Când durerea de cap este numită migrenă

Stresul zilnic ne cauzează deseori dureri de cap, însă nu orice durere de cap este considerată migrenă. Migrena este o cefalee cronică primară care evoluează și reapare periodic. Este o afecțiune cu incidență ridicată, prevalența fiind predominantă în rândul femeilor (1 din 5 femei comparativ cu numai 1 caz la 15 bărbați), dar pe care mulți dintre noi o ignoră mult timp.

Apare ca o durere care pulsează (dar nu neapărat), pe o parte sau pe ambele părți ale capului, care se accentuează dacă depunem efort și durează mult de la 4 ore la 3 zile și poate fi severă.

Însă, poate să apară și cu alte simptome (precum: probleme de vedere, paralizie și amorțeală la nivelul mâinilor și apoi pe braț și pe față, afectarea vorbirii, transpirații, dureri abdominale, stări de rău, senzația de greață, sensibilitatea la zgomote, lumină, mirosuri, diaree, pierderea cunoștinței).  Uneori, migrena se manifestă și fără durere de cap.

Apare, de obicei la pubertate sau la tinerii adulți, care au această afecțiune în istoricul medical familial, iar simptomele se diminuează treptat după vârsta de 50 de ani. Migrena este considerată cronică dacă simptomele ne afectează mai mult de 15 zile pe lună, inclusiv.

Netratată ne afectează calitatea vieții, odihna, capacitatea de concentrare.

Pacienții care au atacuri frecvente și dureri severe pe perioade mai lungi au probleme de funcționare, își pierd eficiența muncii, le este afectată viața de zi cu zi. De obicei, pacienții cu manifestări mai severe și simptome pe perioade mai lungi au nevoie de până la 7 zile să se refacă. De aceea este important să fie diagnosticați la timp și tratat în funcție de simptome și severitatea lor. De cele mai multe ori pacienții cu dureri de cap sunt sfătuiți să își noteze contextul și detaliile despre episoadele de migrenă, inclusiv ce analgezice au luat și cum am reacționat la acestea, pentru a oferi mai multe detalii medicului, detalii pe care ulterior le pot ignora sau uita.

Durerile apar periodic și pot fi declanșate și/ sau agravate în anumite condiții

• Consumul de vin roșu, a anumitor alimente și băuturi (precum cele cu cafeină sau tiramină)
• Alimentație dezechilibrată (sărim peste anumite mese)
• Hipoglicemie
• Stimuli excesivi (zgomot, lumină, mirosuri)
• Modificări ale vremii
• Lipsa odihnei
• Anumiți factori emoționali precum: stres, anxietate, tensiune, șoc, depresie, agitație
• Factori hormonali
• Traumatisme craniene
• Menstruație, menopauză
• Variațiile hormonale ale primului trimestru de sarcină
• Diferențe de fus orar
• Postura nepotrivită
• Hipoglicemie
• Activitate fizică excesivă
• Anumite medicamente precum contraceptivele combinate sau anumite somnifere

În funcție de fiecare caz, manifestări și factorii declanșatori, medicul decide care este cel mai potrivit tratament și ce schimbări ale stilului de viață sunt necesare pentru a ajuta pacientul.

Stresul trebuie redus pe cât posibil, iar alimentația trebuie să fie echilibrată cu cele trei mese principale și 2-3 gustări. Activitatea fizică moderată, tehnicile de relaxare, psihoterapia, metode de medicină alternativă vin în sprijinul pacientului astfel încât acesta să poată diminua cantitatea de analgezice (precum ibuprofen sau paracetamol) deoarece acestea au efecte adverse dacă sunt luate frecvent și pe termen lung. Medicația poate fi mai complexă, având și rol de prevenție a atacurilor, în funcție de severitatea simptomelor și de bolile asociate.