Boala de reflux gastroesofagian

Boala de reflux gastroesofagian (GERD) este o afecțiune digestivă care apare atunci când conținutul acid din stomac revine în esofag, cauzând arsuri la stomac și disconfort. Acest reflux poate fi cauzat de slăbirea sfincterului esofagian inferior, care împiedică conținutul stomacului să revină în esofag.

Boala de reflux gastroesofagian (GERD) a fost descrisă pentru prima dată în anii 1800 de către medicul englez William Withering. El a observat că o plantă numită “păpădia” avea proprietăți medicinale care ajutau la ameliorarea simptomelor de arsuri la stomac.

În anii 1900, medicii au început să utilizeze medicamente antiacide pentru a trata simptomele GERD. În anii 1950, au fost dezvoltate medicamente care împiedicau producția acidului în stomac, cunoscute sub numele de inhibitori de pompă de protoni. Aceste medicamente au devenit standardul de tratament pentru GERD și sunt încă larg utilizate astăzi.
În anii 1960, s-a descoperit că sfincterul esofagian inferior poate fi întărit prin intermediul unei intervenții chirurgicale numită fundoplicatura Nissen. Aceasta a devenit o opțiune de tratament pentru persoanele cu GERD severă care nu răspund la medicamente sau schimbări în stilul de viață.

În anii 1980 și 1990, au fost dezvoltate endoscopii care permiteau medicilor să vizualizeze interiorul esofagului pentru a identifica leziunile cauzate de GERD. Acest lucru a permis medicilor să diagnosticheze și să trateze GERD mai eficient.

GERD este o afecțiune frecventă, afectând aproximativ 20% dintre oameni în mod regulat la nivel global. Poate fi o problemă persistentă care poate afecta calitatea vieții unei persoane și poate duce la complicații grave, cum ar fi esofagita (iritația și inflamația esofagului) și chiar cancerul esofagian.

Cauze:

Perturbarea traseului alimentelor

GERD, sau boala de reflux gastroesofagian, este o afecţiune care apare atunci când acidul din stomac revine în esofag, cauzând durere şi disconfort. Cauzele acestei perturbării a traseului alimentelor pot include:
· Slăbiciunea sfincterului esofagian inferior (sfincterul esofagian inferior este o buclă de muşchi care se afla între esofag şi stomac şi care se închide după ce mâncăm, împiedicând acidul să revină în esofag).
· Hipersecreţia de acid: persoanele care produc prea mult acid în stomac sunt mai predispuse la GERD.
· Prezenţa unui obstacol în calea traseului alimentelor, cum ar fi o tumoră.
· Consumul de alimente şi băuturi care pot irita esofagul, cum ar fi cafeaua, alcoolul, alimentele picante sau cele care conţin acid citric.
· Obezitatea, care poate pune presiune pe sfincterul esofagian inferior.
· Fumatul, care poate irita esofagul şi poate slăbi sfincterul esofagian inferior.
· Stresul, care poate declanşa reflexul de vomă şi poate agrava simptomele GERD.

Hernia hiatala

Hernia hiatala reprezintă trecerea sau alunecarea unei porţiuni gastrice din abdomen în cavitatea toracică, prin intermediul hiatusului diafragmatic – orificiu fiziologic la nivelul muşchiului diafragma (prin intermediul căruia esofagul coboară către stomac) care delimitează mediastinul de abdomen. Cauzele apariţiei herniei hiatale în GERD pot include:

· Slăbiciunea sfincterului esofagian inferior.
· Hipersecreţia de acid: persoanele care produc prea mult acid în stomac sunt mai predispuse la GERD.
· Oboseala musculară: diafragma poate “obosi” din cauza efortului de a respira în mod normal sau din cauza unei afecţiuni respiratorii cronice, ceea ce poate duce la apariţia herniei hiatale.
· Constipaţia: persoanele care suferă de constipaţie cronică pot avea un risc mai mare de a dezvolta hernie hiatală, deoarece fecalele masează sfincterul esofagian inferior, ceea ce poate cauza refluxul.
· Obezitatea: excesul de greutate poate pune presiune pe diafragma, ceea ce poate duce la apariţia herniei hiatale.
· Tusea cronica: tusea cronica poate pune presiune pe diafragma, ceea ce poate duce la apariţia herniei hiatale.
· Fumatul: fumatul poate slăbi muşchii diafragmului şi poate cauza apariţia herniei hiatale.

Factori de risc pentru refluxul gastroesofagian

Factorii de risc pentru GERD (boala de reflux gastroesofagian) includ:

· Vârsta: riscul de a dezvolta GERD creşte odată cu înaintarea în vârstă.
· Obezitatea: persoanele obeze au un risc mai mare de a dezvolta GERD, deoarece excesul de greutate poate pune presiune pe sfincterul esofagian inferior.
· Alimentaţia nesănătoasă: consumul excesiv de grăsimi, alimente prăjite sau prăjeli poate cauza refluxul gastroesofagian.
· Consumul de medicamente: unele medicamente, cum ar fi antiinflamatoarele nesteroidiene, pot irita mucoasa esofagului şi pot agrava simptomele GERD.
· Consumul de cafea şi alcool: aceste băuturi pot irita mucoasa esofagului şi pot declanşa refluxul gastroesofagian.
· Tulburările de somn: persoanele care dorm într-o poziţie culcată sunt mai predispuse la GERD, deoarece acidul din stomac poate revine în esofag mai uşor atunci când sunteţi în poziţie culcată.
· Constipaţia: persoanele care suferă de constipaţie cronică pot avea un risc mai mare de a dezvolta GERD, deoarece fecalele masează sfincterul esofagian inferior, ceea ce poate cauza refluxul.
· Boli ale tiroidei: persoanele care suferă de hipotiroidism (tiroida hiperactivă) sau hipertiroidism (tiroida hipoactiva) pot avea un risc mai mare de a dezvolta GERD.
· Stresul: stresul poate declanşa reflexul de vomă şi poate agrava simptomele GERD.
· Fumatul: fumatul poate irita mucoasa esofagului şi poate slăbi sfincterul esofagian inferior, ceea ce poate cauza refluxul gastroesofagian.

În afară de factorii de risc menţionaţi anterior, mai pot exista şi alţi factori care pot contribui la apariţia şi agravarea simptomelor GERD, cum ar fi:

· Hernia hiatală: aceasta apare atunci când parte din stomac se proiectează prin diafragma în piept şi poate cauza refluxul gastroesofagian.
· Anumite afecţiuni medicale: persoanele care suferă de boli ale esofagului, cum ar fi esofagita de reflux, esofagul Barrett sau cancerul esofagian, sunt mai predispuse la GERD.
· Anumite tipuri de diete: persoanele care urmează o dietă bogată în carbohidraţi sau care au o dietă săracă în fibre pot avea un risc mai mare de a dezvolta GERD.
· Consumul de alimente şi băuturi care pot irita esofagul: alimentele picante sau cele care conţin acid citric (cum ar fi citricele) pot irita mucoasa esofagului şi pot cauza refluxul.
· Anumite tipuri de exerciţii: persoanele care fac exerciţii care pun presiune pe abdomen, cum ar fi exerciţiile de forţă sau cele care implică aplecarea în faţă, pot avea un risc mai mare de a dezvolta GERD.
· Factorii de mediu: persoanele care trăiesc la mare sau la altitudini mari pot avea un risc mai mare de a dezvolta GERD, deoarece aceste condiţii pot afecta presiunea atmosferică şi poziţia sfincterului esofagian inferior.

Simptome

Simptomele GERD (boala de reflux gastroesofagian) pot include:

· Arsurile la stomac: acest simptom apare atunci când acidul din stomac revine în esofag şi irită mucoasa acestuia.
· Disconfortul toracic: poate fi o durere sau o senzaţie de arsură care apare în partea superioară a abdomenului său în piept.
· Senzaţia de vomă: persoanele cu GERD pot avea senzaţia de vomă sau chiar pot vomita din cauza refluxului.
· Respiraţia şuierătoare: acidul din stomac poate irita mucoasa esofagului, ceea ce poate cauza probleme respiratorii.
· Dificultate în înghiţire: GERD poate cauza inflamarea esofagului, ceea ce poate face dificilă înghiţirea alimentelor.
· Durerea abdominală: acidul din stomac poate irita mucoasa abdominală, ceea ce poate cauza durere.
· Senzaţia de balonare: GERD poate cauza balonare sau umflarea abdomenului.
· Gura uscată: acidul din stomac poate irita gingiile şi poate cauza uscarea gurii.
· Respiraţie urât mirositoare: refluxul gastroesofagian poate cauza respiraţie urât mirositoare.
· Probleme dentare: acidul din stomac poate irita dinţii şi poate cauza probleme dentare.

În afară de simptomele menţionate anterior, mai pot exista şi alte simptome ale GERD, cum ar fi:

· Tuse cronică: refluxul gastroesofagian poate irita traheea şi poate cauza tuse cronică.
· Durere în piept: acidul din stomac poate irita mucoasa esofagului şi poate cauza durere în piept.
· Dificultate în a rămâne însărcinată: GERD poate afecta fertilitatea femeilor.
· Dureri de cap: refluxul gastroesofagian poate cauza dureri de cap.
· Schimbări ale vocii: refluxul gastroesofagian poate irita laringele şi poate cauza schimbări ale vocii.
· Ameţeli: acidul din stomac poate irita mucoasa esofagului şi poate cauza ameţeli.
· Erupţii cutanate: refluxul gastroesofagian poate irita pielea şi poate cauza erupţii cutanate.
· Tulburări ale somnului: GERD poate cauza dificultate în a adormi sau poate cauza treziri frecvente noaptea.
· Stres: persoanele care suferă de GERD pot avea un nivel mai mare de stres din cauza simptomelor afecţiunii.
· Epuizare: simptomele GERD pot cauza oboseala şi poate afecta calitatea somnului, ceea ce poate duce la epuizare.

Când este momentul să mergi la un medic

Este important să mergeţi la un medic dacă experimentaţi simptomele GERD (boala de reflux gastroesofagian) în mod frecvent sau dacă acestea sunt severe. De asemenea, trebuie să mergeţi la un medic dacă simptomele v-au afectat calitatea vieţii sau dacă au dus la complicaţii, precum esofagul Barret, stenoza esofagiană, ulcere, complicații respiratorii sau dureri în piept.
În general, este recomandat să mergeţi la un medic dacă simptomele GERD persistă sau dacă acestea sunt severe.

Complicaţii posibile

Complicaţiile care pot apărea din cauza GERD (boala de reflux gastroesofagian) pot include:

· Esofagul Barrett: aceasta afecţiune apare atunci când mucoasa esofagului este iritată de refluxul acidului din stomac şi poate duce la cancer esofagian.
· Stenoza esofagiană: aceasta afecţiune apare atunci când esofagul se îngustează din cauza iritaţiei cauzate de refluxul acidului din stomac.
· Complicaţii respiratorii: refluxul acidului din stomac poate irita traheea şi poate cauza probleme respiratorii.
· Durere în piept: acidul din stomac poate irita mucoasa esofagului şi poate cauza durere în piept care poate fi confundată cu un atac de cord.

Există și alte complicații posibile ale GERD, inclusiv:
· Dificultate la înghițire: esofagul inflamat poate face dificilă înghițirea alimentelor și a lichidelor.
· Durere toracică: acidul din stomac poate provoca durere în piept, care poate fi confundată cu durerea de inimă.
· Afectarea somnului: refluxul acid poate provoca probleme de somn, cum ar fi probleme de respirație său somn agitat.
· Ulcere esofagiene: leziuni ale mucoasei esofagiene cauzate de expunerea prelungită la acidul din stomac.
· Obstrucție esofagiană: blocarea fluxului de alimente prin esofag datorită cicatricelor sau stenozelor esofagiene.

Diagnosticul corect

Diagnosticarea GERD implică evaluarea simptomelor și a istoricului medical al unei persoane. Medicul poate cere pacientului să își descrie simptomele și să ii menționeze orice factori de risc, cum ar fi obezitatea sau fumatul. Medicul poate, de asemenea, să efectueze un examen fizic și în cadrul acestuia să palpeze abdomenul pacientului pentru a căuta orice semn de inflamare sau durere.
Pentru a confirma diagnosticul, medicul poate recomanda una sau mai multe dintre următoarele teste:
1. Endoscopie: procedură care implică inserarea unui tub subțire cu o cameră de luat vederi prin gură și în esofag pentru a examina mucoasa esofagiană.
2. Manometrie esofagiană: test care măsoară presiunea în esofag și contractarea mușchilor esofagieni.
3. pH-metrie esofagiană: test care măsoară nivelul de aciditate în esofag prin intermediul unui senzor plasat în esofag.
4. Tomografie computerizată (CT) sau rezonanță magnetică (RMN): imagistică prin care se pot vedea imagini detaliate ale esofagului și ale altor organe din zona abdominală.

Tratament

Tratamentul GERD poate include schimbări ale stilului de viață, medicamente și în cazuri rare, intervenții chirurgicale.

Stil de viaţă

Schimbările stilului de viață pot include:
1. Evitarea alimentelor iritante: alimente precum cafeaua, ceaiul, alcoolul, fructele agitate, ciocolată și alimentele condimentate pot agrava simptomele GERD.
2. Evitarea hranei după ora 8 seară: mâncarea poate stimula producția de acid în stomac, așadar este important să mâncați mai devreme în timpul serii.
3. Evitarea pozițiilor înclinate după masă: stați în picioare sau şedeţi drept după masă pentru a preveni refluxul acid.
4. Scăderea în greutate: persoanele obeze sau cu greutate excesivă sunt mai predispuse la GERD, așadar scăderea în greutate poate ajuta la ameliorarea simptomelor.

Tratament medicamentos

Tratamentul medicamentos al GERD poate include:
1. Inhibitori ai pompei de protoni (PPI): aceste medicamente reduc producția de acid din stomac și pot ajuta la ameliorarea simptomelor de reflux acid. Exemple de PPI-uri sunt omeprazolul, lansoprazolul și pantoprazolul.
2. Antiacide: aceste medicamente neutralizează acidul din stomac și pot ajuta la ameliorarea simptomelor de reflux acid. Exemple de întâlnire sunt bicarbonatul de sodiu, carbonatul de calciu și hidroxidul de aluminiu.
3. H2-antagoniste: aceste medicamente reduc producția de acid din stomac și pot ajuta la ameliorarea simptomelor de reflux acid. Exemple de H2-antagoniste sunt cimetidina, ranitidina și famotidina.
4. Antirefluz mucosal protectant: aceste medicamente formează o barieră în interiorul esofagului care împiedică acidul din stomac să ajungă la mucoasa esofagiană. Exemple de astfel de medicamente sunt sucralfatul și polisucrida.

Tratamentul chirurgical

Tratamentul chirurgical al GERD implică închiderea și repararea herniei hiatale, care poate contribui la refluxul acid. Hernia hiatală se produce atunci când porțiunea inferioară a esofagului trece prin deschiderea în diafragma care separă pieptul de abdomen. Acest lucru poate permite acidului din stomac să reflueze în esofag.
Există mai multe tipuri de intervenții chirurgicale pentru a închide și a repara hernia hiatală, inclusiv:
1. Hernioplastia laparoscopică: procedură minim invazivă care implică închiderea herniei hiatale prin intermediul mai multor incizii mici în abdomen.
2. Hernioplastia deschisă: procedură care implică o incizie mai mare în abdomen pentru a închide și a repara hernia hiatală.
3. Fundoplicație: procedură care implică închiderea herniei hiatale și crearea unui nou sfincter esofagian inferior prin plasarea de țesuturi în jurul esofagului.

Surse:

1. https://www.mayoclinic.org/diseases-conditions/gerd/symptoms-causes/syc-20361940#:~:text=Gastroesophageal%20reflux%20disease%20(GERD)%20occurs,reflux%20from%20time%20to%20time.
2. https://aboutgerd.org/
3. https://www.webmd.com/heartburn-gerd/guide/reflux-disease-gerd-1
4. https://www.hopkinsmedicine.org/health/conditions-and-diseases/gastroesophageal-reflux-disease-gerd
5. https://my.clevelandclinic.org/health/diseases/17019-gerd-or-acid-reflux-or-heartburn-overview
6. https://www.niddk.nih.gov/health-information/digestive-diseases/acid-reflux-ger-gerd-adults
7. https://www.ncbi.nlm.nih.gov/books/NBK441938/
8. https://medlineplus.gov/gerd.html
9. https://www.aaaai.org/conditions-treatments/related-conditions/gastroesophageal-reflux-disease
10. https://www.healthline.com/health/gerd