care dispare pe masură ce avansează cataracta.

Anumiți factori predispun la apariția bolii și anume:
-vârsta înaintată, îmbătrânirea (cataracta senilă);
-expunerea excesivă la raze ultraviolete (UV), și anume, lumină naturală, expunerea artificială (saloane pentru bronzat artificial);
-mediile toxice;
-diabetul zaharat, în special diabetul decompensat (cu valori mari ale glicemiei);
-alte boli oftalmologice: glaucomul (creșterea presiunii intraoculare), uveita cronică, retinita pigmentară (boala degenerativă a celulelor cu bastonașe și conuri de la nivelul retinei) sau dezlipirea de retină;
-tratamentul cronic cu corticosteroizi (medicamente antiinflamatorii puternice);
-ereditatea.

TIPURI DE CATARACTĂ

Există mai multe tipuri de cataractă. Boala poate fi clasificată în funcție de opacitate și de cauză.

În funcție de tipul opacității:
-scleroza nucleară, este cea mai întâlnită formă de cataractă și apare mai ales odată cu înaintarea în vârstă. Apare în egală măsură la femei și la bărbații. În general, ambii ochi sunt afectați, însă unul dintre ei este într-o stare mai gravă. În forma sa timpurie, este greu de observat. Acest lucru se întâmplă deoarece încețoșarea vederii nu este accentuată. În cazuri rare, cataracta rămâne în acest stadiu, însă, cel mai frecvent, boala avansează și vederea are de suferit. Acest tip de cataractă se manifestă prin vedere bună de aproape și dificultăți la vederea de la distanță;
-cataracta corticală, afectează marginea cristalinului sau cortexul. Apare frecvent la persoanele care au diabet. Se manifestă prin vedere în ceață și dificultăți în perceperea adâncimii imaginii. Are o probabilitate mai mare de apariție în cazul expunerii excesive la raze UV, motiv pentru care purtarea unor ochelari cu filtru UV este foarte importantă;
-cataracta subcapsulară posterioară, se formează în spatele capsulei care menține lentila în poziția sa. Poate apărea la persoanele care au diabet, traumatisme ale ochilor ori au suferit o iradiere a feței, precum și ca urmare a unor tratamente pe bază de corticosteroizi. Apare frecvent în cazul persoanelor cu miopie severă și progresează cel mai rapid dintre cele trei tipuri de cataractă.

În funcție de cauza apariției:
-cataractă congenitală, apare la naștere sau în primii ani de viață;
-cataractă comună, apare odată cu înaintarea în vârstă;
-cataracta complicată, apare în asociere cu alte probleme de vedere, în special inflamații oculare, dezlipirea retinei sau tumori oculare;
-cataractă patologică, apare de la vârste mai tinere, în asociere cu diabetul, unele afecțiuni de rinichi, boli endocrine sau lucratul în medii toxice;
-cataracta cortizonică, apare pe fondul administrării îndelungate a unor medicamente pe bază de cortizon (recomandat în afecțiuni ale pielii, alergii sau tendinite);
-cataracta traumatică, se formează ca urmare a unui traumatism direct la ochi sau în apropierea ochilor;
-cataracta secundară (numită și sindromul de opacifiere a capsulei posterioare) , poate apărea la 2-3 ani de la operația de cataractă, în 5-15% dintre pacienți.

DIAGNOSTICUL CATARACTEI

Afecțiunea poate fi diagnosticată cu ușurință de către medicul oftalmolog în urma unui examen clinic și a unei discuții cu pacientul despre simptomele resimțite. Alte metode care pot ajuta la plasarea unui diagnostic corect includ testul de acuitate vizuală, prin care pacientul va citi cifre și litere de diferite dimensiuni de pe un panou, folosirea unui microscop pentru a examina ochiul și verificarea în detaliu a retinei.

Testul de acuitate vizuală, constă în testarea vederii prin citirea unui tabel cu cifre și litere de dimensiuni diferite. Acest test se realizează pe fiecare ochi în parte. Poate oferi indicii dacă este necesară schimbarea ochelarilor, dacă anumite litere/cifre se văd „în ceață”. Acest lucru poate fi întâlnit mai ales în cazul simbolurilor de dimensiuni mici;

Examinarea la microscop, medicul specialist se va uita la ochi folosind o lupă prevăzută cu o lampă. Această lampă va ilumina corneea, irisul, lentilele și spațiul dintre iris și cornee și va oferi indicii cu privire la anumite anomalii;

Examinarea retinei,pentru acest test, doctorul va pune câteva picături dilatatoare în fiecare ochi, după care va examina retina, folosind microscopul de mai devreme sau un alt tip de lupă medicală (de exemplu, un oftalmoscop). Testul poate oferi indicii cu privire la locul în care se dezvoltă cataracta.

TRATAMENTUL CATARACTEI

Cu excepția cazurilor de cataractă timpurie, care nu mai avansează și se manifestă doar prin mici probleme de vedere la distanță sau de aproape, majoritatea cazurilor tind spre un stadiu avansat, în care bolnavul nu va mai putea fi capabil să vadă clar sau să se ocupe de sarcini simple de zi cu zi. În această situație, medicul specialist va recomanda intervenția chirurgicală.

Evoluția bolii nu poate fi stopată, însă există o soluție pentru a reda pacientului vederea. Această soluție presupune o operație la nivelul cristalinului, prin care acesta este înlocuit cu unul artificial. Intervenția este una ușoară și necesită doar anestezie locală, cristalinul fiind înlocuit în doar câteva minute. În mod ideal, alegerea unei operații de cataractă trebuie făcută alături de medic. Cum boala poate avansa repede, mai ales în cazul bolnavilor de diabet, intervenția reprezintă una dintre cele mai sigure și eficiente soluții pentru a elimina cataracta.

După operație, durerea la nivelul ochiului afectat va persista timp de câteva zile, însă perioada de recuperare completă a vederii este de aproximativ 8 săptămâni. În cazul în care cataracta s-a extins și la cel de-al doilea ochi, aceștia vor fi operați pe rând. După ce primul ochi este complet vindecat, se va putea interveni și la celălalt.

COMPLICAȚII POSTOPERATORII

Ca la orice intervenție chirurgicală există și riscuri. Intraoperator pot apărea incidente: hemoragii, lezarea corneei, ruptura capsulei posterioare etc. Postoperator: opacifierea capsulei posterioare ce poate fi tratată cu laser, hipertonie oculară tranzitorie, inflamaţii, infecţii, endoftalmită.

Dupa tratamentul laser, șansele de recidivă sunt extrem de reduse.
Complicațiile, deși extrem de rare cuprind:
-recidiva;
-descentrarea cristalinului, sau pierderea acestuia în viitor;
-dezlipirea de retină.

PRECAUȚII DUPĂ INTERVENȚIE

-este foarte important ca pacietul să păstreze o igienă locală foarte strictă.
-pacientul trebuie să fie foarte precaut primele 72 de ore postoperator;
-pacientul nu trebuie să se frece la ochiul operat sau să exercite presiune pe globul ocular;
-să nu doarmă pe ochiul operat;
-e normal ca ochiul să fie mai sensibil o perioadă postoperator;
-pacientul trebuie să poarte ochelari de protecție o perioada post operator;
-postoperator, pacientul se poate plimba, poate citi sau poate să se uite la TV;
-noii ochelari i se vor prescrie pacientului după 3-4 săptămâni, postoperator;
-pacientul nu poate să conducă un autovehicul, decât după ce obține permisiunea de la medicul oftalmolog;
-pacientul trebuie să folosească toată medicația prescrisă de medicul oftalmolog și să nu omită niciun control indicat de acesta.

PREVENIREA CATARACTEI

În multe dintre cazuri, apariția cataractei poate fi dificil de prevenit. Însă, ceea ce se poate face este să încercați să evitați pe cât posibil factorii de risc asociați cu apariția afecțiunii.

Așadar, se recomandă un stil de viață cât mai echilibrat, bazat pe o alimentație sănătoasă, consum regulat de apă și lichide, fără tutun și alcool. Pentru a preveni creșterea glicemiei sau dezvoltarea unei afecțiuni precum diabetul, este bine să evitați alimentele foarte bogate în glucide.

Este recomandată și purtarea unor ochelari de soare cu protecție UV, astfel încât ochii să nu aibă de suferit pe timp de vară. Nu în ultimul rând, controalele oftalmologice periodice sunt foarte importante. Astfel, se poate diagnostica din timp orice afecțiune și puteți urma tratamentul necesar.

Cataracta nu este o afecțiune foarte severă, nefiind asociată cu dureri sau disconfort însă, dacă nu este tratată la timp, poate duce la pierderea vederii.

Bibliografie:
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0140673605179112
https://www.bmj.com/content/333/7559/128.short
https://europepmc.org/article/med/17067897