Care sunt riscurile diabetului gestațional?

Diabetul gestațional este diabetul care apare în perioada sarcinii, la cca 1-3% din sarcini, dar orice femeie poate să îl facă mai ales dacă:

• Are un index de masă corporală de peste 30
• A avut diabet de sarcină anterior
• Are în istoricul medical o naștere a unui copil de dimensiuni mari (≥ 4,5kg)
• Are diabet în familie, la rudele de gradul I
• Aparține anumitor grupuri etnice (mexicană, indiană, chineză, asiatică, insulele din Pacific)
• Este supraponderală, hiperinsulinemică sau insulino-rezistentă
• Este slabă dar cu deficiențe de insulină.

Pe lângă aceste condiții familiale și medicale, la creșterea riscului poate contribui și o alimentație dezordonată și excesivă, cu un aport excesiv caloric mai ales de carbohidrați. Să nu uităm că sarcina nu este deloc perioada în care să ne permitem excese, deoarece nu trebuie să ne ferim doar de kilograme în plus, nejustificate, ci și de dezechilibre interne – precum cele provocate de consumul excesiv de glucide justificat de “pofte”. Necesarul caloric suplimentar al gravidei în perioada sarcinii este de numai 300 de calorii și doar pentru ultimul trimestru de sarcină. O alimentație controlată, normală, echilibrată în funcție de activitatea fizică și starea de sănătate a femeii este cea mai bună alegere pe care viitoarea mamă o poate face atât pentru sine, cât și pentru sănătatea viitorului copil.

Care sunt semnalele de alarmă ale diabetului gestațional

Diabetul, o afecțiune gravă, prezintă riscuri atât pentru femeia însărcinată, cât și pentru evoluția sarcinii și dezvoltarea fătului. Printre semnalele pe care organismul le va da se regăsesc: o senzația crescută de sete, creșterea frecvenței urinării, senzația de uscăciune a gurii și oboseală. Însă unele dintre aceste simptome sunt comune și sarcinilor fără diabet, de aceea femeia însărcinată trebuie să discute cu medicul de fiecare dată când are o îngrijorare și să efectueze analizele și investigațiile periodice pentru monitorizarea sarcinii.

Riscurile pentru evoluția sarcinii și sănătatea ta și a copilului tău

Diabetul de sarcină crește riscul de deces și complicații în timpul sarcinii. Oricum sarcina este o perioadă în care organismul trece prin modificări importante, inclusiv declanșarea unor afecțiuni noi sau apariția unor complicații, de aceea este nevoie de monitorizare atentă a mamei. Ar fi indicat ca orice femeia care își dorește un copil să treacă printr-un screening prenatal adecvat și să discute cu medicul despre starea ei de sănătate și oportunitatea unei sarcini. Uneori, amânarea sarcinii din rațiuni familiale, economice și / sau profesionale poate crește riscul apariției unor complicații, care oricum crește odată cu înaintarea în vârstă a mamei și trecerea pragului de 30 de ani.

Diabetul preexistent sau cel gestațional, în prima parte a sarcinii (până la 10 săptămâni), perioada critică a formării organelor fătului, poate cauza malformații congenitale majore. Chiar și controlat, diabetul gestațional poate cauza ceea ce se numește macrosomia fetală (greutate mare la naștere de peste 4,5kg). De aceea, ideal este să luăm toate măsurile pentru a reduce riscul declanșării lui.

Un făt cu o greutate mare înseamnă o sarcină mai dificilă și o naștere mult mai grea care poate necesita declanșarea controlată și operație de cezariană.

Alte riscuri:

• O cantitate prea mare de lichid amniotic care poate declanșa nașterea prematură sau cauza complicații la naștere
• Naștere prematură
• Pre-eclampsie (creșterea tensiunii arterială și apariția unor complicații)
• Hipoglicemie la bebeluș și apariția icterului
• Decesul fătului
• Mama poate dezvolta după naștere diabet de tip 2 cu care se va confrunta tot restul vieții sale, cu toate complicațiile care apar pe termen lung (retinopatie, neuropatie, afecțiuni cardio-vasculare)

Ce putem face

În cazul în care există anumite condiții familiale sau medicale enumerate mai sus care cresc riscul apariției diabetului de sarcină, atunci trebuie un plus de atenție și discutat cu medicul care urmărește sarcina. O monitorizare mai atentă, o alimentație echilibrată cu un aport controlat de glucide sănătoase (din cereale, paste, fructe și legume, fără dulciuri rafinate) și monitorizarea greutății  ar trebuie să fie suficiente.

În plus, femeia însărcinată trebuie să facă mișcare (ce și cât poate agrea cu medicul său în funcție de starea de sănătate și evoluția sarcinii) și va reduce cât mai mult sau va evita evitarea stresul.